EMANCIPARE ŞI PERVERSIUNE (II)

“Disoluţia sexelor”

Una dintre smintelile lumii actuale este şi ceea ce am putea numi “disoluţia sexelor”; ea ţine de tendinţa ge­ne­rală a omului modern de a se opune, cu fapta sau măcar cu gîndul, rînduielilor firii, adică, creş­tineşte vorbind, ordinii pe care Dumnezeu a lăsat-o în Creaţia Sa (ceea ce neamţul a numit Gottes Er­haltungs­ord­nungen, “orînduirile dumnezeieşti de conser­va­re a lu­mii”). Nu este vorba decît pînă la un punct de slă­biciunea cărnii sau a minţii; îndărătul acestor manifestări stă, mai mult sau mai puţin conştientizat, un rău mult mai adînc, pe care Părinţii îl numiseră “rădăcină a tuturor ce­lor­lalte rele”: orgoliul de tip luciferic, revolta creaturii împotriva Creatorului. Plecînd de la o înţelegere dizol­vantă a libertăţii, nu mai suferim determinaţiile absolute, care ţin de înţelepciunea divină, ci am vrea să ne auto-determinăm după propriile noastre capricii. Sîntem, ur­mînd expresia apostolică, oalele care cer socoteală Ola­rului că le-a făcut aşa şi nu altfel (în loc să-I mulţumească pentru că le-a adus la existenţă şi le-a dat un rost, suflînd peste ele “duh viu” şi oferindu-le putinţa de a fi mai mult decît nişte hîrburi: “vase” ale harului Său, care biruie moar­tea).
Pe lîngă relaţiile homosexuale şi operaţiile de schim­bare a sexului (care reprezintă consecinţa ultimă a acestui sexualism dizolvant), mişcarea feministă joacă un rol important, fiind principala pîrghie a aşa-numitei “e­man­cipări” a sexului “frumos”, dar “slab”. Ne paşte – în limbaj caragialesc – femeia care vrea să fie “bărbată” (sau care se vrea suficientă sieşi chiar şi sub raport sexual: lesbianism, autoerotism). Nae Ionescu avea dreptate să remarce că fe­minismul nu este altceva decît expresia lipsei de femi­ni­tate (aşa cum efeminarea nu poate fi decît o criză a mas­­cu­linităţii). Femeia modernă se simte nedreptăţită prin în­suşi faptul de a fi femeie într-o lume a prevalenţei virile (amendate cu termenul de “sexism”), dar în spatele acestei nemul­ţumiri particulare, mai mult sau mai puţin mărturisite, se ascunde drama generică a umanului dezdumnezeit: “ieşirea din fire”. Cît de departe am ajuns de acel “etern feminin” (das Ewigweibliche) care trăgea Firea spre înalturi!
Feminismul ne apare direct proporţional cu des­creştinarea lumii. Căci, fără să pună problema falsă a ega­lităţii şi fără să recurgă la aberaţiile “teologiei feministe” de astăzi, creştinismul îi redase femeii demnitatea prin­cipială. Dacă prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maria) a venit mîntuirea de păcate. Năs­cătoarea de Dumnezeu reprezintă icoana ideală a femi­nităţii, însumînd, în chip tainic, maternitatea şi fecioria. Cultul marianic a contribuit decisiv la reconsiderarea sta­tutului religios şi social al femeii, pe care creştinismul a ridicat-o la înălţimi pe care feminismul n-o s-o poată ridi­ca niciodată. Femeia creştină, născută mistic din fiat-ul Mariei, este angajată plenar în iconomia mîn­tuirii nea­mului omenesc: ea este izvor de viaţă şi de în­viere.
“Bărbatul, luptător şi tehnician, dez-umanizează lu­mea; femeia, rugătoare, o umanizează prin calitatea ei de mamă chemată să vegheze asupra oricărei fiinţe ome­neşti ca asupra propriei sale odrasle. Dar femeia îşi va împlini menirea numai dacă va primi slujirea «fecioarelor înţelepte» din parabolă, ale căror candele erau pline de da­­ru­rile Duhului, numai dacă, gratia plena, o va urma pe Theotokos – Născătoarea de Dumnezeu [...]. În faţa tragediei lumii a treia, în faţa materialismului, a pornografiei, a drogului, în faţa tuturor elementelor descompunerii demonice, femeia este cea care, după ce a spus cu Sfînta Fecioară fiat, este predestinată să spună astăzi nu, să-l oprească pe bărbat pe marginea prăpastiei, să-i arate adevărata lui chemare...”, spunea Paul Evdokimov*.
Dumnezeu i-a rînduit femeii ca femeie un rost fundamental în dinamica soteriologică a umanului. Fuga femeii de propria ei feminitate, ca şi nostalgia corelativă a unei ordini matriarhale, nu poate fi, din per­spec­tivă creştină, decît un aspect tragic al fugii omului de propria lui mîntuire. Bărbatul şi femeia sînt deopotrivă responsabili, înaintea lui Dumnezeu, de înstrăinarea de sine a firii omeneşti; ei nu-şi pot afla plinătatea decît laolaltă şi ca atare, rugători de-a dreapta şi de-a stînga lui Hristos, aşa cum ni-i înfăţişează icoana de tip Deisis, în care acelaşi Evdokimov (op. cit., p. 267 şi urm.) vedea ima­ginea arhetipală a comuniunii umanului cu divinul – mod de transcendere mistică a sexelor, iar nu de anulare a lor.
Îndărătnică să devină ceea ce este, femeia mo­dernă se chinuie, caricatural, să devină ceea ce nu este !** Creştinismul (forma supremă de ordine) a adus cu sine trans-figurarea femeii, în vreme ce feminismul (care este numai o formă de anarhie post-creştină) n-a putut aduce decît des-figurarea ei.
În ultimă instanţă, problema actuală a femeii nu aparţine nici feminismului, nici anti-feminismului, ci – lucru pe care se cade să-l conştientizăm în toată gravitatea lui – destinului generic al umanităţii “apocaliptice”***.

Răzvan CODRESCU

* Cf. Femeia şi mîntuirea lumii, Editura Christiana, Bucu­­reşti, 2004, p. 8.
** Avem aici reflexul unei tendinţe mai generale a omului modern: el se vaită de ceea ce nu este şi uită să valorifice ceea ce este. În termeni paulinici, aceasta ţine de confuzia “darurilor”, pe fondul acelei “crize a stării de har” despre care vorbea un Mircea Vulcănescu.
*** “Căci va veni o vreme cînd nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci – dornici să-şi desfete auzul – îşi vor grămădi învăţători după pof­te­le lor, întorcîndu-şi auzul de la adevăr şi abătîndu-se către basme” (II Timotei 4, 3-4). Omul “smintelilor de pe urmă” este, înainte de toa­­­te, cel ce sfidează Realul şi Adevărul; cel ce, “stînd strîmb” în existenţă vreme prea îndelungată, nu mai ştie, nu mai poate sau nu mai vrea “să judece drept”.

Betty Friedan - o fruntaşă a feminismului american

EMANCIPARE ŞI PERVERSIUNE (I)

“Descătuşarea sexului” 

Dintr-o problemă între altele, sexualitatea a deve­nit marea obsesie a lumii contemporane. Politicieni, jurişti, filosofi, antropologi, sociologi, medici, psihologi, teologi – toţi se simt datori să-i facă un loc din ce în ce mai mare în preocupările lor. Ideea generală este aceea că menta­litatea tradiţională a îngrădit nelegitim libertatea sexuală şi a ocultat sub tabu-uri şi prejudecăţi funcţia individuală şi socială a sexualităţii. Altfel spus: trecutul ne-a lăsat moş­tenire o viziune eronată a problemei, pe care pre­zentul este chemat să o corecteze, pe fondul “eman­ci­pării” sau “dezinhibării” impuse de “progresul” general al civilizaţiei. Liberalismul sexual, atît în teorie cît şi în practică, devine criteriu al modernităţii, indiferent de formele lui de manifestare. S-a ajuns chiar la luarea în discuţie, sub egida O.N.U. (întrunirile relativ recente de la Cairo şi Beijing), a unei noi taxinomii a sexelor, cea tradiţională nemaicorespunzînd, chipurile, realităţilor şi exigenţelor actuale! Ne pasc vremurile în care omenirea va fi “legal” împărţită în 4 sau 5 categorii sexuale (deşi, cu puţină fan­tezie, s-ar putea scorni chiar mai multe!), simpla condiţie de “bărbat” sau “femeie”, ca şi matrimoniul clasic, bazat pe heterosexualitate, devenind irelevante...

Grija exagerată – ceea ce va să zică: prioritară, iar adesea chiar exclusivă – a omului faţă de propriul trup şi de funcţiile imediate ale acestuia este rezultatul consec­vent al unui lung proces de despiritualizare, inaugurat de antropocentrismul şi naturalismul renascentist, trecînd prin ateismul şi materialismul iluminist, pentru a ajunge la formele de perversiune şi degenerare ale lumii contemporane.

Se vorbeşte uneori, în sens negativ, despre o “ani­ma­lizare” (într-un limbaj mai crud: “îndobitocire”) a spe­ţei umane. Animalul are însă o ingenuitate instinctua­lă cu care omul nu se poate lăuda. Fiind singura fiinţă vie capa­bilă să-şi pervertească instinctele prin conştiinţă*, omul decăzut intră direct într-o condiţie de sub-animalitate (vor­ba lui Topîrceanu, dacă nu mă înşel: omului îi este necesară o mare doză de nesimţire ca să nu roşească în faţa por­cului...). Omul modern rămîne tot mai mult dator nu doar icoanei sale spirituale (“chipului” şi “asemănării” lui Dum­nezeu), dar şi propriei “animalităţi”. Îndepărtîndu-se de centrul spiritual al existenţei, el perverteşte şi dimen­siunea materială a fiinţei sale, “ieşindu-şi din fire” sub toate aspectele.
La fel de falsă e şi forţarea unui sens pozitiv al “animalităţii” noastre. Ca să ne întoarcem la problema de la care am pornit, e doar o iluzie că liberalizarea sexuală ar fi echivalentă cu o conformare la “natura umană”, cu o asumare “dezinhibată” a celor “fireşti” (în sensul şabloa­nelor clasice – exploatate pro domo – de genul Naturalia non sunt turpia sau Homo sum; nihil humani a me alien­um puto). Faptul de a poseda conştiinţă ne împiedică să fim “animale” – şi în sensul bun, şi în sensul rău al cuvîn­tului. Omul se poate armoniza cu natura înconjurătoare, dar nu se poate reduce la ea; el o depăşeşte întotdeauna, fie într-un sens, fie în celălalt.
“Natura” omului nu poate fi definită material, iar, creştineşte vorbind, ea nu-şi află sensul fără raportare la Dumnezeul Care S-a făcut om. Modelul umanităţii creş­tine e Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul – “piatră de po­tic­nire” a tuturor aventurilor noastre naturist-animali­zante. Viaţa creştină nu înseamnă doar secundum naturam vivere, ci, mai presus de toate, imitatio Christi.
Sînt cu atît mai curioase anumite încercări pretins “teologice” de fundamentare a liberalismului sexual al con­temporaneităţii. O astfel de încercare penibilă – ţi­nînd de aşa-numita “teologie feministă” ivită în sînul pro­testantismului, şi mai ales al anglicanismului – s-a tradus mai demult şi-n româneşte: Adrian Thatcher, Descătuşarea sexului. O teologie creştină a sexualităţii (Ed. Polimark, Bucureşti, 1995). Autorul încearcă mai cu seamă apologia feminismului şi legitimarea homosexualităţii/lesbianis­mu­­­lui, persiflînd Tradiţia şi răstălmăcind Sfintele Scrip­turi**. Fenomenul este caracteristic ariei occidentale, fă­cîn­du-se simţit chiar şi în mediile catolice (ca, de pildă, la o Maria Caterina Jacobelli – autoare ce face mare caz de catolicism – într-o recentă carte despre Risus paschalis şi “temeiul teologic al plăcerii sexuale”, unde încearcă să-şi legitimeze speculaţiile – psihanalizabile – cu extrase silu­i­­te din Toma de Aquino şi din conjuncturale declaraţii pa­pa­le!***). Uneori, astfel de discursuri pseudo-teologale se intersectează cu ceea ce se numeşte “antropologia sexe­lor”, sub pălăria încăpătoare a unei pretinse “antropologii creştine”. Alteori, totul se varsă în marele ghiveci “holis­tic” al “spiritualităţii” New Age (în care creştinismul este corcit cu elemente magico-naturiste, pe urmele teosofiei şi ale antroposofiei steineriene).
Este simptomatic acest pseudo-creştinism ce-şi re­vi­zu­ieşte propria tradiţie în numele... “descătuşării sexu­lui”! Foarte des este invocat faptul că omul este făcut “după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”; dar cum pe Dumnezeu contemporaneitatea Îl ignoră, speculaţiile iau calea inversă: sînt înregistrate “obiectiv” datele imediate ale umanului şi apoi este reconstruită, cu o erudiţie dece­rebrată sau tendenţioasă, o imagine a divinului care să le suporte! Ca în vechiul păgînism, divinitatea este aproxi­mată, de fapt, după chipul şi asemănarea omului; nu teo-logia catalizează antropo-logia, ci cea din urmă o ajustea­ză procustian pe cea dintîi. Se face simţită ambiţia omului de a-şi înnobila teoretic degenerescenţa, fără să-şi pună problema “fundamentalistă” a profanărilor, pentru că, în fond, totul stă sub semnul desacralizării. Materialismul se deghizează în spiritualism, aşa cum Satana “se îmbracă în înger al luminii” (II Corinteni 11, 14). Sexualitatea “des­că­tuşată” ţine să cocheteze, cultural, cu Absolutul. Dar pentru această aberantă concomitenţă între “rai” şi sex există la români o vorbă pe cît de crudă, pe atît de lămu­ritoare...
De aceea nu pot decît să mă simt solidar, în această privinţă, cu “buna sălbăticie” a Ortodoxiei.

Răzvan CODRESCU

* “Dintre animale, singur omul are facultatea de a transforma in­stinc­tele în acte voluntare [...] De aici a rezultat că, în timp ce animalul încătuşat de instincte nu se abate niciodată de la legile naturii, omul, aproape liber, a ajuns să calce în picioare aceste admirabile legi, sta­bilite [de Dumnezeu] în vederea fericirii lui. Într-adevăr, nu orice om este în stare să cunoască şi să înţeleagă scopurile instinctelor; în aceste condiţii, prerogativa de a-şi alege mijloacele devine, în mîinile omului ignorant sau neînţelept, o armă periculoasă, cu care se poate chiar sinucide. Din admirabila desfăşurare a actelor instinctive, un asemenea om nu remarcă şi nu reţine decît senzaţiile plăcute care în­soţesc îndeplinirea actelor respective. Şi în loc de a se înălţa pînă la scopul instinctului, el nu mai urmăreşte decît plăcerea, devenită uni­că ţintă a activităţii sale. Or patima nu e altceva decît căutarea exclu­sivă a plăcerii ce rezultă din satisfacerea unei trebuinţe instinctive deviate (adică al cărei scop natural este ignorat, neînţeles sau chiar – nu de puţine ori – dinadins relativizat)” (Nicolae C. Paulescu, Fizio­logie filosofică – Vol. 1. Instincte sociale. Patimi şi conflicte. Reme­dii morale, Editura Anastasia, Bucureşti, 1995, p. 100). Aici ştiinţa se întîlneşte cu înţelepciunea sfinţilor; Filocalia aver­tizează mereu asu­pra acestor lucruri, începînd încă de la Sfîntul Antonie cel Mare (“Nu cele ce se fac după fire sînt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia” – Filocalia rom., vol. 1, ed. 1947, p. 14); Maxim Mărturisitorul, mai ales în Cele patru sute de capete despre dragoste, vorbeşte despre patimi în termeni aproape “paulescieni”: “Patima este o mişcare a sufletului împotriva firii, fie spre o iubire neraţio­nală, fie spre o ură fără judecată a vreunui lucru, sau din pricina vre­unui lucru dintre cele supuse simţurilor [...] Sau iarăşi, păcătoşenia este o judecată greşită cu privire la înţelesurile lucrurilor, căreia şi urmează reaua întrebuin­ţare a lucrurilor [abuzul de lucruri]. De pildă, cînd e vorba de femeie, judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în naşterea de prunci. Deci cel ce urmăreşte plăcerea, greşeşte în jude­cată, socotind drept bine ceea ce nu e bine. Aşadar, unul ca acesta fa­ce rea întrebuinţare [abuzează] de femeie împreunîndu-se cu ea. Tot aşa este cu celelalte lucruri şi înţelesuri” (Fi­lo­calia rom., vol. 2, ed. cit., pp. 57-58).
** O pertinentă radiografie critică a cărţii – de pe poziţii ortodoxe – a apărut în Puncte cardinale (anul V, nr. 12/60, decembrie 1995, pp. 8-9): Dora Vrînceanu, “Patologiile feminismului. O pseudo-teologie a sexualităţii”. Fundamentală pentru circumscrierea şi judecata ortodo­xă a întregii problematici implicate aici rămîne cartea mai recentă a ieromonahului Savatie Baştovoi, Între Freud şi Hristos, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
*** Nu lipsesc nici divagaţiile strict personale. Aşa, de pildă, după ce caută să ne convingă că, înţeles cum trebuie, creştinismul e cît se poa­­te de deschis capriciilor sexuale ale omului (nici măcar Iisus, ca om, nefiind scutit de ele), ba chiar că relaţiile sexuale ar fi într-un fel icoa­nă a “vieţii trinitare” (!), autoarea are pretenţia de a răspunde la o întrebare delicată, pe care şi-o pune singură: “Ajunşi aici, se iveşte o întrebare: dacă viaţa de relaţie, inclusiv sexuală, e imagine şi împăr­tăşire a vieţii trinitare, de ce Fiul lui Dumnezeu – după cîte spune tra­diţia – a rămas celibatar?”. Iată răspunsul: “Poate că este o reflecţie născută din condiţia mea (dalla mia realtà) de femeie şi de mamă, dar pe care sigur o poate înţelege oricine a iubit profund o altă fiinţă umană: care dintre noi mamele, care dintre noi îndrăgostiţii (amanti), atingînd trupul propriei odrasle nou-născute sau al propriului parte­ner, nu a simţit nevoia irezistibilă de a-l devora (di farsene cibo)? Care dintre noi mamele nu şi-a dorit să poată absorbi la loc această carne ieşită din noi înşine? Care dintre noi îndrăgostiţii nu şi-a înfipt dinţii, în fervoarea iubirii, în trupul propriului bărbat sau al propriei femei? «Ti mangerei di baci»... [ceea ce, mai pe româneşte, iertată fie-mi paranteza, ar fi un fel de sinteză între «Pupa-te-aş!» şi «Mînca-te-aş!»]... Cine nu a spus sau nu a simţit fraza aceasta? A te uni cu per­soana iubită într-o uniune de absorbţie totală; a deveni aliment (cibo), a se transforma în viaţă; a ajunge hrană (nutrimento) reci­procă, pentru a trăi într-o uniune cît mai completă, mai completă chiar decît cea sexuală... Dacă Iisus s-ar fi căsătorit, s-ar fi dăruit unei singure femei, pentru un număr limitat de ani, într-un loc circumscris acestei lumi şi într-o epocă determinată; tot restul ar fi rămas «fuori» [pe dinafară]. Dar forţa copleşitoare a iubirii divine a omului Iisus n-ar fi fost astfel satisfăcută; trebuia să se dăruiască trupeşte tuturor, în orice epocă: «Luaţi, mîncaţi! Aceasta este trupul meu [...] pentru voi, pentru toţi»...” (Maria Caterina Jacobelli, Il risus paschalis e il fundamento teologico del piacere sessuale, terza edizione, Editrice Queri­niana [Brescia, 1991], pp. 138-140).

TOT DESPRE LEGIFERAREA PROSTITUŢIEI

Caricatură de pe site-ul cotidianul.ro

O lege a fărădelegii

Puterea politică actuală încearcă din nou (după insuccesul răsunător al guvernelor precedente) să legifereze prostituţia şi – în plus – folosirea “drogurilor uşoare”.
Argumentele sunt la fel de răsuflate şi de mincinoase ca şi la tentativele precedente: că ar fi un mai bun control al bolilor cu transmitere sexuală (?!), că înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate (nu se înţelege dacă acesta este noul nume al bordelurilor) ar oferi suport medical, social şi psihologic (alături de “prezervativele gratis”), că dezincriminarea consumului de droguri ar aduce “la suprafaţă” consumatorii (?!) etc. Preşedinţia, de pildă, nu este îngrijorată de consumul de droguri din ţara sa, ci de faptul că toxicomanii ar putea utiliza seringi folosite deja...
Legiferarea prostituţiei este, de fapt, o lege a fărădelegii.
1. Din punct de vedere moral-religios, legalizarea prostituţiei, ca şi practicarea ei, este un păcat şi reprezintă un act de surpare a ordinii morale tradiţionale. Statul comite un păcat, o încălcare a legii morale creştine, şi le oferă cetăţenilor proprii posibilitatea să încalce aceeaşi morală şi să comită păcate “legale”.
Paginile Sfintei Scripturi, literatura patristică, experienţa vie a Bisericii, ştiinţele teologice fundamentale – toate vorbesc despre adulter ca despre o cădere, o patimă care trebuie vindecată.
2. Din punct de vedere medical, legalizarea prostituţiei – aşa cum arată toate statisticile din lume – aduce noi îmbolnăviri, pentru că între contactul infectant şi primele semne de boală există o perioadă contagioasă care nu poate fi depistată nici prin semne clinice, nici prin analize de laborator. De exemplu, pozitivarea serologică în sifilis apare după 40 zile de la contactul infectant, primele semne clinice în a 21-a zi de la contactul infectant, dar transmiterea bolii este posibilă începând din a 7-a zi. Datele statistice şi fiziopatologice demonstrează că transmiterea se face de 80 de ori mai uşor de la femeie la bărbat decât invers, ceea ce dovedeşte că o casă de prostituţie este un factor de infecţie greu de stăpânit.
Toate studiile medicale – dar şi cele sociologice – arată că legiferarea prostituţiei este urmată de creşterea incidenţei bolilor cu transmitere sexuală, creşterea incidenţei altor boli (hepatita B sau C, cancerul genital, boli parazitare, depresii etc.), precum şi apariţia unor sociopatii imposibil de stopat (creşterea divorţialităţii, şomajului, infracţionalităţii).
3. Din punct de vedere juridic, merită să precizăm faptul că majoritatea ţărilor unde prostituţia este legală au început să emită acte normative restrictive şi îşi pun problema trecerii ei din nou în afara legii.
Pentru legiuitorii creştini (şi nu numai), amintim cuvintele Apostolului Pavel, care spune că “păcatele unor oameni sunt vădite, mergând înaintea lor la judecată, ale altora însă vin în urma lor”. Aceasta înseamnă că toate păcatele comise atâta timp cât funcţionează legea prostituţiei (zeci sau sute de ani) cântăresc greu la judecata celor care au promovat legea.

Prof. Univ. Dr. Pavel CHIRILĂ

O OBSESIE LEGISLATIVĂ: DEZINCRIMINAREA PROSTITUŢIEI

De la “Draculaland”

la “Thailanda Europei”

După ce am cedat mai demult cerinţei imunde de “a intra în Europa cu spatele” (sintagmă lansată, dacă nu mă înşel, chiar de d-l Andrei Pleşu), dezincriminînd legal homosexualitatea, clasa noastră politică pare a fi prins gustul irefutabil al evaziunilor sexuale. Noul proiect de legiferare şi dezincriminare a prostituţiei reia campania eşuată în Anul Caragiale (2002), dar şi unele încercări ulterioare mai timide (cum a fost cea a ministrului V. Blaga, în 2007), amintind, o dată în plus, de vechiul proverb românesc: “Ţara arde şi baba se piaptănă”. Iar aceasta nu doar pentru că în România post­­comunistă există numeroase alte urgenţe legislative cu caracter vital, ci şi pentru că prostituţia beneficiază deja de o reglementare oficială suficient de largă şi per­fect de­mo­­­cratică (art. 328 din actualul Cod Penal). Mai mult de­cît atît: spre deosebire de modificarea legislativă adoptată acum câţiva ani în privinţa homosexualităţii, mai degrabă ca o for­mă de curtoazie sui generis faţă de ambasadorul unei mari puteri (vorba bancului apărut pe acest fond: Be my Guest!), în cazul prostituţiei nu mai e vorba de nici o pre­siune externă, ci doar de ideea fixă a unor grupuri politice au­tohtone (în frunte cu familia prezidenţială, care şi-ar dori în plus şi dezincriminarea consumului de droguri!), susţinută cu o argumentaţie in­su­­ficientă şi falsă, pe fondul unui întreg concert demagogic cu tentă electorală.
Principalul argument al susţinătorilor acestei re­for­­me legislative se vrea unul de natură medicală: că prin instituţionalizare prostituţia va putea fi monitorizată, iar în acest fel rata îmbolnăvirilor venerice va scădea. Infai­libil la prima vedere, acest argument propagandistic este contrazis de numeroasele statistici efectuate recent atît în ţări unde prostituţia este incriminată, cît şi în ţări unde s-a procedat la dezincriminarea acesteia: între unele şi cele­lalte nu există diferenţe semnificative în ce priveşte rata bolilor cu transmisiune sexuală (BTS). Dovadă că adevă­rata problemă nu este incriminarea sau dezincri­minarea prostituţiei (existente pretutindeni şi dintot­dea­una), ci limi­tarea fenomenului prin măsuri responsabile şi con­crete de natură moral-educaţională, socio-economică şi medico-sanitară. Legalizarea juridic-abstractă este o mă­sură facilă şi ineficientă, riscînd să ducă chiar la o recru­descenţă a fenomenului (mai ales sub forma unor “reţele paralele”, neoficiale), cum o arată experienţa ma­jo­rităţii ţărilor care au pus-o în practică. Legalizarea permisivă nu constituie, în ultimă instanţă, decît o formă de încurajare şi protecţie oficială, în virtutea căreia Statul devine prin­cipalul proxenet.
Pe de altă parte, este ştiut de toată lumea (cu ex­cep­­ţia parlamentarilor noştri) că majoritatea bolilor cu transmisiune sexuală au o lungă perioadă de incubaţie, în decursul căreia nu pot fi depistate prin semne sigure, oricît de riguros ar fi controlul medical. Or, în acele cîte­va luni sau chiar numai săptămîni, o prostituată bolnavă (nota bene: de 80 de ori mai predispusă BTS-urilor decît o persoană normală!) poate îmbolnăvi sute şi mii de clienţi, care la rîndul lor devin transmiţători inconştienţi către cel puţin tot atîtea alte persoane (în speţă, soţii nevinovate, iar uneori şi progeniturile acestora).
Din punct de vedere sociologic, ne aflăm în faţa unui atentat la sănătatea vieţii familiale, dar şi în faţa unei noi forme de sclavie “civilizată”. Vînzîndu-şi trupul în mod mai mult sau mai puţin liber, prostituata îşi vinde o dată cu el şi libertatea, devenind, practic, proprietatea pro­xenetului şi fiind supusă în diferite grade capriciilor acestuia (ea nu-şi mai decide nici preţul, nici “modul de întrebuinţare”, nici clienţii, nici ritmul activităţii). Prosti­tuata nu-şi pierde numai demnitatea, dar şi umanitatea, devenind treptat o simplă “maşină de făcut sex”. În ace­laşi sens, din activitatea sa specifică fiind exclusă impli­carea afectivă şi moral-spirituală, ea pierde principalele mărci distinctive ale umanului în raport cu regnul animal. Prostituţia legalizată este cea mai cinică modalitate de înjosire oficială a femeii, implicînd o discriminare indi­rec­tă şi o gravă deteriorare a imaginii sale generale în con­­­­ştiinţa sexului opus.
În fine, este aproape de prisos să mai vorbim despre scandalul moral-religios al unei asemenea “legi a fărădelegii” (împotriva căreia, în mod firesc, Biserica s-a constituit în principalul bastion de rezistenţă*). Prostituţia pîngăreşte trupul omenesc, prefăcîndu-l din “templu al Duhului Sfînt” (I Corinteni 6, 19) în capişte a desfrînării. Vechiul Testament stătea sub semnul poruncii a şaptea din Decalog (“Să nu fii desfrînat!” – Ieşirea 20, 14) şi pe­depsea aspru orice formă de preacurvie (mergîndu-se pînă la lapidare). În Noul Testament, Hristos este mult mai în­găduitor (“Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintîi piatra asupra ei”), dar condiţia este clară: “Nu te osîn­desc”, dar “de-acum să nu mai păcătuieşti!” (cf. Ioan 8, 7-11). Or, noi, care ne pretindem creştini în virtutea unei lungi tradiţii, căutăm, iată, să promovăm un cadru legal de a pă­că­tui, fără a ne mai sinchisi de Dumnezeu, pe Care am reuşit să-L prefacem doar într-un soi de garant conven­ţional al parastaselor festive.
În faţa acestui proiect legislativ deopotrivă anti­creştin, antinaţional şi antiuman, tineretul responsabil al României nu se poate simţi decît ofensat şi profund îngrijorat, văzîndu-şi ameninţat viitorul în cele mai pure aspiraţii ale lui. Tinerii de astăzi (şi descendenţii lor) vor fi principalele victime ale disoluţiei sociale şi bioetice căreia părinţii lor se pregătesc astăzi să-i dea votul, în numele unui “eu­ro­penism” prost înţeles (de fapt, al descreierisirii fără frontiere).
Adevărata conştiinţă creştină şi europeană nu poate decît să deconspire această iniţiativă în acelaşi timp imundă şi aberantă, ghidată în subsidiar de oculte raţiuni neguţătoreşti, prin care o clasă politică patibulară, după ce a propus României să devină “Draculaland”, îi propu­ne mai nou, în repetate rînduri, să devină un fel de “Thailandă a Europei”.

Răzvan CODRESCU

* A se vedea, pe urmele protestului formulat de Sf. Sinod al B.O.R. şi în 2002, recentele declaraţii ale Biroului de Presă al Patriarhiei, amplu comentate în presă şi pe internet. Pentru o informare detaliată asupra diferitelor aspecte ale problemei, a se (re)vedea, între altele, şi broşurile din 2002 intitulate Faţa ascunsă a prostituţiei legalizate (realizată de “Grupul de Iniţiativă pentru Apărarea Familiei”, grup “alcătuit din profesori universitari, medici, avocaţi, teologi, studenţi, membri ai Comisiei de Bioetică a Patriarhiei Române, ai Centrului de Studii Teologice Aplicate, ai A.S.C.O.R. şi ai Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti”) şi Legiferarea prostituţiei – o lege a fără­delegii. Argumente moral-religioase, juridice, sociologice şi medi­cale împotriva dezincriminării prostituţiei (realizată din iniţiativa şi cu binecuvîntarea Î. P. S. Părinte Teofan, pe atunci Mitropolitul Olteniei, sub egida Centrului pentru Studii de Teologie Aplicată, întrunind semnă­turile teologului Ilie Moldovan, juristului Teodor Sâmbrian, sociologului Ilie Bădescu şi doctorului Pavel Chirilă).

CEALALTĂ FAŢĂ A EXILULUI

D-l Erast Călinescu, "debutantul" octogenar

În urmă cu mai bine de un an, la solicitarea Editurii Vremea, dar şi din simpatia pe care i-o port autorului (pe care am avut ocazia să-l cunosc mai îndeaproape în ultimii ani), scriam următorul „Cuvînt înainte” la micul volum de debut al d-lui Erast Călinescu, Viaţa ca o vizită. Instantanee, Editura Vremea, Bucureşti, 2008:
 
„Inginer agronom şi pasionat fotograf, autorul cărţii de faţă este predispus nu doar temperamental, ci şi profesional la un realism împins adesea pînă la detaliul cel mai crud, faţă de care are însă capacitatea de a păstra un fel de detaşare contemplativă, mai mult hîtră decît sfătoasă, exorcizînd prin umor şi complicitate nostalgică pitorescul, grotescul sau derizoriul «spectacolului» lumii.
«Instantaneele» grupate sub titlul Viaţa ca o vizită (care este şi titlul textului final – mic memorial anecdotic al anilor de exil) reprezintă «momentele şi schiţele» unui Caragiale mai discret şi mai vulnerabil la tentaţiile lirismului colocvial. Darul observaţiei şi cel al notaţiei se împletesc fericit într-o proză scurtă plină de toate sevele vieţii şi de toată diversitatea deconcertantă a umanului.
Autorul, octogenar, întruneşte o largă gamă de experienţe, oglindind în mersul unei vieţi ritmurile capricioase ale istoriei, dar şi dialogul cotidian al civilizaţiilor în curs de «globalizare». Copilăria în mediul românesc tradiţional (Bucovina vremurilor bune), adolescenţa în «frăţiile de cruce», experienţa păstoasă a comunismului (de la stalinism la ceauşism), apoi lungul şi accidentatul traseu «iniţiatic» al exilului (autorul s-a repatriat recent din Canada francofonă) se constituie într-o materie epică generoasă, din care nu sînt păstrate însă decît – ca în albumele de fotografii – instantanee surprinse şi prelucrate după o «logică» subiectivă, nu fără o intuiţie vie a esenţialului «camuflat» în cotidian.
D-l Erast Călinescu şi-a refuzat ordonarea cronologică a textelor, preferînd să le înşire în volum mai degrabă într-o dezordine care este a vieţii înseşi, sau poate a «fluxului» memoriei tutelare. După dimensiunea şi cuprinsul lor, aş zice că avem, păstrînd metafora fotografică (pe urmele «micii lămuriri» auctoriale*), instantanee la o rezoluţie mai mare («Cum a sfeclit-o Mitică», «Şarpele casei», «Viaţa ca o vizită» ş. a.) sau la o rezoluţie mai mică («Nea Petrică», grupajul «La Băi», «Capra cea bolnavă», «Dragoste cu năbădăi» etc.).
Paginile se citesc uşor, cu deliciu estetic, lăsînd loc mediaţiei asupra moravurilor unei lumi în care, cum se zice mai recent, «viaţa bate filmul», dar în care omul nu încetează să-şi caute consistenţa şi chipul mai bun, întrevăzînd, măcar la răstimpuri, prin vălurile amăgitoare ale realităţii curente (maya), străfulgerarea Paradisului pierdut”.

* „Când un fotograf îşi goleşte sacul cu amintiri, din sac scapă şi bune şi rele, şi triste şi vesele, instantanee, fapte şi situaţii, toate amestecate, dar numai aşa cum au fost înregistrate pe peliculă, simplu şi scurt, fără analize şi interpretări sofisticate. Impactul vizual apare aici înlocuit cu cel sentimental, luminile şi umbrele – cu gânduri vesele sau triste, luciul şi matul hârtiei fotografice – cu nostalgii sclipitoare sau plate. Doar culorile rămân aceleaşi, aşa cum sunt: color sau alb-negru... Speranţa mea este că reuşesc să-i ofer cititorului lectura unor situaţii – uşoară, dar dominată de impactul pe care l-am simţit eu atunci când le-am înregistrat şi le-am fotografiat”.

Mă bucur să-i postez acum pe blog d-lui Erast Călinescu paginile de mai jos (ilustrate cu două fotografii tot de domnia-sa realizate), care continuă savuroasele însemnări din exil incluse în finalul volumului de debut şi care sper să fie punctul de pornire al următoarei sale cărţi. (R. C.)

Între AICI şi ACASĂ

Cealaltă faţă a exilului este, de fapt, spovedania trăirilor unui desţărat care, atunci când şi-a părăsit ţara, era convins că a plecat pe un drum fără întoarcere. Fără întoarcere, căci şi regimul comunist de-acasă părea atunci că va fi fără de sfârşit...
Dar iată că Dumnezeu i-a arătat, încă o dată, că nu ne este dat să înţelegem căile Sale şi, după douăzeci de ani de exil voit, s-a întors Acasă, la ai săi, cu sentimentul celei mai mari împliniri din lunga sa viaţă!

*

Pe maşina mea din curte, luată la a nu ştiu câta mână, când am început s-o „cosmetizez”, mi-a atras atenţia o minusculă etichetă în trei culori - roşu, galben şi albastru: DORDETARA, autoservice, 3145 Wellington, Toronto, ON...
Am simţit o ameţeală, o strângere de inimă, poate aceeaşi cu a anonimului care îşi înscrisese dorul până şi pe firma sa...

*

Noi n-am fost cu voi în celule, cu voi cei chinuiţi în închisori. Dar am fost în închisoarea cea mare care ajunsese ţara. Şi am evadat când nu am mai putut răbda reeducarea... Eu însumi – după opt ani de încercări şi de umiliri...
Cealaltă faţă a exilului este exilul din sufletul desţăratului, simţământul faţă de ce-a lăsat acasă, de ce se petrece acolo de unde a plecat, după plecarea sa. De ceea ce ar fi vrut să le spună alor săi şi n-a putut, nu-i era permis... Şi de aici începea compromisul, falsul oportunism. Să nu-şi nenorocească copiii, să nu-şi strice o situaţie, cucerită în cel mai bun caz prin tăceri, dacă nu chiar prin silite aplauze. În orice caz, prin umilinţe care au umplut, la un moment dat, paharul...
Şi a plecat, cică tot pentru viitorul copiilor, care poate, dacă ar fi fost mai mici, ar fi venit pentru reîntregirea familiei. A familiei părăsite acolo, în închisoarea cea mare. Dar, dacă au crescut, poate că şi-au întemeiat o familie acolo de unde a plecat desţăratul. O familie şi o situaţie, desigur mai modestă decît a celor de dincolo, dar acasă...
Aici încep întrebările, rupturile de suflet. Oare n-a plecat degeaba ? Sau poate că mai mult pentru el însuşi, din egoism, şi nu pentru ai săi? Apoi alta: a divorţat. A fost nevoit să divorţeze. Soţia a fost nevoită să invoce părăsirea de domiciliu. Ca să nu fie dată, cică, la munca de jos, iar copilul să-şi poată continua studiile. Din cauza unui tată care „a fugit în jungla capitalistă ”!

*

O minunată după-amiază de toamnă canadiană. Păduricea de arţari s-a îmbrăcat în fel de fel de culori, iar pe albastrul cerului plutesc, înspre sud, cârduri de gâşte albe şi gălăgioase.
Gazonul proaspăt tuns, cu mirosul său reavăn, parcă îmi aduce în nări şi în suflet parfumul fânului de curând cosit de pe plaiurile de acasă. Însă vântul se porneşte şi începe să aducă, aşa, ca pe nişte fluturi leneşi, frunzele trimise de câte un arţar mai somnoros, mai grăbit să hiberneze...
Deci, cu grebla, gata la datorie! Mai ales pentru că vecinul de peste drum se teme că vântul va sufla frunzele din curtea mea în a sa şi va fi nevoit să le strângă el. Graba e mare, căci maşina primăriei abia aşteaptă să adune sacii portocalii umpluţi cu frunze şi să-i ducă acolo unde se face compostul, care va fi scos la vânzare la primăvară. Căci în Canada nu se aruncă nimic!
Din stradă îmi dă bineţe un vecin şi-mi povesteşte că familia aceea de tineri simpatici, de la a treia casă, e fericită nevoie mare, că şi-a adus un drăguţ de copilaş din ţara mea, din România! Şi să fiu atent: pe o vreme atât de frumoasă, nu se poate să nu iasă şi ei la plimbare... Căci în orăşelul de pe malul fluviului Saint-Laurent noutăţile erau rare: doar câte un vapor mare, un transatlantic, care trecea la ora programată şi semnalată, din timp, în ziarul local!
Dar iată-i şi pe vecinii mei cei fericiţi, cu un pui oacheş de vreo 4-5 anişori în braţe! Ne salutăm şi îmi spun că ştiau că sunt din România, că auziseră de Nadia ”Comanitci” şi de ”Şauşescu”, dar n-au îndrăznit, până acum, să mă deranjeze etc., etc. Lume amabilă şi cu bun simţ – însuşiri caracteristice provincialului canadian, neotrăvit de ispitele metropolelor...
Copilul mă privea cu nişte ochi mari şi curioşi. Nu-şi mai lua privirea de pe mine. Îi întreb pe vecini cum îl cheamă. „În România îl chema Elvis, dar noi l-am botezat Alex”, îmi răspund ei. ”Tu ştii româneşte?”, îl întreb eu. Pe faţa lui oacheşă se prelinge o lacrimă, cu care parcă se agăţa de mine ca de o speranţă, ca de un pai... ”Eu... nene... ei îmi dau tot, de toate, dar eu vreau acasă!”.
L-am luat în braţe şi i-am spus să fie cuminte şi ascultător, căci îi va fi bine... Şi am plecat apăsat de sentimentul neputinţei mele şi de propriul meu dor de-Acasă...

AICI este altfel decât ACASĂ

Plecat de sub un regim comunist, noul venit se trezeşte în altă lume, cu altă mentalitate, cu alte moravuri/năravuri, cu altfel de înţelegere a ”binelui şi răului”. Ca şi orice vietate care, dacă nu se adaptează la noul mediu, piere, omul n-are încotro şi, până la urmă, le adoptă, chiar dacă nu le asimilează. Nu de alta, dar ca să trăiască şi el ca oamenii de-acolo. Să se „integreze”, cum sună termenul oficial, societăţii pentru care a optat şi în care trăieşte. Şi nu e uşor...
Dar, întâi şi-ntâi, trebuie să înţeleagă noua mentalitate, alta decât în „orânduirea” din care vine şi în care predomină o permanentă prudenţă, vecină cu frica de autoritate.
Sublinierea aceasta este necesară, căci celor care pleacă astăzi, dintr-o Românie capitalistă, adaptarea li se pare mai facilă, întrucât şi „Acasă” ca şi „Aici”, pentru a trăi, tu şi familia ta, confortabil, trebuie să te îndatorezi la bancă şi să plăteşti ratele timp de mulţi ani, dar, pentru a o putea face, musai să ai un job stabil şi bănos. Dacă l-ai pierdut şi nu-ţi mai plăteşti ratele, toate bunurile îţi sunt luate şi abia atunci realizezi că, de fapt, nu erau ale tale, ci le aveai doar „date în folosinţă”. Sub regimul comunist, e drept că nimeni nu era nevoit să cerşească la colţul străzii, căci cine nu muncea risca să fie condamnat pentru vagabondaj, dar la un moment dat ţi se acrea să mai „stai pe banca ta”, paharul se umplea, nimic nu mai era uşor şi începeai să adulmeci după o posibilitate de a-ţi lua lumea-n cap...

*

Noua mentalitate... Abia ajuns, într-un sfârşit de octombrie, în „Lumea Nouă”, tare nouă şi pentru mine, că mi-a şi fost dat să cunosc o fărâmă din mentalitatea de pe-aici, atunci când am ajutat o bătrânică să se ridice de pe gheţuşul pe care căzuse şi am condus-o până la uşa ei.
Întors pe stradă, un domn s-a apropiat de mine şi mi-a spus cu blândeţe că se cunoaşte că sunt nou venit. Iar la nedumerirea mea, m-a sfătuit ca altădată, când vreau să ajut pe cineva care a căzut, să-l las acolo şi să chem ambulanţa. I-am replicat că bătrâna cu pricina era teafără şi am ajutat-o doar să se ridice, la care omul m-a lămurit că putea să spună că i-am furat portofelul...
M-am scărpinat în cap şi mi-am zis în sinea mea: ”Doamne, în ce lume am ajuns!”.

*

Ordinul Agronomilor îmi ceruse să fac un stagiu într-o fermă canadiană, pentru a mă familiariza cu specificul agriculturii lor. Deci, printre altele, îngrijeam şi de nişte cai, care trebuiau şi plimbaţi, în fiecare dimineaţă, pe diferite coclauri. Trecând pe la o margine de pădure, am văzut trei căţeluşi abandonaţi, care scheunau de ţi se rupea inima, de foame sau după mama lor.
M-am oprit şi, până să-l întreb pe colegul meu de călărie ce facem cu ei, dânsul a exclamat: ”Să-mi aduci aminte, când ne întoarcem, să-l rog pe vecinul meu să vină şi să-i împuşte!”. La nedumerirea mea, m-a lămurit că acesta va fi un gest „umanitar”, ca să nu moară de foame sau să-i sfâşie vreo fiară... Şi mă gândeam, atunci, dacă asta n-ar fi cumva o reminiscenţă a cruzimii vechilor coloni, care se luptau să-şi facă loc pe pământurile amerindienilor...
La fermă erau doi câini mari şi prost educaţi: Beethoven şi Diana. Zic prost educaţi pentru că manifestau tot timpul o stupidă gelozie. Când le dădeai tainul sau câte o „atenţie”, trebuia neapărat să-i serveşti pe amândoi deodată: altfel, cel neservit întâiul făcea o criză de isterie! Dar, într-o dimineaţă, am găsit într-un şanţ un căţel şi, cu gândul la cei din pădure, l-am luat şi l-am ascuns în pod. Peste câteva ore, o maşină a oprit în faţa fermei şi un tânăr m-a întrebat dacă n-am văzut un căţel rătăcit. Era cel din şanţ. L-a luat, s-a bucurat şi mi-a mulţumit. Oameni şi oameni!...

*

8 Martie. Pe culoarul şcolii de franceză, un afiş: o femeie cu părul blond, în vânt, şi în mâini cu un mare drapel roşu fâlfâind! Primul impuls mi-a fost să-l rup, dar m-am gândit că gestul meu ar putea fi interpretat ca un act de huliganism. Deci, am mers la directoare şi am întrebat-o dacă în şcoală se face propagandă comunistă. A zâmbit nedumerită şi m-a întrebat de ce. I-am răspuns că eu de-acolo vin, de unde drapelele sunt roşii. A râs şi mi-a pus mâna pe umăr: „E doar un afiş!”...

Şi tot „doar nişte afişe” am văzut mai târziu prin oraş, cu poza lui Stalin, de ziua naşterii lui; sau chemări la cluburi sataniste.. sau, sau, sau... – toate acestea nu-mi dădeau pace la început... Până ce am priceput că şi aceasta făcea, de fapt, parte din „integrare”.

*

Mi se rupsese rama ochelarilor şi n-aveam bani pentru una nouă. Un cunoscut m-a dus la un evreu, originar de pe la noi şi care lucra la o firmă de ochelari. Un fel de ”Optică medicală”, cum îi spunea el.
Omul m-a făcut să probez diferite rame şi mi-a vândut una cu 12 $, în loc de 150 cât costau în oraş. Şi, la o linguriţă de dulceaţă, s-a simţit dator să-mi dea sfaturi folositoare în „procesul de integrare”:
- Aici, fii atent cu cine bei, că nu e ca la noi! Acolo, doi beau, se îmbată, se ceartă, iarăşi beau, apoi se pupă. Aici e altfel: beau, se îmbată, se insultă, se bat, iar unul scoate scula şi te găureşte!
Nu l-am crezut până într-o zi când am întâlnit-o pe vecina mea plângând: îşi amintise de fiul ei care, venind într-o noapte spre casă, s-a întâlnit pe trotuar cu unul beat, care ţinea o sticlă în mână. La insistenţele omului să bea şi el, tânărul l-a refuzat, ceea ce l-a înfuriat pe beţiv, care a spart sticla şi i-a tăiat gâtul bietului băiat! O cruzime ancestrală, demnă de un western...
Şi încă un sfat preţios, care m-a făcut să mă umfle râsul: cică să am grijă să nu aduc o femeie în apartament, că poate să deschidă fereastra şi să strige că vreau s-o violez. Ca să mă stoarcă de bani. La care întrebarea mea fu scurtă : „Care bani?!”...

*

Invitat pe la nişte români, urmăream la televizor, cu câte o sticlă de bere la îndemână, filmul ”Ana Karenina”. Tensiunea dramatică era în creştere şi iată că sosi momentul fatal: trenul venea zgomotos, iar eroina era gata să se arunce în calea lui! Dar, pac! – „Coca Cola – elixirul vieţii!”.
Şoc pentru mine, care eram obişnuit cu emisiuni fără anunţuri, cum erau la vremea când am plecat de-acasă! Gazda, mai ”integrată”, zice:
- Lasă, mă, că ăştia au grijă de noi, să ne dea timp să ne facem nevoia mică!...
Românul, cu spiritul său practic şi pozitiv, vede mereu partea plină a sticlei... (Astăzi, în România, televiziunile îţi lasă rtimp şi pentru... nevoia mare...)

*

La şcoala de engleză, aveam două profesoare: una ne preda „British”, alta americăneşte. Prima era cam hippy. Venea şi se aşeza pe jos, cei doi ciorapi trei sferturi îi erau de culori şi cu desene diferite etc. Altminteri era foarte curată şi politicoasă cu noi, adulţii de la nivelul şase.
Americanca era mai rece, mai nervoasă, discuta mai puţin cu noi şi ”feminismul” parcă ţâşnea din toţi porii fiinţei sale.
Odată, când ne luam paltoanele de pe cuier, ca să plecăm, n-am avut ce face şi am vrut să-i ţin paltonul, gest la care a explodat, ca insultată, că adică „ea nu e în stare să se servească singură, fiind femeie?!”... Mi-am cerut scuze şi m-am gândit că „şi asta e altfel decât la noi”, dar face parte din „integrare”...

*

”Mustrarea tacită”, din privire, fără apostrofări sau afronturi, a fost pentru mine o adevărată lecţie de viaţă, pe care mi-a fost dat să o învăţ pe-acolo. Lecţie pe care am asimilat-o fără efort, de la început, ca pe o atitudine civilizată, ca pe un factor important al integrării mele în societatea canadiană.
Primisem, de un Crăciun, un cec de-o sută, cadou de la un bun prieten din SUA, care ştia că sunt pe „ajutor social” şi în căutare de lucru. Aterizasem acolo în octombrie şi, la „sfatul” securistului care se ocupase de paşaportul meu, nu-mi luasem paltonul, „din prudenţă”. În Montréal era o drăguţă de iarnă, cu ger şi zăpadă ca pe la noi, în Bucovina. Şi încă nu apucasem să mă echipez de pe la unul dintre bazarurile de Crăciun, organizate de diferite biserici catolice, pentru săraci.
Un cunoscut se informase telefonic, la rugămintea mea, care bancă schimbă mai avantajos dolarii americani în dolari canadieni. Era pentru prima oară că puneam piciorul într-o bancă adevărată. Atmosferă calmă, liniştită, cîteva ghişee ocupate, dar şi destule libere. Lume mai degrabă puţină. Am pornit spre unul liber. Atunci, cineva din dreapta mea, a tuşit. Am întors capul şi am văzut un rând de 5-6 persoane care mă fixau cu o privire mustrătoare... Şi atât. „Am înţeles aluzia”, cum zice românul la înghesuială, am scos din mine un I am sorry! stânjenit şi m-am aşezat, cuminte, la vârful cozii. Acum, ruşinea mă făcea să mă uit doar la bombeurile mele, dar când am prins curajul să ridic capul, am remarcat că fostele priviri mustrătoare se schimbaseră în zâmbete binevoitoare, primitoare în micul grup care aştepta cuminte rândul, la ghişee...
Alta, mai boacănă, nu mai ştiu dacă am trăit-o înainte sau după cea cu banca. Nu găsisem de lucru, peste tot din acelaşi motiv invocat: supra-calificat pentru postul disponibil! Iar ajutorul social era foarte bine calculat: chiria, telefonul, abonamentul la autobuz şi strictul necesar pentru hrană. Nici vorbă de o bere, de ţigări sau de vreun film ori alt spectacol plătit. De altfel, erau destule manifestări culturale cu intrare gratuită.
Suficienţa acesta materială o resimţeam însă ca pe o îngrădire – sentiment pe care nu-l trăisem acasă, cu toate cozile la brânză şi la carne, care făceau deja parte din viaţa zilnică.
Intrasem într-un mare magazin şi eram cu ochii pe maşinile de scris, doar-doar voi găsi una în ieftinire, pentru demersurile mele profesionale. Pe aleea principală zăcea, singuratică, o hârtie de doi dolari. În starea de zbatere în care mă aflam, între orgoliu şi neputinţă, m-am trezit că învinge tentaţia animalică: doi dolari însemnau, pe vremea aceea, doi hamburgeri la McDonald!
Totuşi ezitam. Lumea trecea pe alee, dus-întors, dar nimeni nu lua bancnota de jos, ca şi cum n-ar fi văzut-o, deşi era chiar în calea tuturor.
Logica mea de român îmi spunea că cei care trec şi văd hârtia înseamnă că n-au nevoie de ea, cum aveam eu. Dacă aş lua-o, în văzul tuturor, deci nu pe furiş, înseamnă că n-am furat-o. Ba mai mult, dacă mai şi întreb primprejur cine a pierdut-o... Şi apoi... anonimatul: cine mă cunoaştea acolo?!...
M-am mai plimbat puţin, m-am aplecat, am luat bancnota şi, cu ea în mână, m-am uitat întrebător în jur. Toţi mă priveau fix şi cam lung şi treceau pe lângă mine, în calea lor. M-am simţit groaznic, dar am băgat bancnota în buzunar...
Întâmplarea, culpabilitatea, ruşinea de mine însumi m-au obsedat ani de zile. Mai ales după ce am înţeles logica lor: 1. Nu pui mâna pe ce nu e al tău. 2. Dacă găseşti bani, îi duci la poliţie, iar în cazul unei sume derizorii, îi predai la casa magazinului, poate îi va reclama cineva. Şi îmi imaginam cum m-ar fi privit lumea dacă procedam aşa. Probabil, unii laudativ: „Uite şi un imigrant cinstit!”. Alţii: „Uite, fraierul!”... Altă lecţie învăţată... Şi, oare, Aici e altfel decât Acasă? Sau, numai pentru mine, în situaţia mea, aici şi acum? În orice caz, acasă, chiar dacă fondul moral ar fi fost asemănător, „mustrarea tăcută” jur că n-ar fi funcţionat! Aşa că, totuşi, aici e altfel.

*

Zâmbetul!... N-a fost uşor, dar haide s-o începem cu începutul!
Cu vreo trei generaţii în urmă, Pascal a plecat din România şi şi-a deschis în Canada o dugheană cu ciocane, cuie, cleşti, şuruburi şi şurubelniţe. A muncit cu tenacitatea caracteristică evreilor, dânsul şi urmaşii săi, aşa că firma Pascal a ajuns să aibă, în zilele noastre, peste 150 de filiale.
Dar, din generaţie în generaţie, Pascal a transmis neuitarea pământului de unde a venit şi unde şi-a lăsat mormintele părinţilor. (Fenomen care, în paranteză fiind spus, nu se observă la unii români canadieni, care afirmă public că a învăţa româneşte, aici, ar fi pentru copiii lor un handicap... Şi tot în paranteză, îmi vine în minte cazul unui tânăr evreu, născut şi crescut în Canada, dar care vorbea româneşte pentru că „tata şi mama au venit din România”.)
Într-o zi, o doamnă, care ştia că sunt în căutare de lucru, mi-a spus:
- Vezi că la Pascal se angajează români!
M-am prezentat la gestionarul unuia dintre magazine, un italian gras şi jovial, dar autoritar, care m-a primit imediat şi m-a repartizat la un raion. Nu însă înainte de a mă instrui şi de a-mi sublinia că din comportamentul meu cu clienţii nu trebuie să lipsească niciodată zâmbetul, chiar dacă mă frământă ceva, de exemplu gândul la acei de-acasă. Adică, mă gândeam eu în capul meu de român: să rânjesc aşa, ca americanii la fotograf, la comandă...
Un coleg şi bun, bun prieten, negru nigerian şi cu un doctorat în Drept în Franţa, care lucra în raionul de cuie şi şuruburi, mă vedea uneori trist, pierdut în gândurile mele, şi mă întreba:
- E ceva care nu merge, Erast? Mi-a spus nevastă-mea, când i-am vorbit de tine: „Vezi că tu nu eşti singurul doctor, acolo?”. Zâmbeşte! Zâmbeşte!...
Da, n-a fost deloc uşor cu zâmbetul...

*

Deci, Aici e altfel, nu e ca Acasă... Şi bine prevăzuse vecinul meu, care vroia să vadă şi el, cu ochii lui, cum e în Lumea Nouă - „unde timpul este bani, unde oamenii se tutuiesc, poartă şapca invers, poartă blugi veritabili, care stau singuri în picioare, şi unde se înjură cu degetul”!

Erast CĂLINESCU

S-A STINS PRINŢUL ILIE-VLAD STURDZA

În dimineaţa aceasta (duminică 20 septembrie) am primit trista veste că s-a stins la Madrid, în vîrstă de 93 de ani, Prinţul Ilie-Vlad Sturdza (fiul marelui diplomat Mihail Sturdza, autorul celebrei cărţi România şi sfîrşitul Europei. Amintiri din ţara pierdută).
Îl cunoscusem la Madrid, prin 1996, dar n-am mai avut prilejul să-l revăd faţă către faţă. Mi-l amintesc însă, mereu cu emoţie, ca pe un Don Quijote cu sînge mai albastru, înalt, slab, drept (mai ales drept), de o gravitate neposomorîtă, purtînd cu distincţie şi eleganţă straiele secolului XX – “secolul nebun” prin care i-a fost dat să pribegească pe trei continente (Europa, Africa, Asia), luptînd pretutindeni cu “morile de vînt” ale unei istorii “ieşite din ţîţîni”.
Am avut, ceva mai tîrziu, bucuria să pot contribui la editarea în România a zgîrcitului, dar fascinantului său volum de însemnări memorialistice: Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină, ediţie îngrijită de Răzvan Codrescu şi Mihai Ghyka, cu un cuvînt înainte de Mihai Ghyka, Editura Vremea (Col. “Fapte. Idei. Documente”), Bucureşti, 2002. Îmi amintesc că la lansarea care a avut loc în cadrul Tîrgului de Carte “Gaudeamus”, chiar de praznicul Sfîntului Andrei, cartea – care s-ar cuveni acum reeditată, ca modest omagiu postum – a fost elogiată călduros, dar şi academic de istoricul Florin Constantiniu, ce a avut şi deosebite aprecieri faţă de buna cumpănire, pertinenţa şi eleganţa literară a antologicului cuvînt înainte – cel mai frumos portret făcut pînă astăzi autorului, cu aceeaşi măsură princiară, şi din care îmi îngădui să reproduc aici cîteva fragmente, ca pe nişte “capete” de dreaptă pomenire.

“Născut la 8 iunie 1916, la Berna, în Elveţia, un­­de părinţii săi se aflau în misiune diplomatică, Prin­ţul Ilie-Vlad Sturdza, pe linie paternă, face parte din marea familie a Sturdzeştilor, despre care Joseph de Mais­­tre spunea: «La famille Sturdza est à elle seu­le toute une Academie». Străbunicul autorului, Cai­­ma­ca­mul Moldovei, Vasile Sturdza, a fost unul dintre prin­­cipalii făuritori ai Unirii Principatelor. Bunicul auto­rului, diplomatul Radu Sturdza, s-a căsătorit cu Maria Jora, cu care a avut şase copii, Mihail Sturdza (tatăl autorului) fiind cel de-al patrulea. […]

Pe linie maternă, Ilie-Vlad Sturdza este des­cen­dent din Dumitru Ghika Comăneşti (1838-1923), ca­­re, căsătorit cu Zoe Lahovary (1851-1902), a avut doi copii: Nicolae şi Maria. […] Nicolae, căsătorit cu Ioana Băleanu, a făcut studii de Drept la Geneva, de­­venind apoi deputat şi Guvernator al Băncii Naţi­onale. Avea să-şi găsească sfîrşitul într-un tragic acci­dent de vînătoare, în 1921. A lăsat în urmă trei copii: Nicolae, Eugen şi Yvonne. Sora lui, Maria, este buni­ca autorului, căsătorită cu Generalul Leon Mavro­cor­dato şi avînd, la rîndul ei, doi copii: Alexis, căzut pe front (1918) în lupta împotriva bolşevicilor, fără ur­maşi, şi Zoe, mama autorului, căsătorită cu Mihail Sturdza, diplomat de carieră, Ministru de Externe al României în toamna lui 1940. […]

Cartea sa de memorii are farmecul deopotrivă liric şi epic al amintirii subiective şi este scrisă direct, fără ambiţii sau preţiozităţi stilistice. Eveni­men­tele sînt redate brut, succint şi alert, în ritmul zbu­ciumat al unei perioade metaforic prezentate de autor ca «un secol nebun». Atît de sugestiv prin el însuşi, ti­­tlul Pribeag printr-un secol nebun face referire mai cu seamă la miezul însîngerat al secolului XX, marcat de al doilea război mondial, cu preliminariile şi con­se­cinţele lui imediate.

Acoperind o perioadă de 12 ani (1937-1949), me­­moriile Prinţului Sturdza sînt de fapt cronica înfi­orată a unor lungi ani de conflicte, măceluri şi prigo­niri. Subtitlul volumului redă în bună parte ineditul unei vieţi în care un tînar aristocrat român, crescut în înaltul mediu al diplomaţiei, se regăseşte, succesiv, ca participant la anii de măreţie, dar şi de decădere ai Mişcării Legionare, la «cruciada anticomunistă» de pe frontul de răsărit (în mijlocul unui război pe care România a ajuns să-l poarte de ambele părţi), iar în cele din urmă ca fugar din calea comunismului «biruitor», cutreierînd Europa pe jos, pînă ce soarta l-a a­dus să bată la porţile Legiunii Străine franceze.

Ajuns în Elveţia (unde se născuse în urmă cu trei decenii, în toiul unui alt război), Prinţul Sturdza avea «să se nască pentru a doua oară», după cum sin­gur descrie înrolarea sa în Legiunea Străină. Misiunile îndeplinite în cadrul ei l-au purtat pe Ilie-Vlad Sturd­za în Africa şi în Asia, paginile finale ale cărţii fiind scri­se cu atâta împăcată serenitate şi înţeleaptă modestie încît cititorul poate rămîne cu impresia explorării li­niş­tite a unei lumi exotice. Farmecul şi umorul evo­cărilor din Legiunea Străină contrastează în mare mă­su­ră cu dramatismul şi cu stilul direct al întîmplărilor trăite în România (ceea ce trădează implicarea emo­ţio­nală aparte a autorului în viaţa şi destinul istoric al «ţării pier­dute»). […]

În 1951, revenit la Paris, Prinţul Sturdza iese din Legiunea Străină. La 21 februarie 1952, se căsătoreşte la Paris cu Lucia Yvonne Băleanu, fiica lui Gheorghe Băleanu şi a Mariei-Lucia Cantacuzino-Paşcanu. Imediat după căsătorie, se vor stabili în Spa­nia, la Madrid, alături de părinţii autorului. Ilie-Vlad Sturdza a lucrat după aceea în domeniul contabil, în mai multe societăţi spaniole, pensionîndu-se în 1975. În acelaşi timp, a fost în centrul activităţilor şi întîlnirilor comunităţii româneşti din Spania, în mare parte regrupată la Madrid. […]

De cîte ori l-am întîlnit pe Prinţul Sturdza, am avut sentimentul reconfortant al contemporaneităţii cu ultimii boieri români de altădată, capabili să reziste şi să se impună, respectînd un anumit cod de onoare, în orice circumstanţe istorice. Sînt convins că Prinţul Sturdza ar fi fost acelaşi fermecător aristocrat şi în puş­­căriile comuniste ale anilor ’50, dacă Dumnezeu ar fi voit să-i dea o altă cruce”. (Mihai Ghyka)

Cu măsura crucii pe care i-a dat-o, şi cu mila Sa nemărginită, Dumnezeu să-l odihnească în ceata drepţilor, iar pe noi să ne facă vrednici de via lui amintire. (R. C.)

Palatul Ghika Comăneşti, ridicat de antecesorii pe linie maternă

ai Prinţului Ilie-Vlad Sturdza

CUVINTELE VII ALE PĂRINTELUI CALCIU

Părintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii.

„A sluji lui Hristos înseamnă suferinţă”,

ediţie îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti,

Editura Bonifaciu, Bacău, 2009

(243 de pagini legate şi numeroase imagini color)

În această toamnă se împlinesc 3 ani de cînd vrednicul de pomenire părinte Gheorghe Calciu s-a mutat la cele veşnice. În preludiul apropiatei comemorări, Sf. Mănăstire Diaconeşti îngrijeşte cu har un nou volum care poartă semnătura părintelui, dar care este de fapt o construcţie editorială, în care intră pagini alese (multe inedite) din predicile, conferinţele sau interviurile sale, ordonate tematic în patru secţiuni: „Despre viaţa duhovnicească”, „Biserica şi ispitele veacului”, „România creştină şi martiră” şi „Cuvinte de sărbătoare”. Fiecare parte poartă un motto orientativ, extras tot din spusele părintelui. Rezultă un îndrumar viu şi foarte actual de raportare creştin-ortodoxă la lume şi existenţă, atît la nivel personal, cît şi la nivel comunitar. Nu se putea titlu mai potrivit decît cel de Cuvinte vii, pline de Viaţa Duhului şi de Învierea lui Hristos. Ele se altoiesc pe experienţa de viaţă şi pe suferinţa jertfelnică ale unuia dintre cei mai de seamă mărturisitori ai Ortodoxiei din secolul XX, în înfruntare duhovnicească atît cu ateismul comunist, cît şi cu laicismul postcomunist, atît cu „diavolul roşu”, cît şi cu „diavolul albastru”. Cartea are ca subtitlu un cuvînt adeseori repetat de greu încercatul părinte (21 de ani de temniţă sub comunişti!): „A sluji lui Hristos înseamnă suferinţă”. Suferinţă purificatoare şi mărturisitoare. Suferinţa pe care Hristos Însuşi Şi-a asumat-o kenotic în slujba şi de dragul zidirii Sale. O suferinţă care lămureşte, întemeiază şi deschide spre eshaton.
„A suferi trece”, spunea Léon Bloy, „dar a fi suferit nu trece niciodată”. De aceea cuvintele suferinţei, cuvintele răstignirii pe urmele lui Hristos, nu pot fi decît vii şi dătătoare de viaţă. Forţa lor netrecătoare ţine de taina ultimă pe care stă lumea şi care este taina mîntuitoare a Crucii. Cuvinte vii este cartea unui cruciat al secolului XX, de la care avem şi vom avea enorm de învăţat, pînă la plinirea vremilor, ca inşi şi ca neam. Nu învăţătură cărturărească (deşi nici aceea nu-i de lepădat), ci învăţătură mucenicească (din cea care rămîne scrisă în Cartea Vieţii, cea de dincolo de veac). Urechi deschise să fie, căci Dumnezeu nu ne-a lipsit de mărturisitori!
Cuvinte vii întru Cuvîntul cel fără de moarte – iată suprema zestre pe care o poate lăsa urmaşilor un om al lui Dumnezeu şi a cărei chivernisire lucrătoare devine măsura vredniciei lor. Diaconeştiul şi-a făcut încă o dată datoria şi şi-a probat încă o dată vrednicia, într-un duh cu Părintele Gheorghe, Noul Mucenic. Dar rodul cel mare îl vrea Dumnezeu în noi toţi, ca să nu rămînem datori şi nevrednici în tîrziul acestei lumi, avînd ochi şi nevăzînd, avînd urechi şi neauzind. Noua carte a părintelui Calciu este, înainte de toate, o vie provocare duhovnicească la veghe şi în-vrednicire: „Eu nu zic să fim ca El, căci cine poate fi ca El, ca Mîntuitorul? Dar măcar, cît de cît, să mergem pe urma paşilor Lui”.
Amin, părinte! Aşa să ne ajute Dumnezeu. (R. C.)

Difuzare:

Editura Bonifaciu,

tel. 0755/276934

şi 0747/110212.

Pentru ultima oară la Diaconeşti... (toamna 2006)

NICI PREOŢI ÎN ŞCOLI, NICI COPII ÎN BISERICI!

INDIGNAT,
ÎNTRE CLOPOTE
ŞI... CLOPOŢEL

Da, indignat, pentru că am fost pus să aleg între calitatea de părinte şi cea de creştin. Cine m-a pus în faţa unei asemenea nedorite alegeri? Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, condus de Ecaterina Andronescu. „Tehnocraţii” din acest minister s-au gândit ca anul acesta să suprapună discreţionar un eveniment duhovnicesc peste unul lumesc/pedagogic. Mai exact: şcoala a început, în Anul Mântuirii 2009, pe 14 septembrie, adică exact de ziua Înălţării Sfintei Cruci! De când mă ştiu, şcoala a început pe 15 septembrie. Fix! Chiar şi pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, ateul, şcoala, invariabil, tot atunci începea. În mod cert, ziua de 15 septembrie, ca început al Anului Şcolar, a fost considerată în perioada statului român modern nu numai o dată (o cifră) pur calendaristică. Evident, această dată trebuia să fie în acord cu viaţa religioasă a românilor, fie ei mari sau... mici. Şi cea mai bună poziţionare a oricărui început de an şcolar era, firesc, după marele praznic (şi totodată zi de post) al Înălţării Sfintei Cruci. Mai ales că în duminica de dinainte Biserica – în înţelepciunea şi dărnicia ei – a rânduit o slujbă specială la sfârşitul liturghiei pentru şcolarii care începeau cursurile în săptămâna următoare. Aşadar, Biserica dăruieşte, iar Statul ia...
Oricum, povestea mea ca părinte a fost una a enervărilor, din care nu m-am ales cu nici un eveniment consumat până la capăt, în linişte. Astfel, la ora 9 (în timpul utreniei), mă înghesuiam cu ceilalţi părinţi şi bunici în curtea şcolii. Băiatul meu începea clasa a V a la o nouă şcoală, aşadar emoţiile erau şi mai mari. Discursurile au început la zece fără câteva minute, iar pe lângă directoare şi reprezentatul Primăriei nici o faţă bisericească nu a fost prezentă. Normal, doar era sărbătoare şi preoţii erau în biserici! La 10 şi ceva, când liturghia deja începuse (între timp tu nu eşti prezent cu mintea nici în curtea şcolii, şi nici la slujbă nu eşti...), copiii au intrat la ora de dirigenţie. Atunci dă-i bătaie la biserică, unde ajung lac de apă, zăpăcit de trafic (noroc că merg cu motocicleta), după ieşirea cu Sfintele Daruri. Tot e ceva, dar în timpul slujbei mintea îţi zboară în... curtea şcolii, de unde tocmai ai evadat. Te gândeşti la noua dirigintă, la noii colegi ai copilului tău, la noul program, la faptul că trebuie să-l iei peste 2 ore, la câte şi mai câte...
În toată învălmăşeala asta de gânduri şi realităţi, observi un lucru foarte trist şi neobişnuit: în biserică – nici un copil! Normal, deoarece toţi erau la şcoală! Ce drăcovenie „pedagogică” o mai fi şi asta?! Ce act de „magie” ministerială îi ţine departe pe copiii ortodocşi români de liturghie, de un asemenea praznic, de puterea Sfintei Cruci, şi îi bagă în clasele nereparate încă, dar cu o zi mai devreme?! De ce atâta grabă? Oare doar pentru faptul că întreaga clasă politică este prezentă în Parlament, unde are de dezbătut, chiar pe 15 septembrie, asumarea celor trei legi importante de către guvernul vremelnicului Boc? La toate aceste lucruri mă gândeam încă de dimineaţă, când am auzit clopotele chemând lumea la biserică. Îi chemau pe toţi, numai pe copiii români ortodocşi – nu. Deoarece, din ordin ministerial, ei trebuiau să fie încartiruiţi în şcoli, cu o zi mai devreme... Aşa am trăit, prieteni, şi această tristă situaţie: aceea de a-i vedea pe propriii copii plasaţi nefiresc între clopote şi... clopoţel. Da, astăzi clopoţelul – prin voinţă politică şi conştiinţă seculară – a fost mai tare decât clopotele bisericii. Astăzi, cu anasîna, s-a făcut un act pedagogic formal în paguba unuia duhovnicesc firesc, de când lumea. Astăzi, preoţii şi profesorii nu au mai stat laolaltă, în faţa copiilor, aşa cum au stat neîntrerupt de două decenii încoace, plus alte două milenii înainte. Astăzi, şcoala a fost lipsită de binecuvântarea Bisericii, de harul ei. Tot astăzi, Biserica a fost pustiită de copii, Sfintei Cruci închinându-se doar cei mari. „Salvaţi de clopoţel” – a fost un serial de comedie pe vremuri, la televiziune. Mă gândesc cu tristeţe şi neschimbată enervare: cum ar arăta acest titlu, adaptat situaţiei de astăzi? Voi ce ziceţi?

Răzvan BUCUROIU

(Text preluat de pe site-ul revistei Lumea credinţei)

O DATORIE ÎMPLINITĂ CĂTRE PĂRINTELE STĂNILOAE

Cum anul trecut am publicat pe acest blog articolul critic “Casa Părintelui Stăniloae”, preluat de pe blogul d-lui Răzvan Ionescu, în care se deplîngea stagnarea lucrărilor de renovare şi reamenajare, îmi fac acum datoria de a semnala, trimiţînd la blogul aceluiaşi autor (care a fost primul care să se bucure şi să sublinieze evenimentul), că vineri 21 august 2009, în Vlădenii Braşovului, s-a inaugurat, cu sfeştanie şi pomenire, în prezenţa P. F. Daniel Ciobotea şi a Î. P. S. Laurenţiu Streza, Casa Memorială “Dumitru Stăniloae”, reper major al Ortodoxiei transilvane şi româneşti. (R. C.)

„Acasă, cuvânt care ne aduce uneori lacrimi în ochi. Care dă fiecăruia sentimentul unicităţii. Fiecare om este unic, viaţa ne arată că acesta este marele adevăr al fiinţei umane pe care ni l-a rânduit Dumnezeu în Atotputernicia Sa. Acasă, coordonată a unicităţii mai mult decât o localizare în spaţiu şi timp, legată de geografie spirituală, care, fără doar şi poate, îşi pune amprenta pe ceea ce suntem, pe ceea ce aspirăm a fi. Locul unde ne-am născut, locul unde trăim, unde suntem legaţi de prezenţa fizică sau în duh a celor pe care a celor pe care îi iubim, de amintiri. Ele sunt prezente în noi, uneori clare, alteori uitate, dar actuale printr-o memorie a sentimentelor. Căci memoria sentimentelor, a trăirilor intense de odinioară, este totdeauna mai durabilă decât cea a evenimentelor precise, al căror detalii, încă vii, aparţin totuşi trecutului... Memoria sentimentelor o trăieşti azi, o trăieşti totdeauna. Poate ca o reparaţie pe care timpul consideră că ne-o datorează, tocmai pentru că nu o cruţă cu tăvălugul lui necruţător...
Vlădeni, acel acasă al meu, mai mult decât oricare altul, dăruit mie de copilărie, de vremea când ştiam că viaţa nu poate fi decât frumoasă, pentru că eram apărată, ocrotită, ca într-o poveste care se termină totdeauna fericit, în care binele învingea totdeauna. În care irealul se amesteca cu realitatea, cu prezenţa părinţilor mei, cu universul meu, cu tot ceea ce se întâmpla pe lume. Când întâmplările zilnice erau evenimente ce alcătuiau micul senzaţional cotidian, netulburat de nici un nor, de nici un întuneric [...] Intram într-o altă lume în care domneau alte legi, o altfel de existenţă, în care timpul renunţase să mai existe. Ca şi seara, când ne întorceam de la câmp în carul înalt cu fân, clădit cu măiestrie de tata şi tuşica, şi priveam cerul plin de stele, ceea ce ne făcea cumva să înţelegem cum ar putea arăta înfinitul însuşi. Tata îl citea pe Pascal, căruţele veneau în şir, legănându-se, unele după altele, ca un cârd de păsări uriaşe ce se îndreptau spre o margine necunoscută a orizontului. Toate contururile se estompau lăsându-ne să bănuim că am nimerit într-un tărâm fermecat pe care numai acolo îl puteai găsi.
Acesta era acasă al nostru: o realitate dincolo de realitate. Aşa a rămas, cu amintirile şi chipurile celor dragi, pe care îi iubim şi ne iubesc şi de dincolo, ne privesc de acolo cu dragoste, se bucură de bucuriile noastre, se întristează de tristeţile noastre. Un acasă care ne însoţeşte toată viaţa, colorând-o şi ajutându-ne să înţelegem mai bine unicitatea fiecărui suflet nemuritor” (LIDIA STĂNILOAE).

Cei care trec prin Vlădeni, pe şoseaua ce leagă Braşovul de Făgăraş, pot vizita Casa Memorială „Dumitru Stăniloae”, aflată la doar cîteva zeci de metri de şoseaua naţională, unde-l vor avea ca ghid destoinic pe Părintele Paroh Ionuţ Ilea (tel.: 0741/031534; 0723/838933). Pentru mai multe detalii şi o bogată ilustraţie fotografică, a se vedea blogul d-lui Răzvan Ionescu – “Ferestre în pridvor”.

MIŞCAREA LEGIONARĂ: DOSAR BIBLIOGRAFIC

Zilele trecute am primit, prin e-mail, lucrarea de licenţă a unui tînăr absolvent al Facultăţii de Istorie, care şi-a ales să trateze un episod controversat din istoria Mişcării Legionare. Lucrarea e meritorie şi îi doresc autorului să aibă perseverenţa de a o dezvolta într-o teză de doctorat.
Sigur că o lucrare de licenţă e o lucrare de licenţă, dar mi s-a întîmplat să constat şi în lucrări istoriografice mai pretenţioase o anume limitare bibliografică în abordarea temei respective (greu de explicat numai prin selecţia critică a surselor – fie ele româneşti sau străine).
Pentru că într-o carte mai veche de-a mea (În căutarea Legiunii pierdute, Ed. Vremea, Bucureşti, 2001), de-acum epuizată, am alcătuit un “Dosar bibliografic” care ar putea fi de oarecare folos tinerilor interesaţi de istoria românească, dar şi europeană a secolului XX, m-am gîndit să-l postez şi aici, completîndu-l cu o seamă de titluri apărute între timp şi de regulă slab mediatizate.

Menţionez din capul locului că, la referinţe, sînt înregistrate toate punctele de vedere asupra legionarismului, de la cele mai favorabile pînă la cele mai ostile. “Lămuririle preliminare” arată intenţiile şi limitele între care se situează modestul meu demers – consultabil, totuşi, măcar ca sugestie şi provocare. O dată postat aici, dosarul va fi updatat constant cu noile apariţii mai importante privitoare la “fenomenul legionar”. (R. C.)

Arhanghelul Mihail

(frescă de la M-rea Hurezi)

Lămuriri preliminare

Încerc, cu acest “Dosar bibliografic”, nu doar să ofer o orientare mai largă cititorului interesat, dar să şi pun un început de ordine în hăţişul de-a dreptul deconcertant al bibliografiei legionare.
Deşi probabil cea mai completă şi mai sistematizată din cîte s-au alcătuit pînă acum, bibliografia care urmează este totuşi departe de a fi una exhaustivă şi fără cusur.
O problemă spinoasă rămîne aceea că numeroase ediţii sînt greu accesibile, dacă nu chiar de negăsit: este vorba de multe dintre cele apărute în intervalul 1937-1941 (cînd s-a editat enorm şi dezordonat, scoţîndu-se, succesiv sau chiar în paralel, mai multe ediţii pe an din unul şi acelaşi titlu, uneori în tiraje mici şi cel mai adesea în condiţii rudimentare, multora lipsindu-le indicaţiile uzuale în producţia editorială) sau de cele scoase în exil (în locurile şi condiţiile tehnice cele mai diverse, uneori cu un amatorism înduioşător, fără ca editorii să ştie întotdeauna unii de ceilalţi, iar în unele cazuri ignorîndu-se deliberat, din adversităţi personale sau de grup).
Dacă pentru perioada antebelică editorialistica defectuoasă se explică în primul rînd prin graba şi chiar clandestinitatea tipăriturilor (“prigoanele” şi cenzura ţinîndu-se aproape lanţ), în exilul postbelic e o realitate că marile figuri culturale ale Legiunii fie fuseseră deja decimate, fie rămăseseră izolate în ţară, fie au ajuns să renunţe – din decepţie, teamă sau prudenţă – la implicarea directă într-un activism politic prost văzut şi falimentar. Vasta şi încăpăţînata muncă editorială a exilului legionar n-au făcut-o eliazii şi ciorăneştii, ci nişte oameni poate harnici şi cumsecade, dar fără altitudine culturală şi îndeobşte fără competenţele necesare (pe care s-au străduit să şi le dobîndească singuri, “din mers”, cu mai mult sau mai puţin succes).
La acest fapt s-au adăugat, mai ales în primele două decenii de după război, instabilitatea şi modestia resurselor materiale. Constatăm astăzi că, de-a lungul unei jumătăţi de veac, editurile din exil au migrat cu editorii respectivi dintr-un oraş în altul, dintr-o ţară în alta, ba chiar de pe un continent pe altul, iar uneori au funcţionat cu mai multe filiale, fără ca între acestea să existe o coordonare strictă. Colecţia “Omul Nou”, bunăoară, se regăseşte, în timp, fie la Linz, fie la Salzburg, fie la München, fie la Miami Beach, fie la Hallandale, fie – de curând – la Braşov (cu dr. Teofil Mija), iar Editura Dacia (“Dacia” a fost însă şi numele unei colecţii temporare, ca şi al unei “Biblioteci de documentare”) fie la Rio de Janeiro, fie la Madrid, fie la Paris – ca să mă rezum numai la două exemple. În aceste condiţii, ambiţia de a ţine o evidenţă strictă a ediţiilor (ce nu existase nici în ţară) apare aproape ca o naivitate. De altfel, între noţiunile de “ediţie”, “reeditare” şi “reimprimare”, ca şi între cele de “editură”, “colecţie" şi “bibliotecă” (mai rar “serie”), confuzia ni se înfăţişează aproape totală. Iluzia că o reimprimare anastatică echivalează cu o nouă ediţie pare, de pildă, curentă în editorialistica legionară a exilului.
Din neprofesionalism sau din grabă, editorul improvizat omite adesea o precizare sau alta: fie editura, fie locul, fie anul, fie ediţiile anterioare, fie textul de bază pe care l-a folosit; uneori se dispensează de foia de gardă şi chiar de tabla de materii, încurcă coloncifrurile, oscilează grafic şi ortografic etc. Alteori informaţiile există, dar sînt aşezate anapoda, în afara oricărei uzanţe curente. Nu lipsesc nici nepotrivirile între sumar şi interiorul cărţii, sau între copertă şi pagina de titlu (mergînd pînă la confuzii de supratitluri, titluri şi subtitluri, sau chiar pînă la variaţii grafice ale numelor autorilor).
Dincolo de toate aceste stîngăcii, se întîmplă, în anumite cazuri, că editorii înşişi nu mai posedă unele dintre tipăriturile lor mai vechi, iar numai cîţiva dintre ei s-au învrednicit să ţină evidenţe riguroase ale titlurilor şi ediţiilor publicate. Cartea legionară nu s-a centralizat nicăieri, iar puţinele fonduri existente, aşa incomplete cum sînt, stau şi ele să se risipească.
Nu vreau, prin toate aceste observaţii, să diminuez meritele indiscutabile ale unor oameni care, urmîndu-şi crezul de tinereţe, s-au străduit, cu eforturi şi sacrificii ştiute şi neştiute, să perpetueze, cît şi cum au putut, o literatură proscrisă, în condiţii vitrege şi fluctuante (cel care a realizat cel mai mult – nu doar cantitativ, ci şi calitativ – rămînînd neobositul Ion Mării). Vreau însă să arăt că a face inventarul bibliografic riguros al acestui material vast, împrăştiat şi pestriţ este mai dificil decît poate părea, iar rezultatele nu pot fi decît parţiale şi relative. Este, desigur, şi principalul motiv pentru care cele două bibliografii legionare de sine stătătoare publicate pînă astăzi în exil – cea a lui Ioan Boacă şi cea a lui Nicolae Niţă – sînt incomplete şi nu o dată confuze, iar pe deasupra depăşite de marele număr de publicaţii ieşite în ţară în ultimii ani*. Nu mai vorbesc de faptul că, bune sau rele cum sînt, ele nu prea stau la îndemîna cititorului din ţară, circulînd într-un cerc mai degrabă închis şi care nu întotdeauna le resimte nevoia.
Un notabil pas înainte s-a făcut, dinspre tabăra istoricilor profesionişti, prin repertoriul bibliografic inclus în volumul Radiografia dreptei româneşti (1927-1941), realizat de Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu şi Cristian Sandache, dar şi acolo sînt semne evidente că treaba s-a făcut cam în grabă, cu criterii insuficient de clare sau de unitare. S-ar mai putea adăuga, ca demers mai consistent, pentru referinţele străine la legionarism (şi ele anevoie de monitorizat, chiar dacă între timp a apărut şi facilitatea internetului), ampla listă bibliografică (nici pe departe completă şi impecabilă) din anexele volumului Julius Evola, Naţionalism şi asceză din 1998 (listă reluată şi în dosarul care urmează, cu unele adaosuri de titluri mai noi). Desigur, se pot consulta cu folos şi indicaţiile bibliografice din anumite studii (în speţă, teze de doctorat) dedicate Mişcării Legionare, fie ele româneşti sau străine (Armin Heinen, Francisco Veiga, Dragoş Zamfirescu etc.), dar acolo autorii nu-şi propun nicidecum să facă arheologie bibliografică, fiind, pe de altă parte, tributari unor cadre lingvistice, informative, tematice sau ideologice ce le limitează în mod fatal “orizontul bibliografic”.
Aşa stînd lucrurile, “Dosarul bibliografic” pe care-l ofer aici se vrea măcar o jumătate de pas înainte faţă de ansamblul încercărilor anterioare, precum şi o eventuală provocare pentru întreprinderi viitoare mai precis motivate şi mai îndelung pritocite. Bibliograful ideal al problemei va trebui să se poată deplasa pe îndelete în cîteva puncte-cheie din Europa şi America (Freiburg, München, Madrid, Hamilton, Florida etc.), să contacteze – dincolo de anumite relaţii particulare – toate editurile şi fundaţiile legionare din ţară, să cerceteze sistematic fondurile astăzi accesibile ale Bibliotecii Academiei şi ale altor cîteva biblioteci mari din Bucureşti şi din ţară, precum şi ale unor arhive de stat (fără să-şi facă iluzia, cu toate acestea, că ar putea obţine, pînă la capăt, un inventar de cuprindere sau precizie absolute). Efortul său ar fi motivat şi înnobilat de faptul că ar ajuta la acoperirea ştiinţifică a unui segment important al istoriei contemporane, cu ramificaţii la nivelul întregii drepte europene, dar şi al culturii tradiţionale în genere. Un capitol aparte, dar organic legat de ansamblu, îl constituie astăzi uriaşa cantitate de literatură memorialistică din spaţiul concentraţionar comunist – în cea mai mare parte a lui, prelungire tragică a istoriei legionare.
În cele ce urmează, am împărţit materia în trei mari secţiuni: 1) Literatura legionară propriu-zisă, 2) Referinţe româneşti (nelegionare) şi 3) Referinţe străine. Prima secţiune are la rîndul ei trei subsecţiuni: 1. 1. Literatura clasică legionară (de pînă la 1941); 1. 2. Literatura exilului legionar; 1. 3. Literatura "de sertar" şi postcomunistă. Criteriul de bază al ordonării materialului este cel alfabetic, iar sub numele aceluiaşi autor – cel cronologic. Mărturisesc că nu mi-a fost întotdeauna lesne să încadrez un autor sau un titlu într-o secţiune (subsecţiune) sau alta, aşa că în cîteva cazuri a trebuit să procedez mai degrabă opţional**.
Fireşte, selecţia titlurilor s-a efectuat şi aici cu un fatal coeficient de subiectivitate, care nu priveşte însă corpus-ul fundamental. Cred că nu am omis nimic esenţial, mai ales la prima secţiune (care de fapt este baza tuturor celorlalte – realizate sau doar posibile). Poate că ar mai fi fost necesară, de aş fi avut mai mult răgaz şi mai multă încăpăţînare, şi o secţiune separată în care să fie înregistrate titlurile unor autori cu trecut şi forma mentis legionare (unii dintre ei publicaţi chiar şi în vremea mai tîrzie a comunismului), dar care n-au abordat direct problema, nici nu şi-au pus explicit operele sub un semn politic strict determinat (exemple: Vasile Băncilă, Dumitru Stăniloae, Constantin Noica, Vasile Lovi­nescu, Vintilă Horia, Alexandru Ciorănescu etc.), precum şi una privitoare la autori de orientări înrudite şi clar asumate, mai ales din interbelic, cînd fenomenul dreptei româ­neşti a fost nu numai extins, dar şi destul de divers (exemple: A. C. Cuza, Nicolae C. Paulescu, Mihail Manoilescu, Gh. I. Brătianu, Mircea Vulcănescu, Ilariu Dobridor ş. a.). În fine, vreau să menţionez că am lăsat deoparte cazurile extrem de controversate, gen Iosif Constantin Drăgan***, sau delirant pătimaşe, precum atacul lui M. Calciu împotriva lui Horia Sima (“dihania întunericului”) sau cel al lui M. Stavri împotriva lui Şerban Suru (“un impostor în cămaşă verde”).
Pentru literatura legionară clasică am căutat să indic atît ediţiile princeps, cît şi cele mai bune ediţii ulterioare (sau, după caz, pe cele mai recente). De asemenea, am înregistrat, cu rare excepţii (ţinînd de nesiguranţa informaţiei), traducerile în limbi străine, relativ numeroase (indicînd la sfîrşit, în paranteză, numele traducătorilor, în măsura în care mi-au fost cunoscute).
În ce priveşte secţiunile de “Referinţe”, le-am înregistrat la un loc atît pe cele favorabile cît şi pe cele nefavorabile, atît pe cele pretins obiective cît şi pe cele nedisimulat subiective, pentru că altminteri aş fi dat curs unor diviziuni arbitrare, plasînd poate corect anumite cazuri, dar pe multe altele încadrîndu-le riscat. Cred că se va observa intenţia de a ţine o cumpănă între poziţiile vădit pro şi cele vădit contra, nelipsind nici destule poziţii “reci” şi echilibrate, mai ales occidentale, pe care le-aş recomanda cu precădere.
Dacă uneori schema autor-titlu-editură-oraş-an de apariţie se prezintă cu un element lipsă, aceasta nu este rezultatul neglijenţei, ci neputinţa determinării (fie că volumele nu poartă precizarea respectivă, fie că ediţiile cu pricina nu mi-au fost accesibile direct, astfel că m-am văzut nevoit să le preiau din alte surse, nu întotdeauna suficient de scrupuloase). Dacă aproximativ două treimi din totalul titlurilor şi ediţiilor înregistrate au putut fi consultate direct, pe celelalte am fost în situaţia de a le reda prin diverse surse intermediare, mai mult sau mai puţin deficitare. În aceste cazuri, însă, am căutat să confrunt mai multe menţiuni, nu o dată întîmplîndu-se să completez/definitivez schema din trei, patru şi chiar mai multe surse indirecte. Marja de eroare este astfel destul de scăzută, dar unele inexactităţi e de presupus că tot s-au strecurat, caz în care solicit înţelegerea şi îngăduinţa cititorului.
Acolo unde mi s-a părut că se impun, am făcut şi alte scurte precizări între paranteze (pseudonime, prefeţe, postfeţe, cuprins sau tematică generală, traduceri, circulaţie etc.), pentru precizările mai lungi sau mai interpretative utilizînd şi notele de subsol. Tipografia este indicată, de regulă, acolo unde pe volume nu figurează explicit editura (sau alte precizări echivalente).
Am reţinut – trebuind să mă încadrez într-un spaţiu limitat, dar avînd în vedere şi mai lesnicioasa lor accesibilitate – mai ales volumele sau broşurile, înregistrînd doar în mod excepţional şi unele apariţii din periodice (cînd mi s-au părut de o importanţă aparte şi/sau de negăsit ca atare în vreun volum), ceva mai numeroase în ultima secţiune. Tot numai în mod excepţional au fost înregistrate scrierile cu caracter beletristic (care ar putea face obiectul unei bibliografii separate, de un interes mai larg, cultural şi estetic).
Rămîn, după cum se vede, destule de adăugat sau de îmbunătăţit. Nu exclud posibilitatea de a realiza eu însumi, în timp, un dosar bibliografic mai complet şi mai precis (deşi am, în preocupările mele, multe alte priorităţi). În această perspectivă, orice informaţie sau sugestie avizată va fi primită cu interes şi recunoştinţă.

Răzvan CODRESCU

* Ceea ce este valabil şi în privinţa chinuitului “Rezumat orientativ al literaturii legionare” inclus în vol. VII al publicisticii lui Horia Sima (eds. Victor Corbuţ şi Traian Golea), din 1994. 
** Bunăoară, Corespondenţa cu Welt-Dienst-ul a lui Ion I. Moţa, datînd din 1934-36, am optat s-o pun totuşi la literatura exilului (unde a fost prima oară editată şi comentată, două decenii mai tîrziu, de C. Papanace). Iar faţă de o carte precum Louise David, Ion Mării, A Grenoble sur les traces du Capitaine, Ed. Dacia, Madrid, 1971, m-am simţit îndreptăţit s-o înregistrez de două ori: o dată la 1. 3 (Literatura legionară a exilului) şi a doua oară la 3 (Referinţe străine).
*** A se vedea, totuşi, pentru înţelegerea scandalului aferent, Constantino Dragan, Il corporativismo romeno. Cenni sulla dottrina legionaria, Stamperia Romana, Roma, 1940 (extras din revista Conquiste d’Impero, nr. 3-4, 29 nov. 1940). Nu ştiu cît de sincer legionar a fost Iosif Constantin Drăgan în tinereţe, dar mai tîrziu a avut legături dubioase cu regimul ceauşist şi cu mediile securiste, înscriindu-se pe linia unui protocronism de cea mai jenantă vecinătate naţional-comunistă (şi care continuă să aibă manifestări derutante pînă în ziua de azi).

Procesiunea legionară de la înmormîntarea lui Moţa şi Marin

1. LITERATURĂ LEGIONARĂ 

1.1. Literatura clasică

*** Adevărul în procesul Căpitanului, Bucureşti, 1938; reed. Col. “Omul Nou”, Miami Beach, 1980. Cf. şi Il Processo Codreanu, a cura di Horia Cosmovici, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1989 (Claudio Mutti).

Almanahul “Cuvântul" – 1941, Bucureşti, 1940.

Antonescu, Generale Ion, Per la realizzazione della Romania Legionaria. Proclamazioni, discorsi, avviamenti, Imprimeria Naţională, Seria “Zidire Nouă” – Nr. 1, Bucureşti, 1940. Cf. şi I. Antonescu, A. Constant, Per una Romania legionaria, Il Settimo Sigillo, Roma, 2000.
Banea, Ion, Cauzele Mișcării Legionare din Maramureș, Iași, 1930.
Banea, Ion, Rînduri către generaţia noastră, Cluj, 1935 (cu o introducere de Ion I. Moţa); reed. Imprimeriile “Frăţia Românească”, Bucureşti, 1940, apoi Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1951. Există şi o traducere în engleză – Lines for our Generation – ale cărei date editoriale nu-mi sînt cunoscute. 
Banea, Ion, Căpitanul, Ed. “Totul pentru Ţară”, Sibiu, 1936 (ed. cenzurată); ed. II: 1937; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1951, şi Ed. Gordian, Timişoara, 1995; trad. it.: Il Capitano, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1983 (Claudio Mutti), dar şi München (Col. “Europa”), în acelaşi an.

Banea, Ion, Ce este şi ce vrea Mişcarea Legionară (Cărticică pentru săteni), Tip. Vestemean, Sibiu, 1937.

Banea, Ion, Opere complete, Colecţia “Omul Nou”, München, 1970 (cu o prefaţă de Horia Sima).

Belimace, Doru, Revoluţia fascistă, Bucureşti, 1935; ed. a II-a: Tip. “Bucovina” – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1940.

Bernea, Ernest, Cartea Căpitanilor, Tip. “Bucovina” – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1937 şi 1940; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1952.

Bernea, Ernest, Stil legionar, Tip. “Bucovina” – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1937; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1953.

Bernea, Ernest, Îndemn la simplitate. Mărturisiri pentru un Om Nou, Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1939 şi 1941; reed. Mărturisiri pentru un Om Nou, Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1953, şi Îndemn la simplitate, Ed. Anastasia (Col. “Elita interbelică”), Bucureşti, 1995; trad. port.: Testemunhos para un homem nôvo, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1970 (Faust Brădescu, Gerardo Dantes Barretto).

Bernea, Ernest, Ctitorii. Pagini de luptă politică şi spirituală, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1940.

Brăileanu, Traian[1], Sociologia şi arta guvernării (articole politice), Tip. Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi, 1937; ed. a II-a: Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1940.

Brăileanu, Traian, Teoria comunităţii omeneşti, Institutul de Arte Grafice “Cugetarea”, Bucureşti, 1941; reed. Ed. Albatros-Clusium, Cluj-Napoca, 2000. Cf., tangenţial, şi Traian Brăileanu, Memorii. Statul şi comunitatea morală, Ed. Albatros, Bucureşti, 2003 (ed. şi prefaţă de Dan Dungaciu), sau Politica, Ed. Albatros, Bucureşti, 2003 (ed. şi prefaţă de Constantin Schifirneţ).

Cantacuzino, Alexandru, Între lumea legionară şi lumea comunistă, Bucureşti, 1935 (cenzurat); ed. a II-a: Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940.

Cantacuzino, Alexandru, Pentru Christos, Tip. “Tiparul Universitar”, Bucureşti, 1937 (însemnări de pe frontul spaniol); reed. Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940, şi Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1952.

Cantacuzino, Alexandru, Opere complete, Col. “Omul Nou”, München, 1969, reed. în aceeaşi colecţie, f. l. [Miami Beach?], 1990 (cu o prefaţă de Horia Sima).

Cioran, Emil[2], Schimbarea la faţă a României, Ed. Vremea, Bucureşti, 1939 şi 1941 (ed. princeps: 1936); reed. (autocenzurată) Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990.

Cioran, Emil, "Profilul interior al Căpitanului", în Glasul strămoşesc, Sibiu, anul VI, nr. 10, 25 decembrie 1940. Cf. şi culegerea Mişcarea Legionară în texte originale şi imagini, Ed. Lucman, Bucureşti, f. a.
*** Cîntece legionare, Ed. “Totul pentru Ţară”, Bucureşti, 1937; ed. a II-a: Col.“Europa”, München, 1977 (cuprinde în plus: “Imnul românilor secuizaţi” şi “Imnul biruinţei”); trad. it.: Al passo con l’Arcangelo. Ritmi legionari, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1982 (Claudio Mutti). Cf. şi Cartea de cîntece, Ed. Fundaţia Culturală Buna Vestire, Bucureşti, 1999.
Codreanu, Corneliu Z., Scrisori studenţeşti din închisoare (Văcăreşti, 9 octombrie 1923 – 30 martie 1924), Tip. “Libertatea” – Orăştie, Iaşi, 1925; reed. recentă: Ed. Ramida, Bucureşti, 1998.
Codreanu, Corneliu Z., Cărticica şefului de cuib, Tip. C. S. m. c. [?], Bucureşti, 1933 (numeroase ediţii sau reeditări anastatice în ţară şi în străinătate); cea mai bună ediţie antebelică: ed. a VI-a, Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940; dintre numeroasele reeditări postbelice, cf. ediţia din Col. “Omul Nou”, Miami Beach, 1990 (recomandată drept ed. a XII-a, deşi acelaşi lucru îl pretinde şi ediţia din Col. “Europa”, München, 1987); trad. it.: Il Capo di Cuib, Ed. di Ar, Padova, 1974, 1981 şi 2002 (Claudio Mutti); trad. fr.: Le Livret du Chef de Nide, Ed. “Pămîntul Strămoşesc”, Paris, 1978; trad. sp.: Manual del Jefe, Ed. Nothung, Barcelona, 1984 (Manuel de la Isla); trad. engl.: Legion: The Nest Leader’s Manual, Rising Press/Nationalist Books, BCM Kursaal, f. a.; trad. germ.: Handbuch für die Nester, Regin-Verlag, 2007 (Claudiu Mihuţiu).
Codreanu, Corneliu Z., Pentru legionari, vol. I [volumul al doilea n-a mai fost scris], Editura “Totul pentru Ţară”, Tipografia Vestemean, Sibiu, 1936 (numeroase reeditări anastatice, în ţară şi în străinătate, ultima la Editura Gordian, Timişoara, 1993, cu o prefaţă de Horia Sima: “Destinul scrierilor legionare” – pp. 477-482); cea mai bună ediţie antebelică: ed. a III-a, Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940; a IX-a, Ed. Scara, Bucureşti, 1999 (marcînd centenarul naşterii autorului)[3]; trad. fr.: La Garde de Fer (Pour les légionnaires), Éd. Prométhée, Paris, 1938/1971, reed. Col.“Omul Nou” (Ion Mării-Belmain), Grenoble, 1972; trad. it.: Guardia di Ferro (Per i legionari), Casa Editrice Nazionale [Collezione politica “Europa giovane”], Roma-Torino, 1938 (incompletă), apoi Padova, 1972 (integrală), şi Per i legionari. Guardia di Ferro (trad. nouă), Ed. de Ar, Padova, 1984 (Claudio Mutti); trad. germ: Eiserne Garde (An meine Legionäre), Brunnen-Verlag, Berlin, 1939 (Willi Bischoff), reed. 1940 şi 1941, apoi Col. “Omul Nou”, München, 1970 şi 1972, şi Col. “Europa”, München, 1987; trad. sp.: Guardia de Hierro (Para los legionarios), Ed. Nacional, Madrid, 1940, reed. Col. “Omul Nou”, München, 1972, apoi Ed. Bau, Barcelona, 1976, şi Ed. Huguin, Barcelona, 1983; trad. engl.: For my legionaries (The Iron Guard), Ed. “Libertatea”, Madrid, 1976 (tipărită de Liberty Bell Publications, U.S.A).
Codreanu, Corneliu Z., Circulări şi manifeste, Ed. “Totul pentru Ţară“, Bucureşti, 1937; ed. a II-a: Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1941; ed. a V-a: Circulări şi manifeste: 1927-1938, Col. “Europa”, München, 1981 (cu precizarea: “Reimprimare după ediţia a II-a, corectată şi întregită”); trad. it.: Circolari e manifesti, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1980 (Claudio Mutti); trad. engl.: Circulars and Manifests (nu cunosc datele editoriale).
Codreanu, Corneliu Z., Însemnările de la Jilava, Rostock, 1942 (tipărite de membrii în exil ai Cuibului “Grigore Pihu”)[4]; reed. Col. “Omul Nou”, la Linz, în 1951, şi la München, în 1968, apoi Col. “Europa”, München, 1994 (cea mai bună ediţie de pînă acum); trad. it.: “Memorie inedite”, în vol. Eminardo Salleo, Mussolini e Codreanu, Libreria Agate, Palermo, 1942, reed. separat sub titlul Diario del carcere, Ed. di Ar, Padova, 1970, apoi în 1982, la aceeaşi editură, în trad. nouă; trad. sp.: Diario de Jilava, Ed. “Libertatea”, Barcelona, 1952 (Nicolae Roşca), apoi Diario de la cárcel, Cruz y Fierro Editores, Buenos Aires, 1974 (cuprinde în apendice şi “Testamento de Ion Motza”); trad. germ.: Aufzeichnungen im Kerker, Col. “Europa”, München, 1984; trad. fr.: Journal de prison, Éd. Pardès, Puiseaux, 1986 (Faust Brădescu); trad. port.: Anotações da prisão de Jilava, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1988.
Codreanu, Corneliu Z., Teză de doctorat: Convenția de Porte-Fort, f. e., Brașov, 2018. 
Codreanu, Ion Zelea, O mărturie, București, 1941.
Constant, Alexandru, Die Legion marschiert. Vorträge und aufsätze, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1940 (nu ştiu dacă a existat şi o ediţie în română, dar înclin să cred că da).
Cosmovici, Horia, România Legionară şi Axa, Bucureşti, 1940; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1953; trad. it.: La Romania legionaria e l’Asse, Bucureşti, 1940, reed. în 1999 de Associazione Culturale “Raido” din Roma. Cf. şi Statul şi elita legionară, Col. “Omul nou”, Salzburg, 1953 (conferinţă ţinută la Giurgiu, pe 1 decembrie 1940, despre care nu ştiu unde s-a tipărit iniţial).
Cosmovici, Horia, Poziţia României reînnoite în noua ordine europeană, Ed. “Vremea”, Bucureşti, 1940.
Covrig-Nonea, Ion, Mişcarea Legionară şi minorităţile, Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1937.
Cuvântul Studenţesc, anul XII, nr. 1-4, ianuarie-februarie 1937 (număr special despre Moţa şi Marin; aici se regăsesc, printre altele, şi biografiile lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin, alcătuite de A. Vântu şi respectiv M. Polihroniade).
*** Din luptele tineretului român: 1919-1939 (culegere de texte), Ed. Fundaţiei Buna Vestire, Bucureşti, 1993 (antologie de texte legionare clasice, referinţe şi documente, inclusiv dezbaterile de la procesul lui Codreanu din mai 1938 – cf. pp. 273-409). Cf. şi Stelian Stănicel, Privind spre cer/Regards vers le ciel/Aiming towards Heaven, Madrid, 1986 (culegere trilingvă din textele lui Codreanu).
Dobre, Bănică, Crucificaţii. Zile trăite pe frontul spaniol, Tip. Isvor, Bucureşti, 1937; ed. a III-a revăzută, Imprimeriile “Cuvântul” SAR, Bucureşti, 1940; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1951 (prefaţă de Gh. Cantacuzino-Grănicerul).
Dumitrescu-Borşa, Ion, Cea mai mare jertfă legionară, Ed. “Totul pentru Ţară”, Sibiu, 1937; reed. Bucureşti, 1940 şi Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1951.
Dumitrescu-Zăpadă, Constantin, Trădătorul, Bucureşti, 1935 (este vorba de cazul Mihai Stelescu).
Eliade, Mircea, Textele “legionare” şi despre “românism”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001 (ed. M. Handoca). Cf. şi Mircea Eliade, Profetism românesc, 2 vols., Ed. “Roza Vînturilor”, Bucureşti, 1990 (publicistică: 1927-1938, dar şi cîteva texte din anii ‘50; ed. Dan Zamfirescu).
Eliade, Mircea, Salazar şi revoluţia în Portugalia, Ed. “Muncă şi Lumină”, Bucureşti, 1942 (altă ediţie: Salazar şi revoluţia din Portugalia, Ed. Gorjan, Tîrgu-Jiu, 1942); reed. Ed. Scara, Bucureşti, 2002.
Gârcineanu, Victor Puiu, Din lumea legionară, Col. “Rânduiala”, Bucureşti, 1937 şi 1940; reed. Salzburg (Col.“Omul Nou"), 1951.
Herseni, Traian, Mişcarea Legionară şi ţărănimea, Tip. “Bucovina" – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1937; ed. a II-a: Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940.
Herseni, Traian, Mişcarea Legionară şi muncitorimea, Tip. Isvor, Bucureşti, 1937; ed. a II-a: Institutul Modern de Arte Grafice “D. Andreescu”, Bucureşti, 1940.
Imbrescu, Ilie, Mişcarea Legionară şi Ortodoxia, Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1937.
Imbrescu, Ilie, Biserica şi Mişcarea Legionară, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1940.
Imbrescu, Pr. Ilie I., V-am scris vouă, tinerilor! Gîndurile și încercările unui preot mărturisitor, f. ed., București, 2011 (eds. Adrian Nicolae Petcu și Paul Corneliu Imbrescu).

Ionescu, Nae, Prefaţa la romanul lui Mihail Sebastian, De două mii de ani…, Ed. “Naţionala-Ciornei”, Bucureşti, 1934; reed. Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990 (prefaţa: pp. 7-25); trad. fr.: La question juive et la réponse d’un orthodoxe des anées trente, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1997 (Pierre Bardonnet [?]).

Ionescu, Nae, Roza vînturilor – 1926-1933, culegere îngrijită de Mircea Eliade, Ed. “Cultura Naţională”, Bucureşti, 1937 (postfaţa lui M. Eliade: pp. 421-445); reed. anastatică Ed. “Roza Vînturilor“, Bucureşti, 1990[5] (prefaţă de Dan Zamfirescu), apoi Ed. Hyperion, Chişinău, 1993 (postfaţă de Nicolae Dabija). Cf. şi Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Ed. Deisis, Sibiu, 2003 (ed. şi introd. de Dora Mezdrea); Nae Ionescu, Drumurile destinului românesc, Ed. Vremea, Bucureşti, 2011 (antologie şi prefaţă de Miruna Lepuş).

Ionescu, Nae, Fenomenul legionar, Ed. Armatolii, Cetatea Eternă [Roma], cu o introducere de Constantin Papanace, 1963 (patru conferinţe ţinute în lagărul pentru legionari de la Miercurea Ciuc, în mai 1938, de paternitate îndoielnică); reed. Ed. Antet-Press, Bucureşti, 1993, şi în vol. Istoria Mişcării Legionare scrisă de un legionar [Ştefan Palaghiţă, Garda de Fier. Spre reînvierea României, Buenos Aires, 1951], Ed. “Roza Vînturilor”, Bucureşti, 1993 (pp. 339-364); trad. it.: Il fenomeno legionario, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1998 (Claudio Mutti).

Istrate, Gheorghe, Frăţia de cruce, Bucureşti, 1935; ed. a II-a: 1937; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1952 (cu o prezentare de Vasile Mailat); ed. a 4-a: Ion Mării, 1994 (Printed in Germany).

Marin, Vasile, Fascismul. Organizarea constituţională a Statului Corporativ Italian, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti, 1932, apoi Serviciul şi Editura Colportajului Legionar, Bucureşti, 1933; reed. Ed. Cartea Românească, Bucureşti, [1940]; ediţia cea mai recentă ("ediţia a II-a [sic], îngrijită de Radu-Dan Vlad, cu un cuvînt înainte de prof. univ. dr. Ioan Scurtu"): Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1997.

Marin, Vasile, Crez de generaţie, ed. a II-a, cu un cuvînt înainte de Corneliu Z. Codreanu şi o prefaţă de Nae Ionescu, Tip. “Bucovina” – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1937; ed. a IV-a: Col. “Europa”, München, 1977 (include şi biografia lui V. Marin de M. Polihroniade – pp. 223-235); ediţia cea mai recentă: Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1997.

Mehedinţi, Simion[6], Creştinismul românesc. Adaos la Caracterizarea etnografică a poporului român, Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1941; reed. Ed. Anastasia, Bucureşti, 1995, şi Ed. Terra, Focşani, 2006 (cu o prefaţă de Răzvan Codrescu, postată şi pe acest blog: “Simion Mehedinţi şi creştinismul românesc”).

Moţa, Ion I., Liga Naţiunilor – idealul, viciile şi primejdia ei, Conferinţă ţinută la Cercul de Studii al Centrului Studenţesc Bucureşti în ziua de 15 Decembrie 1929, Institutul de Arte Grafice “Bica”, Bucureşti, 1930 (broşură care anticipează teza de doctorat, La sécurité juridique dans la Société des Nations, susţinută la Grenoble, în 1932[7]).

Moţa, Ion I., Cranii de lemn. Articole: 1922-1936, Sibiu, 1936; ed. a II-a: Ed. “Totul pentru Ţară”, Bucureşti, 1937; ed. a IV-a: Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940; Ediţia Monumentul MM: Col. “Omul Nou”, München, 1970 (include în plus: conferinţa “Liga Naţiunilor” – pp. 257-280; “Testamentul” – pp. 285-309; biografia lui I. I. Moţa de A. Vântu – 311-339); trad. it.: Ion I. Motza, L’uomo nuovo, Ed. di Ar, Padova, 1978 (Claudio Mutti); trad. sp.: El hombre nuevo, Ed. Ojeda, Barcelona, 1999 (Antonio Medrano).

Moţa, Ion I., Prezent!, Tip. “Bucovina” – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1937; ed. a II-a: Colecţia “Europa”, Mün­­chen, 1977 (“Reproducere facsimilă“).

Pavel, Sorin[8], Petre Ţuţea, Nicolae Tatu ş. a., Manifestul Revoluţiei Naţionale, Tip. Miron Neagu, Sighi­şoara, 1935; reed. Ed. Crater, Bucureşti, 1998 (ed. Marin Diaconu)[9]. Cf. şi Petre Ţuţea, Reformă naţională şi cooperare. Manifestul revoluţiei naţionale. Istoria cooperaţiei. Addenda, Ed. Elion, Bucureşti, 2001 (în colab.), dar şi Anarhie şi disciplina forţei, Ed. Elion, Bucureşti, 2002 (articole din tinereţe).

Polihroniade, Mihail, Tineretul şi politica externă, Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940; reed. Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1952.

*** Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, 2 vols., Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1999.

*** Protocoalele Înţelepţilor Sionului, Ed. şi Tip. “Libertatea”, Orăştie, 1923 (trad. de Ion I. Moţa după ediţia franceză a lui Roger Lambelin, cu ample comentarii de I. C. Cătuneanu şi Em. Vasiliu-Cluj)[10]; reed. Ed. Alma Tip, Bucureşti, 1997.

*** Tabăra de muncă, Tip. “Universul”, Bucureşti, 1936 (album, cu un cuvînt înainte de Mihail Polihroniade).

Tase[11], Mihail, Miti Dumitrescu, legionarul care n-a purtat nici o clipă cămaşa verde, Ploieşti, Tip. “Presa Noastră”, 1940; ed. a II-a: Col. “Omul Nou“, Salzburg, 1952 (cu o prefaţă de Horia Sima şi o lămurire de Gheorghe Tase).

Testamentul lui Ion Moţa, Tip. Isvor, Bucureşti, 1937; ed. a II-a: Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940; ed. a VI-a: Col. “Europa”, München, 1990; trad. it.: Testamento di Ion Motza. Il tributo di sangue della Guardia di Ferro di Romania nella lotta contro il bolscevismo in Ispagna, Stab. Arti Grafiche F. Canella, Roma, 1937, reed. 1941 (Mario Sani); versiune nouă în Ion I. Motza, L’uomo nuovo, ed. cit., apoi şi separat: Testamento di Ion Motza, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1984 (Claudio Mutti); trad. germ.: Das Vermächtnis Ion I. Motzas. Das Blutopfer der Eisernen Garde an der nazionalspanische Front, Rudolph Pfau Verlag, Berlin, 1938, reed. Das Testament Ion Motzas. Das Blutopfer der Eisernen Garde an der nazionalspanische Front, Col. “Omul Nou”, München, 1994; trad. sp.: “Testamento de Ion Motza”, în vol. Legionarios rumanos Motza y Marín: ¡Presentes!, Madrid, 1941 (reed. Barcelona, 1978), apoi şi separat: Testamento de Ion Motza, Ed. Amigos de Majadahonda, Madrid, 1962, sau Testamento de Ion Moţa, Col. “Europa”, München, 1984 (reed. 1990). Cf. şi Ion I. Moţa, Prezent!, Tip. “Bucovina” – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1937, reed. Col. “Europa”, München, 1977.

Totu, Nicolae, Însemnări de pe front. Note din expediţia legionară în Spania: noiembrie 1936 – ianuarie 1937, Ed. Curierul, Sibiu, 1937; ed. a II-a: Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1952; trad. sp.: Notas del frente español (1936-1937), cu un prolog de Ricardo Villalba Rubio, Ed. Dacia, Madrid, 1970 (Ovidiu Ţîrlea)[12].

Veverca, Ion, Suflet şi gînd legionar, Bucureşti, 1937; ed. a III-a: Imprimeriile “Cuvântul”, Bucureşti, 1941; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1952.

Zelea-Codreanu, Corneliu, vezi Codreanu, Corneliu Z.

Doi intelectuali de marcă
implicaţi în aventura legionară:

Nae Ionescu şi Mircea Eliade

1.2. Literatura exilului

*** Adevărul despre Mişcarea Legionară…, Romanian Historical Studies [Traian Golea], Hallandale [Florida], 1996. Cf. şi The Truth about the Legionary Movement, Romanian Historical Studies, Miami Beach, 1992.
Amzăr, Dumitru Cristian, Jurnal berlinez, Ed. România Press, Bucureşti, 2005 (ed. Dora Mezdrea).
*** Antologia asociaţiilor şi personalităţilor culturale româneşti din exil: 1940-1990, ed. a II-a, Romanian Historical Research Institute, San Diego, 1991.
Arnăutu, Nicolae, Amintiri. Contribuţii la istoria Mişcării Legionare, Ed. “Cuget Românesc”, Buenos Aires, 1974.
Baciu, Nicolae, Yalta şi crucificarea României, Ed. Europa, Roma, 1983; reed. Fundaţia Europeană Drăgan, f. l., 1990.
Baciu, Nicolae, Agonia României, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.
Bacu, Dumitru, Piteşti – centru de reeducare studenţească, Col. “Dacoromanica”, Madrid, 1963; reed. 1989 (Ed. “Cuvântul Românesc”, Hamilton/Ontario, cu o prefaţă de pr. Gh. Calciu), 1991 (Ed. Atlantida, Bucureşti – ed. cenzurată) şi 2011 (Ed. Christiana, Bucureşti – ed. Răzvan Codrescu); trad. engl.: The Anti-Humans. Students Reeducation in Romanian Prisons, Ed. “Soldiers of the Cross”, Englewood (Colorado), 1971.
Bălănescu, Gabriel, Din împărăţia morţii. Cronică rezumată din închisori, Ed. Dacia, Madrid, 1981; reed. Ed. Gordian, Timişoara, 1994.
Bărbulescu, Marin, Centrul studenţesc legionar din Timişoara. Mărturii pentru istorie, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1988 (cu o prefaţă de Horia Sima).
Binder, Inge Katharina, Exilul şi experienţa culturală. Asociaţii şi instituţii româneşti în Apus (1945-1989), Münster, 1993 (teză de doctorat).
Boacă, Ioan, Bibliografie legionară, Col. “Omul Nou”, Miami Beach, 1993 (dezastruoasă: structurată aberant, plină de erori sau omisiuni, incapabilă să respecte un criteriu alfabetic sau cronologic, radical simistă).

Boieru, Ion, vezi Halmaghi, Ion
Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaştina disperării (2 vols. – ed. Marcel Petrişor), Ed. Gama, Bucureşti, 1995 (primul volum relatează despre Piteşti, iar al doilea despre Gherla); reed. Ed. Scara, Bucureşti, 2001 (într-un singur volum). O primă formă a cărţii, numită Piteşti, apăruse la Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1992, urmată de Mărturisiri. Din mlaştina disperării (Cele văzute, trăite şi suferite la Piteşti şi Gherla), Ed. Mişcării Legionare, Paris, 1992, şi Gherla. Din mlaştina disperării, Ed. Mişcării Legionare, Paris, 1993.
Borobaru, Traian – vezi Legiunea în imagini
Brădescu, Faust, Antimachiavelism legionar, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1962; trad. fr.: Antimachiavélisme légionnaire, Col. “Dacia”, Rio de Janeiro, 1963.
Brădescu, Faust, Conducere şi disciplină, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1966; reed. actualizată: Conducere şi disciplină (Problema conducerii în Mişcarea Legionară), Ed. Majadahonda, Bucureşti, 2000.
Bradesco, Faust, Les trois épreuves légionnaires. Eléments de doctrine, Ed. Prométhée, Paris, 1972 (cu o prefaţă de Rémy de Laon).
Brădescu, Faust, Le Nid – unité de base du Mouvement Légionnaire, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1973.
Brădescu, Faust, Mişcarea Legionară şi spiritul religios, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1974.
Brădescu, Faust, Nicadorii, Decemvirii, Răzbunătorii, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1978.
Brădescu, Faust, La Garde de Fer et le terrorisme, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1979.
Brădescu, Faust, Victorii legionare, Ed. “Libertatea”, New York, 1986.
Brădescu, Faust, Corneliu Codreanu – erou neo-cosmogon, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1987.
Brădescu, Faust, Horia Sima – un destin… o misiune, Ed. Petroşneana[13], Paris, 1991.
Brădescu, Faust, Synthetical View of the Legionary Movement (Iron Guard), Ed. Dacia, Paris, 1992.
Brădescu, Faust, Cum se poate deveni legionar, Ed. Dacia, Paris, 1993.
Brădescu, Faust, Studii legionare postbelice, Ed. Gordian, Timişoara, 1994.
Brădescu, Faust, Scurtă analiză spectrală a Mişcării Legionare, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1996.

Brădescu, Faust, Viziunea integrală a Revoluţiei Legionare, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1997 (ed. Radu-Dan Vlad; trad. de Mădălina Martin; prefaţă de Gh. Buzatu).
Budişteanu, Radu, În secolul luminilor stinse, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1984 (trad. rom. de Despina Skelitti Budişteanu după originalul franţuzesc: Au siècle des lumières éteintes).
Calciu, Gheorghe, Şapte cuvinte către tineri, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1996 (ed. şi prefaţă de Răzvan Codrescu); cele şapte predici au fost editate mai întîi în Occident, pe vremea cînd autorul se afla încă în închisoare: Priester Gh. Calciu, Sieben Worte an die jungen Freunde[14], Ion Dumitru-Verlag, München, 1984 (Johannes Zultner). Cf. şi Pr. Gh. Calciu, Christ Is Calling You. A Course in Catacomb Pastorship, St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina (California), 1997.
Calciu-Dumitreasa, Gheorghe, Rugăciune şi lumină mistică. Eseuri şi meditaţii religioase, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998 (cu o prefaţă de Răzvan Codrescu).
Calciu-Dumitreasa, Gheorghe, Războiul întru Cuvînt. Cuvintele către tineri şi alte mărturii, Ed. Nemira (col. “Alfa & Omega”), Bucureşti, 2001 (ed. şi prefaţă de Răzvan Codrescu). Cf. şi Testamentul Părintelui Calciu (1925-2006). Ultimele sale cuvinte, cu un portret biografic şi şapte evocări, Ed. Christiana, Bucureşti, 2007 (eds. Răzvan Codrescu, Lucian D. Popescu şi Claudiu Târziu; portret biografic de Răzvan Codrescu). A se vedea, pe acest blog, "Părintele Calciu: portret biografic".

Calciu, Gheorghe, Cuvinte vii. "A sluji lui Hristos înseamnă suferinţă", ed. îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Ed. Bonifaciu, Bacău, 2009 (cu un cuvînt înainte de pr. Dumitru Păun). Cf., pe acest blog, "Cuvintele vii ale Părintelui Calciu".
Chirnoagă, Platon, Un chapitre d’histoire roumaine (1940-1945), Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1962, apoi şi în româneşte: Istoria politică şi militară a răsboiului României contra Rusiei sovietice, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1965; ed. a II-a (revizuită şi adăugită de autor): 1986.
Ciuntu, Chirilă, Din Bucovina pe Oder (Amintirile unui legionar), Ed. Dacia, Madrid, 1967 (cu un cuvînt înainte de Gheorghe Costea).
Costea, Gheorghe, Viaţă de muşchetar, Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1952.
Costea, Gheorghe, Răspunderile lui Traian Boeru în cazul Iorga-Madgearu. O punere la punct, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1963; reed. Col.”Omul Nou”, Miami Beach, 1992.
Costea, Gheorghe, Cartea preotului Palaghiţă. O analiză şi un răspuns, Biblioteca Documentară “Generaţia Nouă”, Madrid, 1972; reed. Col. “Omul Nou”, f. l. [Miami Beach], 1994 (include şi alte texte).
Cotruş, Aron, Opere complete, Ed. Dacia, Madrid, 1978 (cu o prefaţă de Nicolae Roşca). Cf., pe acest blog, "Mesianism poetic românesc".
*** Cronologie legionară, Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1953 (mai limpede şi mai completă decît cea a lui Traian Puiu din 1951); reed. de Traian Golea în 1992, la Miami Beach (aceeaşi colecţie)[15].
*** Cultul de la Majadahonda şi Monumentul Moţa-Marin, Biblioteca Documentară “Generaţia Nouă”, Madrid, 1976.
David, Louise, Ion Mării, A Grenoble sur les traces du Capitaine, Ed. Dacia, Madrid, 1971; trad. it.: Sulle orme del Capitano, Ed. di Ar, Padova, 1984.
Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, [München], 1978; reed. Jon Dumitru Verlag - Mediana Edit., München - Bucureşti, 1996; trad. fr.: L’Holocauste des âmes. Relation inopportune d’un crime contre l’humanité, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1997 (G. Pişcoci-Dănescu).
Eliade, Mircea, Mythes, rêves et mystères, Gallimard, Paris, 1957 (aici despre “modelele” mitico-religioase ale comunismului şi fascismului); trad. rom.: Mituri, vise şi mistere, apărută pentru prima oară în vol. Mircea Eliade, Eseuri, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 (iar ulterior şi separat, la Ed. Humanitas).
Eliade, Mircea, Memorii, 2 vols., Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991 (mai ales vol. 2, pp. 7-75). Cf. şi Jurnal, 2 vols., Ed. Humanitas, 1993.
Enescu, Mihai Fotin, Garda de Fier în ancheta Tribunalului de la Nürnberg, Fundaţia Culturală “Buna Vestire”, Sibiu, 1996 (cu o notă explicativă de Gh. Brahonschi). Cf. şi Mihail [Fotin] Enescu, Poziţia politică a Gărzii de Fier pe plan intern şi extern, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1980.
Fleşeriu, Ion, Amintiri, Col. “Generaţia 1922”, Madrid, 1977.
Găină, Ovidiu (Stan M. Popescu), Autopsia de la democracia. Un estudio de la antireligión, Ed. Euthymia, Buenos Aires, 1984.
Găină, Ovidiu (Stan M. Popescu), Voluntad divina e democracia, Ed. Euthymia, Buenos Aires, 1994.
Găină, Ovidiu (Stan M. Popescu), Teoría de la Historia, Ed. Euthymia, Buenos Aires, 1995.
Găină, Ovidiu (Stan M. Popescu), Cristianismo o democracia, Ed. Euthymia, Buenos Aires, 1998.
Găină, Ovidiu (Stan M. Popescu), Legionarismul sau trăirea virtuţilor şi Fragmente din sbuciumul exilului, Ed. Euthymia, Buenos Aires, 1999 (pe copertă: 2000). Cf. şi mai vechiul articol “L’ascèse légionnaire”, în Totalité [Paris], anul VII, nr. 18-19, vara 1984, pp. 109-116.
Găină, Ovidiu (Stan M. Popescu), Legionarismul între paideia şi politică, Ed. Euthymia, Buenos Aires, 2001.
Georgescu, Corneliu, Pe drumul cu Arhangheli (Însemnări din viaţa unui legionar), vol. I , Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1952 (cu note biografice – cartea este postumă – de I. Fleşeriu); reed. Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1997.
Gheorgheoni, Petru, Năzuinţi şi deznădejdi. Tragedia tineretului în epopeea neamului, Ed. “Gîndirea Românească”, Bucureşti, 1993.
Golea, Nicolae, O viaţă închinată unui sat. Amintiri, ed. a III-a, Col. “Omul Nou”, Braşov, 2003 (reproduce ed. a II-a, apărută la Miami Beach, în 1992; ed. I apăruse în 1980)[16].
Golea, Traian, Cine atacă Mişcarea Legionară, Ed. Studii Istorice Româneşti, Miami Beach, 1992.
Golea, Traian, Cum se regizează condamnarea unui popor: Roman – Iliescu – Revista “22” – rabinul Rosen Moses – Elie Wiesel – “New York Times” – Congresul American, Institutul de Studii Româneşti, Miami Beach, 1992 şi 1995 (editat şi în limba engleză).
Golea, Traian, S.O.S. Transilvania. Împotriva revizionismului unguresc cuibărit în Congresul American, Institutul de Studii Istorice Româneşti, Miami Beach, 1993; reed. Ed. Media Print, Bucureşti, 1995 (s-a tipărit şi s-a difuzat şi în limba engleză).
Golea, Traian, În sprijinul Basarabiei, Institutul de Studii Istorice Româneşti, Miami Beach, 1994; reed. Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1995.
Golea, Traian, În exil, în slujba Neamului: 1951-2000. Scrisori, confirmări, relatări, proteste şi colaborări, Ed. Studii Istorice Româneşti, Hallandale [Florida], 2000.
Golea, Traian, Răspuns declaraţiilor Preşedintelui Ion Iliescu privind pogromul legionar contra evreilor la 21-23 ianuarie 1941, Romanian Historical Studies, Hallandale [Florida], 2001.
Halmaghi, Ion, “L’idée de communauté morale dans la conception légionnaire”, în Totalité [Paris], anul VII, nr. 18-19, vara 1984, pp. 92-102.

Halmaghi, Ion, Memoriile viitorului, Ed. Mesagerul de Făgăraş, 2007. Cf. şi Criza politică contemporană şi exilul românesc, vol. I, Ed. Criterion Publishing, f. l., f. a. [2004?]; reed.: Ion Boieru, Cronica vremii: 1976-1982, vol. I, Ed. Scara, Col. “Memoria prezentului”, Bucureşti, 2005 (articole din Cuvântul Românesc, Hamilton-Canada, prefaţate de Mircea Nicolau).

Iancu [Păltinişanu], Nicu, Sub steagul lui Codreanu (Momente din trecutul legionar), Ed. Dacia, Madrid, 1973.
Iaşinschi, Vasile, Los legionarios rumanos Motza y Marin, cu un prolog de Juan Aparicio, Barcelona, 1952 (ed. N. Roşca).
Iliescu, Nicolae (ed.), Horia Sima şi raporturile lui cu Mişcarea Legionară. Documente, Bucureşti, 1993 (documentar antisimist “clocit” în exil[17]).
Imbrescu, Ilie, 
*** Ion Moţa şi Vasile Marin: 25 de ani de la moarte, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1963.
Ionescu, Virgil, “Memorii”, în Pământ strămoşesc, serie nouă, Buenos Aires, nr. 7/1979, pp. 5-194.
Ioraş, Toader, Nicadorii, Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1952.
*** Le Semi-Centenaire du Mouvement Légionnaire Roumain: 1927-1977 – Déclaration de principes et de politique générale, Madrid, 1978.
*** Legiunea în imagini, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1977 (album comentat, cu fotografii din arhiva lui Traian Borobaru, prefaţat de Horia Sima).
Manoilescu, Grigore, Un om din altă plămadă: Corneliu Codreanu, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1958.
Manoilescu, Grigore, Integration de l’Europe Danubienne, Ed. Dacia, Madrid, 1963.
*** Mareşalul Antonescu şi Mişcarea Legionară (Răspuns D-lui I. Pantazi), Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1984.
Marin, Ana-Maria, Poveste de dincolo. Amintiri din ţara cotropită, Madrid, 1979.
Marin, Ana-Maria, Prin poarta cea strâmtă, Ed. Gordian, Timişoara, 1993.
Marin, Ana-Maria, Povestea neamului românesc scrisă de o bunică pentru nepoata sa, Ed. Puncte Cardinale, Sibiu, 1999 (cu o postfaţă de Răzvan Codrescu).
*** Mărturii despre Legiune: 1927-1967, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1967.
Mânzatu, Ion [Nello Manzatti], Cum am compus cîntecele legionare, Col. “Europa”, München, 1996 (cu un cuvînt înainte de Ion Mării).
*** Memorial legionar, Col. “Dacoromania”, Madrid, 1960.
Moţa, Ion I., Corespondenţa cu “Serviciul Mondial”: 1934-1936, Editura Armatolii, Cetatea Eternă [Roma], 1954 (ed. C. Papanace); reed. Corespondenţa cu Welt-Dienst: 1934-1936, Col. “Europa”, München, 2000; trad. it.: Corrispondenza col Welt-Dienst (1934-1936), Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1996 (Claudio Mutti).
Niţă, Nicolae, Bibliografia operelor autorilor legionari, Ed. “Libertatea”, Jacksonville [Florida], 1993 (imperfectă, dar mult mai ordonată şi mai cuprinzătoare decît cea a lui Ioan Boacă).
Niță, Nicolae, Publicații legionare. Ed. “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1993 (reed. 2017).
Niță, Nicolae, Crîmpeie de viață. În pădurea cu fiare sălbatice, 2 vols., Ed. “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1995‐1996.
Niță, Nicolae, De ici, de colo… Antologie de versuri legionare, 2 vols., Ed. “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 2018.

Palaghiţă, Ştefan, Garda de Fier. Spre reînvierea României, Buenos Aires, 1951; reed. sub titlul Istoria Mişcării Legionare scrisă de un legionar, Ed. “Roza Vînturilor”, Bucureşti, 1993 (această ediţie cuprinde şi o “Cronologie legionară” preluată din Almanahul "Cuvîntul" – 1941, precum şi cele patru conferinţe – rău transcrise – care ar fi fost ţinute de Nae Ionescu în lagărul de la Miercurea Ciuc şi care au fost publicate prima oară în exil de C. Papanace, sub titlul Fenomenul legionar, Ed. "Armatolii", Cetatea Eternă, 1963), cu o penibilă prefaţă naţional-comunistă de Dan Zamfirescu.
Pantazi, Ion, Am trecut prin iad, 2 vols., Ed. “Stindardul Românilor”, München, 1989; ed. a II-a: Ed. Constant, Sibiu, 1992 (cu un cuvînt înainte de Vintilă Horia).
Papanace, Constantin, Mihai Eminescu – mare precursor al legionarismului românesc, Ed. “Armatolii”, Cetatea Eternă [Roma], 1951; reed. 1975.
Papanace, Constantin, Destinul unei generaţii (Geneza şi urmările lui 10 decembrie 1922), Ed. “.Armatolii”, Cetatea Eternă [Roma], 1952.
Papanace, Constantin, Martirii legionari (Evocări), Ed. “Armatolii”, Cetatea Eternă [Roma], 1952.
Papanace, Constantin, Despre Căpitan, Nicadori şi Decemviri (Crîmpeie de amintiri), Ed. “Armatolii”, Cetatea Eternă [Roma], 1963.
Papanace, Constantin, Evocări, Col. “Dacoromania”, Madrid, 1965.
Papanace, Constantin, Fără Căpitan. Conducerea în a doua prigoană, Ed. “Armatolii”, Cetatea Eternă [Roma], 1984; reed. Ed. Elisavaros, Bucureşti, 1997.
Papanace, Constantin, Spre o democraţie social-creştină, Ed. Brumar, f. l., 1994.
Papanace, Constantin, La genesi ed il martirio del Movimento Legionario Romeno, Il Cinabro, Catania, 1998 (cu o notă editorială de Claudio Mutti).
Papanace, Constantin, Diverse stiluri de luptă politică, Ed. Justin şi George Iustinian Tambozi, Bucureşti, 2005, şi Tipografia INFCON S.A., Constanţa, 2005 (prefaţă de Carol Papanace).

Paulescu, Dumitru, Despre Nicu Iancu (scriere postumă), f. ed., Brasilia, 1995.

Păunescu, Filip, Un rezumat al doctrinei legionare, Ed. “Carpaţii“, Madrid, 1985 (cu o prezentare de Faust Brădescu).
Phillip, D., Din Ţara lui Cain. Memoria Golgotei personale, Ed. “Cuvântul Românesc“, Hamilton, 1995.
*** Poezii din închisori, Ed. “Cuvântul Românesc”, Hamilton (Canada), 1982 (culegere de Zahu [Zaharia] Pană, cu un cuvînt introductiv de Vintilă Horia).
Popescu, Stan M. – vezi Găină, Ovidiu
Popescu, Traian, România şi unitatea Europei, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1975.
Popescu, Traian, Mărturii pentru legionarii de mîine, I-III, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1977/1979 (parţial apărute şi-n spaniolă: Testimonios para los legionarios de mañana).
Popescu, Traian, Flor Strejnicu, Din lupta Exilului românesc din Spania împotriva comunismului, Ed. Imago, Sibiu, 1994.

Popinciuc, Mardare, Pentru Sfînta Cruce, pentru Țară, vol. 1, Ed. Coresi, Freiburg, 1985 (și, în același an, Buenos Aires); reed. Suceava, 2011.
Posteucă, Vasile, Desgroparea Căpitanului, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1977 (cu o introducere de Alexandru E. Ronnett).

Posteucă, Vasile, Destinul imperial al românilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, Ed. Criterion Publishing, Norcross (U.S.A.), f. a.
*** Procesul legionarilor paraşutaţi (1953), ed. a V-a, întregită cu biografii, mărturii şi fotografii, Ed. Mişcării Legionare, Col. “Omul Nou” (Traian Golea), România [Bucureşti], 2000 (în exil, prima ediţie apăruse chiar în 1953, în română, franceză, engleză şi germană).
Protopopescu, Ion, Idealul. Eseuri şi articole, Col. “Dacoromania”, Madrid, 1962.
Protopopescu, Ion, Catehism legionar, Ed. “Armatolii", Cetatea Eternă [Roma], 1976.
Puiu, Traian, Începuturi de viaţă legionară. Amintiri, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1991.
Racoveanu, George, Omenia şi “frumuseţea cea dintîi”, Ed. “Cuvântul“, Freising, 1962 (cu un cuvînt înainte de Mircea Eliade); reed. Ed. Predania, Bucureşti, 2009 (aceasta cuprinde, pe lîngă "Omenia şi frumuseţea cea dintîi", şi broşurile "Mişcarea Legionară şi Biserica", "Despre fiinţa şi existenţa Mişcării Legionare a lui Corneliu Codreanu" şi "Mărturii legionare şi creştine"). Cf. şi Puncte cardinale, anul III, nr. 2/26, februarie 1993, pp. 4-5 (eseul despre omenie).
Racoveanu, Gheorghe, Mişcarea Legionară şi Biserica, Ed. “Armatolii”, Cetatea Eternă [Roma], 1973.
Radina, Remus, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, Bucureşti, f. a. (cu o prefaţă de Eugen Ionescu).
Randa, Alexander von, Lebende Kreuze [Cruci vii], cu o introducere de Günther Kahle, Col. “Europa”, München, 1979.
Romfest 2000 (Întîlnirea românilor de pretutindeni: Bucureşti/Sibiu, 11-15 octombrie 2000), Despre rostul românilor la 2000 de ani de la Naşterea Mîntuitorului Iisus Hristos (conferinţe şi comunicări), Asociaţia Română pentru Cultură şi Ortodoxie, Bucureşti, 2000 (mai ales secţiunea a IV-a: “De la stînga la dreapta”).
Ronnett, Alexander E., Romanian Nationalism: The Legionary Movement, Ed. Loyola, Univ. Press, Chicago, 1974; reed. 1995.
Ronnett, Alexander E., Neam fără noroc sau Blestemul lui Zamolxe, Ed. “Centrul Cultural Român”, Chicago, 1994 (conţinutul cărţii e mai puţin straniu decît titlul).
Roşca, Nicolae, Corneliu Zelea Codreanu şi lupta anticomunistă a poporului român, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1978.
Roşca, Nicolae, Ce este frăţia de cruce. Origine, organizare, doctrină, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1987; reed. Ed. Gordian, Timişoara, 1996.
Roşca, Nicolae, Cronica unor violenţe politice, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1991; reed. Ed. Constant, Sibiu, 2000. Cf. şi “Martyrologe légionnaire”, în Totalité [Paris], anul VII, nr. 18-19, vara 1984, pp. 54-64.
Roșca, Nicolae, Batalioanele de exterminare Sărata, Ed. Evdokimos/Fundația Profesor George Manu, București, 2017 (cu o prefață de pr. Marius Vișovan).
Sfinţescu, Duiliu, Răspuns la întrebări ale tinerilor care doresc tot adevărul despre Mişcarea Legionară, Ed. Crater, Bucureşti, 1999.
Sima, Horia, Omul Nou. Elemente de doctrină legionară, 1949, în editură proprie, apoi trad. sp. (El Hombre Nuevo. Elementos de doctrina legionaria, Salamanca, 1950, şi Col. “Omul Nou”, München, 1964) şi trad. port. (O Homem Nôvo. Elementos de doutrina legionaria, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1968).
Sima, Horia, Destinée du Nationalisme, P.E.G., Paris, 1951; trad. rom.: Menirea naţionalismului, Ed. Vremea Impex, Bucureşti, 1993 (o ediţie românească, în 1951, am ştire că apăruse şi la Salamanca).
Sima, Horia, Mişcarea Legionară şi Democraţia, Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1955.
Sima, Horia, La crisis del mundo libre, Madrid, 1958.
Sima, Horia, Dos movimientos nacionales: José Antonio Primo de Rivera y Corneliu Codreanu, Ed. Europa, Madrid, 1960.
Sima, Horia, Cazul Iorga-Madgearu. Declaraţii făcute de Dl. Horia Sima revistei “Carpaţii” – 1961, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1961; reed. Col. “Omul Nou”, Miami Beach, 1992.
Sima, Horia, La Santa Sede e gli ebrei della Romania durante la Seconda Guerra Mondiale, München, 1963.
Sima, Horia, Circulări din Exil (1951-1967), Biblioteca Documentară “Generaţia Nouă”, Madrid, 1970 (ed. Gh. Costea).
Sima, Horia, ¿Qué es el comunismo?, Ed. Fuerza Nueva, Madrid, 1971 şi 1976, apoi Ed. Dacia, Madrid, 1972, şi Ed. Gordian, Timişoara, 1994. Cf. şi “Qu’est que le communisme?”, în Défense de l’Occident [Paris], anul XX, nr. 103, martie 1972.
Sima, Horia, Histoire du Mouvement Légionnaire, I. 1919-1937, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1972; trad. rom.: Istoria Mişcării Legionare, Ed. Gordian, Timişoara, 1994; Istoria Mişcării Legionare, Ed. Metafora, Bucureşti, 2003; trad. engl.: The History of the Legionary Movement, The Legionary Press – England, 1995.
Sima, Horia, Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit şi am căzut în robia comunistă, Biblioteca Documentară “Generaţia Nouă”, Madrid, 1973.
Sima, Horia, Desfiinţarea istorică a naţiunii române, Biblioteca Documentară “Generaţia Nouă”, Madrid, 1974.
Sima, Horia, Intervista sulla Guardia di Ferro, Ed. Thule, Palermo, 1977 (ed. Maurizio Cabona). Cf. şi “Entrevista al lider nacionalista Horia Sima”, în Avanzada [Santiago de Chile], anul II [1977], nr. 12, pp. 10-15.
Sima, Horia, Sfîrşitul unei domnii sîngeroase, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1977; reed. Ed. Gordian, Timişoara, 1995; trad. it.: Il crollo di un’oligarchia, 2 vols., Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1985/1986 (Claudio Mutti).
Sima, Horia, Tehnica de luptă împotriva comunismului, Col. “Omul Nou”, München, 1979; trad. port.: Tecnica de luta contra o comunismo, Ed. Fortaleza de Luz, Brasilia, 1979.
Sima, Horia, Doctrina legionară, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1980; reed. Ed. Gordian, Timişoara, 1995, şi Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1995 (cu un studiu introductiv de Mircea Nicolau).
Sima, Horia, Era libertăţii (Statul Naţional Legionar), 2 vols., Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1982/1986; reed. Ed. Gordian, Timişoara, 1994/1995.
Sima, Horia, Prizonieri ai Puterilor Axei, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1990.
Sima, Horia, Pour la connaisance de la verité. Déclaration du Mouvement Légionnaire: 1990, Ed. Dacia, Paris, 1992 (luna iunie). În româneşte: Pentru cunoaşterea adevărului. Declaraţia Mişcării Legionare: 1990, [extras din] “Ţara şi Exilul”, anul XXVI, nr. 9-10, iulie-august 1990 (fără semnătura lui H. Sima şi cu următoarea precizare: “Această broşură apare sub auspiciile Consiliului Politic al Legiunii, pentru a servi la orientarea opiniei publice din ţară şi din exil”).
Sima, Horia, L’Ordre naturel du monde, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1992.
Sima, Horia, Guvernul Naţional Român de la Viena, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1994.
Sima, Horia, Antologie legionară. Opera publicistică în şapte volume [1950-1992], Col. “Omul Nou”, Miami Beach, 1994 (eds. Victor Corbuţ, Traian Golea)[18].
Sima, Horia, Mari existenţe legionare, Ed. Imago, Sibiu, 2000 (sînt portretizaţi Nae Ionescu, Sterie Ciumetti, Generalul Cantacuzino-Grănicerul, Corneliu Georgescu, Generalul Petrovicescu, Vasile Marin, Traian Brăileanu, Ion I. Moţa, Părintele Ion Moţa).
Stănicel, Stelian, Lîngă Căpitan, Buenos Aires, 1978.
Sturdza, Ilie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină, Ed. Vremea (col. “Fapte, Idei, Documente”), Bucureşti, 2002 (ed. Răzvan Codrescu şi Mihai Ghyka, prefaţă de Mihai Ghyka).
Sturdza, Mihail, România şi sfîrşitul Europei. Amintiri din ţara pierdută, Ed. Dacia, Rio de Janeiro-Madrid, 1966; reed. Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 1994; trad. engl.: The Suicide of Europe, Western Islands, Belmond/Boston, 1968 (cu o introducere de Thomas J. Haas); trad. sp.: El suicidio de Europa, Barcelona, 1970 (cu o prefaţă de Blas Piñar); trad. it.: La fine dell’Europa, Ed. P. Armando, Napoli, 1970 (trad. şi prezentare de Saverio Castaldo), apoi Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1999.
Teban, Nicolae, Prigoana cea mare, Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1952 (sau 1953).
Ţârlea, Ovidiu, Mărturii despre Legiune, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1967.
Vasilescu, Ovidiu, Trepte spre omul legionar, Ed. “Libertatea“, New York, 1985.
Vălenaş, Liviu, Convorbiri cu Mircea Dumitriu. Mişcarea Legionară între adevăr şi mistificare, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000.
Vălimăreanu, Petre, Prin Basarabia voievodală, Col. “Vatra”, Freiburg, 1993.
Verca, Filon, Paraşutaţi în România vîndută. Rezistenţa română: 1944-1948, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1987; reed. Ed. Gordian, Timişoara, 1993. Cf. şi continuarea: Exil amar, Ed. Petroşneana, Paris, 1992.
Verca, Filon, Întoarcerea acasă, Ed. Petroşneana, Paris, 1991.
Verca, Filon, Dreptul la adevăr, 2 vols., Ed. Ionescu, Caransebeş, 1999/2001.

Tîncăbeşti: troiţa care marchează
locul unde au fost asasinaţi,

în noaptea de Sf. Andrei a anului 1938,

Codreanu şi alţi 13 capi legionari în detenţie

1.3. Literatura "de sertar"

şi postcomunistă

Acterian, Haig, Privilegiaţi şi năpăstuiţi, Institutul European, Iaşi, 1992.
Almanahul “Gazeta de Vest” – 1994, Timişoara, 1993[19].
Anastasescu, Octavian, Lîngă Valeriu Gafencu, Sfîntul închisorilor,  Ed. Areopag, București, 2014 (ed. Danion Vasile).
Andreica, Gheorghe, Tîrgşorul nou. Închisoarea minorilor: 1948-1950, Ed. PRINTEURO, Ploieşti, 2000.
Andreica, Gheorghe, Pentru o lingură de arpacaş. Meschinăriile lui Petre Pandrea de la închisoarea Aiud, 1959-1964, Ed. Metafora, f. l., 2005.
Andronescu, Demostene, Reeducarea de la Aiud. Peisaj lăuntric. Memorii şi versuri din închisoare, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009 (cu o prefaţă de Răzvan Codrescu; în Anexe: “Raportul colonelului [Gheorghe] Crăciun către Ministerul de Interne la încheierea reeducării [de la Aiud]” – pp. 216-246). Cf. şi Demostene Andronescu, Peisaj lăuntric (Poezii), Ed. Puncte Cardinale, Sibiu, 1995 (cu acelaşi prefaţator), sau Demostene Andronescu, Peisaj lăuntric. Versuri, ed. a III-a, Fundația Sfinții Închisorilor, Pitești, 2014 (cu o prefață de Claudiu Târziu și o postfață de Răzvan Codrescu). A se vedea, pe acest blog, "Mărturii din gulagul românesc", "Demostene Andronescu despre colonelul Crăciun", "Literatura închisorilor comuniste: Demostene Andronescu" şi "Reeducarea de la Aiud: raport oficial".
Andronescu, Demostene, De veghe la cumpăna vremilor. Articole, cronici, mărturii, Ed. Christiana, Bucureşti, 2011 (cu un cuvînt editorial de Răzvan Codrescu).
Baciu, Petru C., Răstigniri ascunse. Mărturii, vol. I, Ed. Fundaţiei Culturale “Buna Vestire”, Bucureşti, 2004.
Baciu, Petru C., Răstigniri ascunse. Mărturii, vol. II, Ed. Fundaţiei Culturale “Buna Vestire”, Bucureşti, 2009 (pe coperta întîi e trecut greşit anul 2004).
Baciu, Petru C., Veşnic osîndiţi, Ed. Babel, Bacău, 2014.

Baicu, Petre, Povestiri din închisori şi lagăre, Biblioteca Revistei “Familia”, Oradea, 1995 (reed. București, 2017).

Baicu, Petre, Alexandru Salca, Rezistenţa în munți și în orașul Braşov, Ed. Transilvania, Brașov, 1997. 
Banea, Dumitru, Acuzat, martor, apărător în procesul vieţii mele, Ed. Puncte Cardinale, Sibiu, 1995 (cu un supliment scos în acelaşi an, în regie proprie, referitor la anii de închisoare sub comunişti). Volumul este postfaţat de Aurel Cioran, fratele filosofului.

Bâgu, Gheorghe, Mărturisiri din întuneric, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993.

Bejan, Dimitrie, Bucuriile suferinţei. Evocări din trecut, 2 vols., Ed. Cartea Moldovei, Chişinău, 1995-1996. Cf. şi Bucuriile suferinţei. Viaţa unui preot martir, Iaşi, 2002; reed. Mănăstirea Sihăstria, 2005.
Bejan, Dimitrie, Oranki. Amintiri din captivitate, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995.

Bejan, Dimitrie, Viforniţa cea mare, Ed. Tehnică, Bucureşti,1996.

Beregic, Valentin T., Din noianul amintirilor triste, Ed. Umbria, Baia Mare, 1995.

Berzescu, Atanasie, Lacrimi şi sînge, Ed. Marineasa, Timişoara, 1999.
Blănaru-Flamură, V., “Blăstămele” lui Iorga. Adevărul în moartea savantului, Ed. Sepco S.R.L.-Fundaţia Culturală Buna Vestire, Bucureşti, 1995.
Blănaru-Flamură, V., Generalul Antonescu în cămaşa verde legionară, Ed. Sepco S.R.L.-Fundaţia Culturală Buna Vestire, Bucureşti, 1995; vol. II: Ed. Sepco, f. l. [Bucureşti], 1998.
Blănaru-Flamură, V., 804 zile şi nopţi în lanţurile morţii, Ed. Sepco S.R.L.-Fundaţia Culturală Buna Vestire, f. l. [Bucureşti], 1996. 
Blănaru-Flamură, V., Apocalipsa ucigaşă, Ed. Sepco, Bucureşti, 2002. 
Brânzaş, Liviu, Martor într-un proces moral, Ed. Brad, f. l., 2000.
Brânzaş, Liviu, Raza din catacombă. Jurnal din închisoare, Ed. Scara, Bucureşti, 2001
Buracu, Mihai, Tăbliţele de săpun de la ITŞET-IP [Piteşti], Ed. MJM, Craiova, 2003; reed. Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008 (prefaţă de Gheorghe Grigurcu, postfaţă de Sorin Lavric).
Buracu, Mihai, Eu sînt scribul... Amintiri şi poezii din închisoare, Ed. Filos/CSIC (col. “Fenomenul Piteşti”), Drobeta Turnu-Severin, 2012.
Busuiocescu-Călin, Adelina, Vai celui întemniţat!, Ed. Constant, Sibiu, 1999 (autoarea este sora lui Horia Sima).
*** Calvarul Aiudului. Deţinuţii politici morţi în penitenciarele comuniste (liste incomplete), Sibiu, 1999 (sub egida A.F.D.P.R., cu o postfaţă de Gabriel Constantinescu).
Caravia, Paul, Virgiliu Constantinescu, Flori Stănescu, Biserica întemniţată. România: 1944-1989, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 1998.
Caravia, Paul (coord.), Gîndirea interzisă. Scrieri cenzurate. România: 1945-1989, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000 (cu un cuvînt înainte de acad. Virgil Cândea).
Caraza, Grigore, Aiud însîngerat, Ed. Vremea (col. “Fapte, Idei, Documente”), Bucureşti, 2004 (cu o prefaţă de pr. Gheorghe Calciu); reed. Ed. Conta, Piatra Neamţ, 2008.
Călinescu, Nicolae, Preambul pentru camera de tortură, Ed. Marineasa, Timişoara, 1994.
Călvărăsan, Luca, Istoria în lacrimi. Episodul Tîrgşor şi altele, 2 vols., Ed. Bucura, Sibiu, 1998.
Chioreanu, Nistor, Morminte vii, Institutul European, Iaşi, 1992 (ed. Marius Cristian).
Ciolacu, Nicolae [Monahul Nectarie], Haiducii Dobrogei (rezistenţa armată anticomunistă din Munţii Babadagului, Dobrogea), Col. “Omul Nou” (Traian Golea), Hallandale (Florida), 1995.
Cojocaru, Nicolae, Filmul unei existenţe, (“în regie proprie”), Bucureşti, 2003 (ed. Gh. Andreica).
Constantin, Ion, Istorie trăită, Ed. PRINTEURO, Ploieşti, 1999 (cu o prefaţă de Sebastian Mocanu); reed. Ed. Blassco, f. l., f. a. [2013] (ed. Dragoş Cărbuneanu).
Constantinescu, Gabriel, Evreii în România (secolele XVI-XX), Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 2000.
Constantinescu, Gabriel, Gîlceava anticomunistului cu lumea. Cronica unui deceniu de tranziţie (1991-2001), Ed. Christiana, Bucureşti, 2002 (cu o prefaţă de Răzvan Codrescu).
Constantinescu, Gabriel, Şah la rege. Declinul monarhiei române în secolul XX, Ed. Christiana, Bucureşti, 2007.
Cosmovici, Horia, Manualul omului politic creştin, Ed. Crater, Bucureşti, 1995.
Crăcea, N., Dezvăluiri legionare, 5 vols. (scoase în regie proprie), Bucureşti, 1994/2001 (ultimul la Editura Elisavaros, întregit şi îngrijit de văduva autorului, Flora Crăcea).
Cristea, Dumitru, Zbucium și poezie, Ed. Societății Culturale Pro Maramureș “Dragoș Vodă”, Cluj-Napoca, 2001 (ed. Constantin Mustață, cu o prefață de Adrian Popescu).
Cristea, Dumitru, Viața mea, Ed. Studia, Cluj-Napoca, 2002 (ed. Constantin Mustață, cu o prefață de Doru Moțoc și o postfață de Constantin Cubleșan). Cf., mai ales pentru referințe, și vol. Ție, Doamne!, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2004.

--> Cristescu Dinescu, Sofia, Pe firul amintirilor, f. ed., București, 2012 (text îngrijit de Aspazia Oțel Petrescu).Cucu, Tudor V., Din prigoane în prigoane. Memorii, 4 vols., Ed. Transilvania Expres, Braşov, 1998/2001.

*** Culegem din mormîntul lor lumină, antologie realizată de dr. Flor Strejnicu, Ed. Imago, Sibiu, 1999 (poezii închinate lui Corneliu Codreanu).

Davidescu, Ştefan Ioan, Călăuză prin infern, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002 (cu o prefaţă de Flori Stănescu).

Derdena, Mihai Stere, Mărturisirea unui neînvins, Ed. Fundaţiei Culturale Aromâne “Dimândarea părintească”, Bucureşti, 1998.

Dumitrescu, Vladimir, Închisorile mele. Memorii, Ed. Albatros, Bucureşti, 1994.

Dumitrescu-Borşa, Ion, Cal troian intra muros. Memorii legionare, Ed. Lucman, Bucureşti, f. a.

Funda, Dumitru (Tache), După 60 de ani, mistificarea continuă, Ed. Fundaţiei Buna Vestire, Bucureşti, 1998 (cu o prefaţă de Răzvan Codrescu). Cf. şi Foştii deţinuţi politici – o şansă ratată, Fundaţia Culturală Buna Vestire, Bucureşti, 1999.

--> Gheorgheosu, Ion, Horia Sima la Caransebeș, Ed. Dalami, Caransebeș, 2007; reed. 2012.Gheorghiţă, Viorel, Et ego. Sărat-Piteşti-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Ed. Marineasa, Timişoara, 1994.

Gheorghiţă, Viorel, Sub semnul ororii depline. Reeducare-demascări-procese, Supl. al rev. “Gazeta de Vest”, Timişoara, 1995.

Ghinea, Simion, Cînd cobora “cortina de fier”, acum 50 de ani, Fundaţia Buna Vestire, Bucureşti, 1995.

Ghinea Vrancea, Simion, Mircea Eliade şi Emil Cioran în tinereţe, Ed. Elisavaros, Bucureşti, 1998.

Grebenea, Nicolae, Amintiri din întuneric, Ed. Agora, Iaşi, 1998; ed. a II-a completată, Ed. Scara, Bucureşti, 2000; ed. a III-a: Ed. Scara, Bucureşti, 2005.

Gyr, Radu, Poezii, 3 vols. (1. Sîngele temniţei. Balade; 2. Stigmate; 3. Poezia orală), Ed. Marineasa, Timişoara, 1992-1994.

Gyr, Radu, “Ultimul cuvînt la procesul din 1945 [pe 2 iunie, în faţa aşa-zisului Tribunal al poporului]” , în Adevărul literar şi artistic, nos. 207 şi 208/1994.

Gyr, Radu, Calendarul meu. Prietenii, momente şi atitudini literare, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 1996 (ed. şi prefaţă de Ion Popişteanu).

Gulan, Aurelian, Mărturii din Iadul Roşu, Ed. Petrion, Bucureşti, 1996.
Guleş, Ovidiu, Cum am cunoscut Legiunea Arhanghelul Mihail, Ed. Gordian, Timişoara, 1993.
Guleş, Ovidiu, Mort sau viu. O carte pentru tînărul român, Ed. Gordian, Timişoara, 1994.
Hentea, Tiberiu, De la Cotul Donului la Aiud, Ed. Gordian, Timişoara, 1996.
Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, ed. îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, cu un cuvînt înainte de Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Ed. Christiana, Bucureşti, 2006 (postfaţă de Răzvan Codrescu); trad. neogr.: Ed. Orthodoxos Kypseli, Thessalonik, 2009.
Ianolide, Ioan, Deţinutul profet, ed. îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Ed. Bonifaciu, Bucureşti, 2009 (titlul este editorial şi se referă chiar la autorul cărţii). Cf., pe acest blog, "10 scrisori inedite ale lui Ioan Ianolide [către Părintele Benedict Ghiuş]".
*** Intelectualii şi Mişcarea Legionară. Mari conştiinţe româneşti, Ed. Fundaţiei Culturale Buna Vestire [în colaborare cu Fundaţia “Prof. George Manu”], Bucureşti, 2000 (modest dicţionar de personalităţi cu trecut legionar).
*** Ion Gavrilă Ogoranu - Prezent! Culegere de mărturii la 10 ani de la trecerea în veșnicie, Ed. Sânziana, București, 2016.
Ionescu, Aristide, Dacă vine ora H, pe cine putem conta? File de jurnal. Mărturii despre regimul de exterminare din închisorile comuniste, Timişoara, Ed. Gordian, 1998.
Iorgulescu, Constantin, Dimensiunea transcendentă a politicului, Ed. Puncte Cardinale, Sibiu, 1997.
Iorgulescu, Constantin, Închisoarea inocenţilor, Ed. Crisserv, Mediaş, 2000.

Iulian, Constantin, Din lagărul România evadează morții, Ed. Sânziana, București, 2012. 
*** Lacrima prigoanei. Din lupta legionarelor românce, Ed. Gordian, Timişoara, 1994; vol. 2 a apărut la Ed. Gama, Bucureşti, 1997.

Jijie. Gheorghe, Profesorul George Manu. Monografie, Ed. Elisavaros, Bucureşti, f. a. [2002].

Jijie, Gheorghe, Un dac cult: Nicolae Petraşcu, Fundaţia Profesor George Manu/Ed. Elisavaros, Bucureşti, 2005 (conţinutul nu-i la fel de stupid ca titlul).

Lefa, Aristide, Cine au fost victimele de la Jilava?, Ed. proprie, Bucureşti, 1993.

Lefa, Aristide, Fericiţi cei ce plîng, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1998.

*** Legiunea pentru supravieţuirea fiinţei naţionale, Ed. Fundaţiei Buna Vestire, Bucureşti, 1993.

Logigan, Stefan, Rumäniens Eiserne Garde. Ein Legionär erinnert eich, Universitas Verlag, München, 1995.
Manoilescu, Mihail, Memorii, 2 vols., Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993.
Marian, Gheorghe, Mărturii (Amintiri din gulagul românesc), Ed. Mirton, Timişoara, 1999.
Mateescu Frâncu, Alexandru, Haiduci, Arhangheli, Cetățeni. În slujba neamului pînă la 99 de ani, Ed. Babel, Bacău, 2014. 
Mateiaş, Virgil, Anii de groază din România comunistă, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1991; ed. a II-a, completată: 1996.

Maxim, Virgil, Imn pentru crucea purtată. Abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce, 2 vols., Ed. Gordian, Timişoara, 1997 şi 1998; reed. Ed. Antim, f. l., 2002.

Maxim, Virgil, Lămuriri legionare. Articole, scrisori, luări de poziţie, supliment al Gazetei de Vest [Timişoara], martie 1998 (ed. Artenie Costel Condurache).
Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din închisoarea de la Piteşti, Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 1994 (ed. Remus Radina).
Mărculescu, Radu, Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică, Ed. Albatros, Bucureşti, 2000; reed.: Ed. Humanitas, Bucureşti, 2010. Cf. şi excelentul volum Teatru: Meşterul-Fără-Nume. Magog, Ed. Vitruviu, Bucureşti, 2001[20].
Mărculescu, Radu, Mărturii pentru “Judecata de Apoi”... adunate din Gulagul românesc, Ed. Aldine, Bucureşti, 2005; reed. Ed. Humanitas, Bucureşti, 2012.

*** Mărturisirea unui creştin. Părintele Marcu de la Sihăstria, Ed. Mînăstirii Petru Vodă, 2007 (ed. monahul Filotheu Bălan). Cf., pe acest blog, "Sfinţii închisorilor: Părintele Marcu [prezentat de Lucian D. Popescu]".

*** Mărturisitorul, f. e., Sibiu, 2006 (poezii închinate lui Corneliu Codreanu; ed. Flor Strejnicu)
Merişca, Costin, Tărîmul Gheenei, Ed. Porto Franco, Galaţi, 1993.
Merişca, Costin, Tragedia Piteşti. O cronică a reeducării din închisorile comuniste, Institutul European, Iaşi, 1997.
[Maica Mihaela], “Mesajul testamentar al Mariei Iordache [Maica Mihaela]", în Puncte cardinale, anul II, nr. 11-23/1992, p. 3. Cf. şi “O scrisoare din închisoare a Maicii Mihaela [1958]”, în Puncte cardinale, anul XIII, nr. 10/154, octombrie 2003, p. 4 (sursa: Mănăstirea Vladimireşti; semnat: “Maica Stareţă şi maicile din sobor”).
Mija, Teofil, Am fost coleg şi prieten cu Ion Golea, Col. “Omul Nou”, Miami Beach, 1993; reed. 2003 (Braşov).
Mija, Teofil, Noi nu am avut tinereţe, Ed. Lux Libris, Braşov, 2005.
Milcoveanu, Şerban, Partidul comunist şi Mişcarea legionară în epoca fierbinte iulie 1945-iunie 1948, Bucureşti, Ed. Rev. “Învierea”, 1996.
Milcoveanu, Şerban, Corneliu Z. Codreanu, altceva decît Horia Sima, 2 vols., Ed. Rev. “Învierea”, Bucureşti, 1996.

Milcoveanu, Şerban, Memorii (1929-1989), Ed. Pămîntul, Piteşti, 2009.
Mocanu, Sebastian, 4 scrisori legionare, Supl. al rev. “Gazeta de Vest”, Timişoara, 1994.
Moise, Pr. Victor, Mişcarea Legionară şi credinţa strămoşească, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1994 (include şi Acatistul Moţa-Marin de Horia Stamatu).
Muntean, Ion, La pas, prin “reeducările” de la Piteşti, Gherla şi Aiud, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1997.
Munteanu, Bogdan, Mişcarea Legionară – cuget, repere, atitudini, Ed. Imago, Sibiu, 2000.
Neştian, Valeriu, Perspective legionare asupra timpurilor prezente şi viitoare. Recurs la istorie, Ed. Gordian, Timişoara, 1995.
Oancea, Zosim, Datoria de a mărturisi. Închisorile unui preot ortodox, Ed. Harisma, Bucureşti, 1995; reed.: Închisorile unui preot ortodox, Ed. Christiana, Bucureşti, 2004 (ed. şi cuvînt înainte de Răzvan Codrescu). Cf., pe acest blog, "Între Sibiu şi Sibiel: Părintele Zosim Oancea".
Ogoranu, Ion Gavrilă, Brazii se frîng, dar nu se îndoiesc. Rezistenţa anticomunistă în Munţii Făgăraşului, 3 vols., Marineasa, Timişoara, 1993/1999 (ultimul vol. în colab. cu Lucia Baki Nicoară). Ulterior au apărut şi alte volume sau broşuri sub acelaşi titlu, cărora le-am pierdut socoteala.
Olariu, Sorin, Presa și cultura naționalistă din exil, Ed. Mesagerul de Făgăraș, 2016.
Onaca, Cornel, Martori și martiri din temnițele comuniste, Ed. Primus, Oradea, 2014.
Oniga, Dumitru, Urme. Memorii, Ed. Pre-Text, Suceava, 2014.
Oprişan, Constantin, Cărţile Spiritului şi alte poezii, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009 (ed. pr. Gh. Calciu, M. Petrişor, R. Codrescu; prefaţă de Marcel Petrişor; postfaţă de Isabela Vasiliu-Scraba). Cf. şi Doi poeţi damnaţi: Constantin Oprişan şi Ştefan Vlădoianu, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1995 (ed. şi prefaţă de Radu-Dan Vlad). Cf., pe acest blog, "Un mare poet din închisoare".

Opriţă, Grigore, Garda de Fier. O carte pentru tînărul român, Ed. Gordian, Timişoara, 1994.
Oţel-Petrescu, Aspazia, Strigat-am către Tine, Doamne…, Ed. Fundaţiei Buna Vestire, Bucureşti, 2000 (cu un cuvînt introductiv de Ion Coja); reed., cu titlul Doamne, strigat-am!, Ed. Platytera, Bucureşti, 2008 (cu un cuvînt introductiv de Răzvan Codrescu). Cf., pe acest blog, "Eroismul feminin în lumina Bunei Vestiri" sau "Răzvan Codrescu despre doamna Aspazia Oţel-Petrescu".
Oţel-Petrescu, Aspazia, Crucea de la Miercurea Ciuc şi Paraclisul “Naşterea Maicii Domnului” de la Mislea. În memoria femeilor decedate în lupta anticomunistă, Ed. Scara, Bucureşti, 2001.
Oţel-Petrescu, Aspazia, Adusu-mi-am aminte, Rovimed Publishers, Roman, 2007.
Oţel Petrescu, Aspazia, Cu Hristos în celulă, Ed. Areopag, Bucureşti, 2011. 

Oţel Petrescu, Aspazia, A fost odată, Bucureşti, 2011. 
Paven, Justin Ştefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Reeducări – Camera 4 Spital, Ed. Ramida – Ed. Majadahonda, Bucureşti,1996. 

Pătraşcu, Gheorghe, Zile de încercare şi de har. Amintiri din închisoare, Roman, 2002.

Păun, Nicu, Muntele suferinţei,  Institutul European, Iaşi,1997.
Păun, Nicu, Un soldat pe baricada idealului legionar. “Audiatur et altera pars”. Evocări: 1930-1939, Braşov, 1997.
Păun, Nicu, Sub faldurile drapelului tricolor, Ed. “Pentru Viaţă”, Braşov, 1999.
Petraşcu, Nicolae, Din viaţa legionară, Col. “Omul Nou”, Salzburg, 1952 (amintiri de la începutul anilor ‘40); reed. Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1995 (cu un cuvînt înainte de Horia Sima).
Petrescu, Aspazia – vezi Oţel-Petrescu, Aspazia
Petrişor, Marcel, Fortul 13. Convorbiri din detenţie, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1991.
Petrişor, Marcel, Secretul Fortului 13. Reeducări şi execuţii, Ed. Timpul, Iaşi, 1995.
Petrişor, Marcel, La capăt de drum, Institutul European, Iaşi, 1997[21].
Petrişor, Marcel, Trecute vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi, Ed. Vremea, Bucureşti, 2008. Cf., pe acest blog, "Un nou volum de Marcel Petrişor".
Petrişor, Marcel, Cumplite încercări, Doamne! (Anii de mucenicie ai temniţelor comuniste), Ed. Christiana, Bucureşti, 2011 (ediţie şi prefaţă de Răzvan Codrescu, postfaţă de Lucian D. Popescu).
*** Poeţi după gratii, 4 vols. (?), Arhiva A.F.D.P.R., Bucureşti, 1993 şi urm. (coord. Constantin Aurel Dragodan). Cf. şi Poeţi după gratii, Mănăstirea Petru Vodă, 2010 (din păcate, nu se indică numeroasele volume ale autorilor antologaţi apărute între timp, nici sursele textelor reproduse).
Popa, Doina, Sfîntă tinereţe, Ed. Timpul, Iaşi, 1998.
Popa, Neculai, Coborîrea la iad. Amintiri din închisorile României comuniste, Ed. Vremea, Bucureşti, 1999; reed. Ed. Axa, Botoşani, 2009. Cf. şi Neculai Popa, Represiune şi rezistenţă în ţinutul Neamţului, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000.
Popescu, George, Un filozof al istoriei: Horia Sima, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1995.
Popescu, George, Sub sabia cavalerilor Apocalipsului, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1997.
Popescu, Ioan, Construirea unei vieți, f. ed., București, 2011.
Popescu, Traian[22], Experimentul Piteşti. Terorismul din închisorile Piteşti, Gherla, Canal şi Târgu Ocna. Atacul brutalităţii asupra conştiinţei, Bucureşti, Ed. Crater, 2000 (cu o prefaţă de Răzvan Codrescu). Cf. şi Stănescu, Gabriel (Dumnezeu m-a salvat din Iad! O mărturie cutremurătoare: reeducarea prin tortură la Piteşti, Gherla, Canal. Convorbiri cu Traian Popescu, Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 2008.
Popescu, Traian, File din procesul comunismului. Teroarea şi diversiunea politică de stat, Ed. Scara, Bucureşti, 2004; reed. 2007, cu încă un subtitlu: Comunismul la judecata istoriei.
Popescu-Vorkuta, Nicu, Un legionar dincolo de Cercul Polar, Ed. Gordian, Timişoara, 1994.
*** Poziţia politică a Mişcării Legionare în vederile Tribunalului Internaţional de la Nürnberg, Fundaţia "Prof. George Manu", Bucureşti, 2005.

Răduleanu, Dr. Galina, Repetiţie la moarte... din spatele gratiilor, Fundaţia Sfinţii Închisorilor, Piteşti, 2013.
*** Rezistenţa anticomunistă din munţii Banatului. Interviuri şi evocări, Ed. Marineasa, Timişoara, 1998.

Robul 1036 [Traian Trifan], Mărturisesc, Ed. Scara, Bucureşti, 1998.
Roşca, Victor, Experimentul Târgşor: începutul represiunii comuniste, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2011.
Salcă, Alexandru, Dăruit cu suferinţa. Memorii, vol. I,  Ed. Transilvania Expres, Braşov,1998.
Sari, Achile, Pohod na Sibir. Speranţa care a surpat “porţile iadului”, Ed. Venus, Bucureşti, 1994.
Silveanu, Ileana, Cărările speranţei. Destine ale rezistenţei anticomuniste din Banat, vol. I, Ed. Marineasa, Timişoara, 1998.

Simionescu, Roxana, Doctrina legionară. Prezentare concisă, Ed. Lucman, Bucureşti, 2003.
State, Aurel, Drumul crucii, Coresi-Verlag, Freiburg, 1983 (numai vol. I, cu o prefaţă de Remus Radina); ed. a II-a: Drumul crucii, 2 vols., Ed. Litera, Bucureşti, 1993; ed. a III-a: Drumul crucii. Amintiri de pe front şi din gulaguri, Ed. Rost – Fundaţia Sfinţii Închisorilor, Bucureşti-Piteşti, 2013 (ed. şi prefaţă de Anca Crivăţ, cu o postfaţă de Marcel Petrişor şi Răzvan Codrescu).
Stănescu, Bucur, Calvarul “Culme”, Ed. Mişcării Legionare, f. l., 1995.
Stănescu, Bucur, Spicuiri dintr-o viaţă chinuită. Meditaţii asupra închisorilor comuniste, Ed. Ramida, Bucureşti, 1999.
Stănescu, Gheorghe, Jurnal de prigoană (1952-1955), Ed. Venus, Bucureşti – Ed. Ştiinţa, Chişinău, 1996.
Stănescu, Gheorghe, Cabala tăcerii… şi dreptul la replică, Ed. Venus, Bucureşti, 2000.
Stoica, Victor, Memorii. Petre Ţuţea la verticală, Editura Fides, Iaşi, 1998.
Strejnicu, Flor, Mişcarea Legionară şi evreii, Ed. Imago, Sibiu, 1996.
Strejnicu, Flor, Hronic Legionar, Ed. Imago, Sibiu, 2000.
Strejnicu, Flor, Creştinismul Mişcării Legionare, Ed. Imago, Sibiu, 2000; ed. a II-a: 2001.
Strejnicu, Flor, Miniaturi, Ed. Imago, Sibiu, 2002.
*** Studentul Valeriu Gafencu – “Sfîntul închisorilor din România“. Studiu, mărturii ale camarazilor de suferinţă şi corespondenţă, Ed. Napoca Star, Cluj, 1998.
Şuţu, Radu, Carmen Sylva. Aiud via Braşov (Amintiri), Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1996.
Testis Dacicus (George Manu), În spatele Cortinei de Fier. România sub ocupație rusească, ed. a doua, revăzută,  Ed. Mica Valahie, București, 2011 (ed. Silviu B. Moldovan, cu un studiu introductiv de Silviu B. Moldovan și o postfață de Șerban Manu). Prima ediție a apărut în 2004 (Ed. Kallusys, București).
Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Ed. de Vest, Timişoara, 1993.
Theodorescu, Eugen, Mişcarea Legionară şi Germania lui Hitler, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1996.
*** Totul despre Garda de Fier, CD editat de S.C. Arbeit MF S.R.L., Braşov, 2000 (cuprinde: 8 cărţi fundamentale pentru istoria şi doctrina legionară – de Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moţa şi Horia Sima; peste 1000 de fotografii; imagini filmate de arhivă; documente sonore – discursuri şi cîntece; 320 de biografii – din păcate, foarte inegale – ale unor personalităţi legionare; alte informaţii – evenimente, grupuri, publicaţii etc.).
Trifan, Traian – vezi Robul 1036
Tudor, Ilie, De sub tăvălug (Amintiri din temniţele României îngenuncheate), Ed. MJM, Craiova, 2003 (cu o prefaţă de Jean Băileşteanu).
Tudor, Ilie [tatăl cîntăreţului Tudor Gheorghe], Un an lîngă Căpitan. Amintiri sfinte din lumea legionară, ed. a V-a, revizuită şi adăugită, Fundaţia Sfinţii Închisorilor, Piteşti, 2013 (cu o prefaţă de Răzvan Codrescu).
Tudorică, Nae, În duhul adevărului. Mişcarea Legionară şi Căpitanul aşa cum au fost, 3 vols., Ed. Plumb, Bacău, 1993/1996.
Ţuţea, Petre, Între Dumnezeu şi neamul meu, Ed. Anastasia-Arta Grafică, Bucureşti, 1992.
Ţuţea, Petre, 321 de vorbe memorabile ale lui…, Humanitas, Bucureşti, 1993 (cu o prefaţă de Gabriel Liiceanu); cu numeroase reeditări. Cf. tangenţial, pe acest blog, "Petre Ţuţea: eşecul omului autonom".
*** Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu după mărturiile sale şi ale altora, ed. îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Ed. Christiana, Bucureşti, 2007 ("Predoslovie" de Î. P. S. Bartolomeu Valeriu Anania).
Vişovan, Aurel, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? (Reeducarea de la Piteşti), vol. I, Ed. Napoca Star, Cluj, 1999; reed. 2006 ((colab. Gheorghe Andreica).
Voinea, Octavian, Masacrarea studenţimii române în închisorile de la Piteşti, Gherla şi Aiud, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1996 (colab. Gheorghe Andreica).

Zelea-Codreanu, Nicador [nepot al întemeietorului Legiunii], Mişcarea legionară. Exprimări necenzurate, Ed. Lucman, Bucureşti, 2009.
Zugravu, Cezar, Mărturii ale suferinţei,  Ed. Moldova, Iaşi,1996.

Sf. Ilie-Gorgani: biserica bucureşteană

frecventată de legionari

2. REFERINŢE ROMÂNEŞTI

Achim, Viorel, Constantin Iordachi, România şi Transnistria: problema Holocaustului. Perspective istorice comparative, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2004.

Alexandrescu, Sorin, Paradoxul român, Ed. Univers, Bucureşti, 1998.

Alui Gheorghe, Adrian, Părintele Justin Pârvu şi morala unei vieţi cîştigate, Ed. Conta, Piatra Neamţ, 2005.

Anania, Valeriu, Memorii, Ed. Polirom, Iaşi, 2008. A se vedea, pe acest blog, "Memoriile lui Valeriu Anania" (amplă recenzie de Răzvan Ionescu). Cf., tangenţial, şi Valeriu Anania, Rotonda plopilor aprinşi, ed. a II-a, Ed. "Florile Dalbe", Bucureşti, 1995.

Antonescu, Mareşal Ion, Istoria mă va judeca. Scrieri inedite, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1993 (cu un studiu introductiv de general-maior Mircea Agapie).
Aparaschivei, Ştefan, Destinul Mişcării Legionare, Ed. Gama, Bucureşti, 1996.
Argetoianu, Constantin, Memorii, publicate mai întîi parţial în Magazin istoric (aprilie 1967 – martie 1968, ed. Marin C. Stănescu), apoi integral (ed. Stelian Neagoe) într-o ediţie începută la Ed. Humanitas în (vols. I-IV) şi continuată (vols. V-XI) la Ed. Machiavelli, Bucureşti, 1991-1998.
Argetoianu, Constantin, Însemnări zilnice, 7 vols., Editura Machiavelli, Bucureşti, 1998-2003.

Arhivele Naţionale Române, Stenogramele Şedinţelor Consiliului de Miniştri - Guvernarea Ion Antonescu, 4 vols., Bucureşti, 1998-2001.
*** Asasinatele de la Jilava, Snagov şi Strejnicu: 26-27 noiembrie 1940, Comandamentul Militar al Capitalei, Bucureşti, 1941; reed. Ed. Scripta, Bucureşti, 1992.
Babele, Mihai, Garda de Fier. Adevăr și legende, Chișinău, 2014.
Baconsky, Teodor, “Mircea Eliade, il sognatore maltrattato”, în AA. VV., Esploratori del pensiero umano. Georges Dumézil e Mircea Eliade, a cura di Julien Ries e Natale Spineto, Ed. Jaca Book, Milano, 2000 (pp. 249-258).

*** Bande, bandiţi şi eroi. Grupurile de rezistenţă şi Securitatea (1948-1968). Documente, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003 (cu un studiu introductiv de Florian Banu şi Silviu B. Moldovan).
Bălănescu, Stelian, Ion Solacolu, Inconsistenţa miturilor. Cazul Mişcării Legionare, Ed. Polirom, Iaşi, 1995.
Băncilă, Vasile, “Nae Ionescu”, text datat aprilie 1940[23], publicat mai întîi în revista Însemnări sociologice (1/1940), apoi ca prefaţă la Nae Ionescu, Istoria logicei. Al doilea curs: 1929-1930, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1941 (ed. a II-a: 1943), pp. V-XVI (unul dintre cele mai faimoase portrete făcute Profesorului).
Bărdaş, Ioan, Calvarul Aiudului. Suferinţele unui preot ortodox, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1999 (cu un cuvînt înainte de Ana Blandiana).
Beldiman, Dana, Armata şi Mişcarea Legionară, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2002.
Bibescu, Martha, Jurnal politic (1939-1941), Ed. Politică, Bucureşti, 1979.
Bitoleanu, Ion, Şefi de partide priviţi cu ochii vremii lor, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2006 (sînt portretizaţi: Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Ion. I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Corneliu Zelea Codreanu, I. G. Duca, Octavian Goga, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Alexandru Marghiloman, Ion Mihalache).
Boia, Lucian, Capcanele istoriei: elita intelectuală românească între 1930 și 1950, ed. a II-a, Ed. Humanitas, București, 2012.
Boilă, Zaharia, Amintiri și considerații asupra mișcării legionare, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002.
Bordaş, Liviu, Apaşul metafizic şi paznicii filosofiei, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2010 (apărarea lui Nae Ionescu de acuzaţiile de plagiat aduse de Marta Petreu). 
Bota, Ioan, Cicerone Ioniţoiu, Martiri şi mărturisitori ai Bisericii din România: 1945-1989, Ed. "Viaţa Creştină", Cluj-Napoca, 2001.

Brudaşcu, Dan, Octavian Goga şi Francmasoneria, Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2007.
Bruja, Radu Florian, Extrema dreaptă în Bucovina, Ed. Cetatea de Scaun, Tîrgoviște, 2012. 
Budeancă, Cosmin (co­ord.), Experienţe carcerale în Româ­nia comunistă, vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 2007 (sub egida I.I.C.C.R., cu o pre­faţă de Lucia Hossu-Longin). 
Butaru, Lucian T., Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit în România pînă la Al Doilea Război Mondial, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2010.
Butoi, Ionuț, Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, Ed. Eikon, București, 2015 (cu o prefață de Zoltán Rostás și o postfață de Sanda Golopenția).

Buzași, Ion, Dumitru Borțan, Aron Cotruș – marele desțărat. Corespondență. Întregiri documentare, Editura Armanis (Biblioteca ASTRA), Sibiu, 2013.
Buzatu, Gh., “Mişcarea Legionară în faţa Istoriei şi a istoricilor”, în Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, vol. II, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1995. 
Buzatu, Gh., Aşa a început Holocaustul împotriva poporului român, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1995. 
Buzatu, Gh., Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei româneşti: 1927-1941, Ed. FF Press, Bucureşti, 1996.

Buzatu, Gh., “Adevăr şi mistificare în istoria Mişcării Legionare (I)”, extras din Europa XXI, vol. VII-VIII / 1998-1999 (publicaţie sub egida Academiei Române – Filiala Iaşi şi a Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană), Ed. Academiei Române, pp. 229-254 (critică necruţătoare a volumului I. Constantinescu, Despre exegeza extremei drepte româneşti. Însemnări polemice – vezi mai jos).

Buzatu, Gh. (coord.), Mareşalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2002.

Buzatu, Gh., Dana Beldiman, Eftimie Ardeleanu, Mareşalul Antonescu în faţa istoriei, Ed. Helios, Craiova, 2002.
*** Calvarul Aiudului. Deţinuţii politici morţi în penitenciarele comuniste (liste incomplete), A.F.D.P.R.-Puncte Cardinale, Sibiu, 1999 (cu o postfaţă de Gabriel Constantinescu).
Carandino, N., File de istorie, Ed. Dreptatea, New York, 1987.
Carandino, N., Nopţi albe şi zile negre. Memorii, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1992.
Carol II, Regele, În zodia Satanei. Reflexiuni asupra politicii internaţionale, Ed. Universitaria, Bucureşti, 1994 (ed. Paul Lambrino).
Carol al II-lea, Regele României, Însemnări zilnice, 3 vols., Ed. Scripta, Bucureşti, 1995-1998.
Călinescu, Armand, Noul Regim. Cuvîntări: 1938-1939, Ed. “Curentul", Bucureşti, 1939.
Călinescu, Armand, Însemnări politice: 1916-1939, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990 (ed. Al. Gh. Savu).

Cârja, Ion, Întoarcerea din infern, vol. I: Amintirile unui deţinut din închisorile României bolşevizate. Cruzimi, masacre, bestialităţi necunoscute, Ed. Dacia, Madrid, 1969, şi vol. II: Crima împotriva demnităţii omului, Ed. “Acţiunea Românească”, New York, 1972.
Cârja, Ion, Canalul morţii, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1993.
Cesereanu, Ruxandra, Călătorie spre centrul infernului, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998.
Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi, 2005.
Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism şi represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid naţional, Ed. Polirom, Iaşi, 2006.

Chioveanu, Mihai, Feţele fascismului. Politică, ideologie şi scrisul istoric în secolul XX, Ed. Universităţii, Bucureşti, 2005.

Ciachir, Dan, Gînduri despre Nae Ionescu, Institutul European, Iaşi, 1994.
Ciachir, Dan, În lumea presei interbelice, Ed. Timpul, Iaşi, 2008.
Ciucanu, Corneliu, Dreapta românească interbelică. Politică și ideologie, Ed. Tipo Moldova, Iași 2009. 
Codrescu, Răzvan, Spiritul dreptei. Între tradiţie şi actualitate, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1997.
Codrescu, Răzvan, Exerciţii de “reacţionarism”. Între zoón politikón şi homo religiosus, Ed. Dacia (col. “Politica”), Cluj-Napoca, 1999.
Codrescu, Răzvan, De la Eminescu la Petre Ţuţea. Pentru un model paideic al dreptei româneşti, Ed. Anastasia (Col. “Dreapta europeană”), Bucureşti, 2000.
Codrescu, Răzvan, În căutarea Legiunii pierdute, Ed. Vremea (col. “Fapte, Idei, Documente”), Bucureşti, 2001; ed. a II-a, revăzută şi adăugită: Ed. Christiana, Bucureşti, 2012, col. “Cruciaţii secolului XX”.

Codrescu, Răzvan (ed.), Taina jertfei. Dosar istoric Moţa-Marin, Ed. Puncte Cardinale, Sibiu, 2002 (cf., pe acest blog, “Taina jertfei: cazul Moţa-Marin”).
Codrescu, Răzvan, Recurs la Ortodoxie, Ed. Christiana, Bucureşti, 2002 (mai ales secţiunile “Vămile istoriei” şi “Fiecare în rîndul cetei sale”).
Codrescu, Răzvan, Cartea îndreptărilor. O perspectivă creştină asupra politicului, Ed. Christiana, Bucureşti, 2004.
Codrescu, Răzvan, Sic credo. Mărturisiri dialogale, Ed. Christiana, Bucureşti, 2014 (cu un cuvînt înainte de Costion Nicolescu).
Codrescu, Răzvan, Cartea mărturisitorilor. Pentru o istorie a învrednicirii românești, Ed. Rost - Fundația Sfinții Închisorilor, București-Pitești, 2014. 
Coja, Ion, Legionarii noştri, Ed. Kogaion – Fundaţia Buna Vestire, Bucureşti, 1997.
Coja, Ion, Marele Manipulator şi asasinarea lui Culianu, Ceauşescu şi Iorga, Ed. Miracol, Bucureşti, 1999.
Conovici Mariana, Silvia Iliescu, Octavian Silvestru, Ţara, Legiunea, Căpitanul. Mișcarea legionară în documente de istorie orală, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008.
Constantinescu, I., Despre exegeza extremei drepte româneşti. Însemnări polemice, Ed. Junimea, Iaşi, 1998.
Constantiniu, Florin, “Garda de Fier – ieri şi astăzi”, în Timpul [Bucureşti], nr. 29/1993, p. 8.
Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997.
Constantiniu, Florin, 1941. Hitler, Stalin şi România, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.
*** Convorbiri cu Cioran, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993.
*** Corneliu Zelea Codreanu. 100 de ani de la naştere, Fundaţia Prof. George Manu, Timişoara, 1999.
*** Corneliu Zelea Codreanu şi epoca sa, Ed. Criterion Publishing, Norcross (U.S.A), 2001 (prefaţă de Gh. Buzatu).
Crainic, Nichifor, Puncte cardinale în haos, Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1936; reed. Albatros, Bucureşti, 1998 (ed. Constantin Schifirneţ).
Crainic, Nichifor, Ortodoxie şi etnocraţie, Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1937; reed. Albatros, Bucureşti, 1997 (ed. Constantin Schifirneţ); conţine şi o anexă intitulată “Programul Statului Etnocratic”).

Crainic, Nichifor, Şoim peste prăpastie. Versuri inedite create în temniţele Aiudului, Ed. "Roza vînturilor", Bucureşti, 1990 (ed. Nedic Lemnaru).
Crainic, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii (I), Casa Editorială “Gândirea”, Bucureşti, 1991 (ed. Nedic Lemnaru).

Crainic, Nichifor, Memorii (II). Pribeag în ţara mea. Mărturii din închisoare. Memoriu: răspuns la actul meu de acuzare, Muzeul Literaturii Române – Orfeu, Bucureşti, f. a. (ed. şi cuvînt înainte de Alexandru Condeescu).
Cristoiu, Ion, Statul versus Corneliu Zelea Codreanu, Ed. Mediafax, București, 2018.
Crişan, Radu Mihai, Secretul sabiei de foc sau Cum e cu putinţă fenomenul legionar, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti, 2006[24].
Crişan, Radu Mihai, Testamentul politic al lui Nicolae Iorga, Ed. Lucman, Bucureşti, 2007.
Crişan, Radu Mihai, Istoria interzisă: Holocaustul, Mişcarea Legionară, Eminescu, Ed. Tibo, f. l., 2008.
Damaskin, Joana, Pasiuni şi crime regale, Ed. Junimea Română, Tîrgovişte, 1998.
Dieaconu, Daniel, Realitatea unui mit: Corneliu Zelea Codreanu. O cronică a naţionalismului românesc interbelic, Ed. Timpul, Iaşi, 2009, apoi şi Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, 2010 (cu o prefaţă de Gh. Buzatu şi mai multe postfeţe).

*** Din temniţe spre sinaxare, Editura Egumeniţa, [Galaţi], 2008 (ed. Danion Vasile).
*** Diplomaţi germani la Bucureşti, Ed. All, Bucureşti, 2001.
Dobrescu, Florin, Mesagerii Libertății. Parașutările NATO în România comunistă. Documente, Ed. Sînziana, București, 2013.
*** Dosar Horia Sima (1940-1946), Ed. Evenimentul Românesc, Bucureşti, 2000 (ed. Dana Beldiman, cu un studiu introductiv de Gh. Buzatu).
Duca, I. G., Amintiri politice, vol. III, Ion Dumitru Verlag, München, 1982.
Dungaciu, Dan, Elita interbelică. Sociologia românească în context european, Ed. Mica Valahie, București, 2003 (reed. 2011).

Enache, George, Adrian Nicolae Petcu, Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România, Ed. Partener, Galaţi, 2009 (vol. 4 din Col. "Biserica Ortodoxă [Română] în dosarele Securităţii"). Cf., tangenţial, şi Adrian Nicolae Pet­cu (coord.) Partidul, Securitatea şi Cultele: 1945-1989, Ed. Nemira, Bucureşti, 2005 (sub egida C.N.S.A.S.).
*** Evenimentele din ianuarie 1941 în arhivele germane şi române, vol. I, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1998 (ed. Radu-Dan Vlad, studiu introductiv de Gh. Buzatu).
Fătu, Mihai, Ion Spălăţelu, Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist, Ed. Politică, Bucureşti, 1971; ed. a II-a, revăzută şi adăugită: 1980 (principala monografie comunistă asupra legionarismului).
*** Fericiţi cei prigoniţi. Martiri ai temniţelor româneşti, ed. îngrijită de Marin Matei “Moţu”, Ed. Bonifaciu, Bucureşti, 2008 (album documentar).
*** “Fiecare în rîndul cetei sale”. Pentru o teologie a neamului: Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Răzvan Codrescu, Radu Preda, Ed. Christiana, Bucureşti, 2003. Cf., tangenţial, şi Dumitru Stăniloae, Ortodoxie şi românism, Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1939 (reed. Ed. Albatros, Bucureşti, 1998), sau Naţiune şi creştinism, Ed. Albatros, Bucureşti, 2003 (ed. şi introd. de Constantin Schifirneţ). A se vedea, pe acest blog, "Părintele Stăniloae: 15 ani de la moarte" şi "Neamul în Biserică".
Gafencu, Grigore, Însemnări politice, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991.
George, Alexandru, În istorie, în politică, în literatură, Ed. Albatros, Bucureşti, 1997 (cu năstruşnica teză că legionarii ar fi fost “bolşevicii noştri”!).
Georgescu Maria, Mihai Retegan, SSI-SOE. Jurnal politic: 1941-1946, Ed. RAO, Bucureşti , 2007.
Georgescu, Vlad, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ion Dumitru Verlag, München, 1984; ed. a IV-a: Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995.
Giurescu, Constantin C., Cinci ani şi două luni în penitenciarul din Sighet (7 mai 1950 – 5 iulie 1955), Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994.
Giurescu, Dinu C., România în cel de-al doilea război mondial (1939-1945), Bucureşti, Ed. All, 1999.
Goga, Octavian, Mustul care fierbe, Imprimeria Statului, Bucureşti, 1927; reed. Ed. Scripta, Bucureşti, 1992. Cf., tangenţial, şi vol. Precursori, Ed. Minerva, Bucureşti, 1989 (un volum de publicistică purtînd acest titlu apăruse la Ed. Cultura Naţională din Bucureşti, în 1930, dar conţinutul nu este decît în parte acelaşi), sau vol. Naţionalism dezrobitor. Permanenţa ideii naţionale, Ed. Albatros, Bucureşti, 1998 (ed. Constantin Schifirneţ). A se vedea, pe acest blog, "Mesianism poetic românesc".
Handoca, Mircea, Viaţa lui Mircea Eliade, ed. a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 (ed. a III-a: 2002).
*** Horia Sima în faţa istoriei. Studii şi documente, Ed. Jonaur (pe pagina de titlu), Ed. Dosoftei (pe coperta 1), Bucureşti, 1999.
Hurduzeu, Ovidiu, Mircea Platon, A Treia Forţă. România profundă, Ed. Logos, Bucureşti, 2008 (cu o postfaţă de Gheorghe Fedorovici).
*** Icoana Noilor Martiri ai Pămîntului Românesc. Mărturisitori români din secolul XX, Ed. Bonifaciu, Bacău, 2009 (icoană şi album realizate de obştea Mănăstirii Diaconeşti, jud. Bacău). Cf., pe acest blog, "M-rea Diaconeşti: cum se cinstesc martirii".
*** Ideea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare, Ed. Noua Alternativă, Bucureşti, 1994.
*** Ideologie şi formaţiuni de dreapta în România. Vol. VII: ianuarie 194 - februarie 1943, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2009 (coord.: Ioan Scurtu).

Ierunca, Virgil, Fenomenul Piteşti, Ed. Humanitas, Bucu­reşti, 1990 (reed. 2007; sub titlul Piteşti, cartea apăruse în 1981 la Madrid, Ed. Limite); trad. fr. (Alain Paruit): Pitesti: laboratoire concentrationnaire, Ed. Michalon, Paris, 1996 (cu o prefaţă de François Furet). Cf. şi Virgil Ierunca, Româ­neşte, Ed. Fundaţia Regală Universitară Carol I, Paris, 1964; reed.: Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991/2005.
Iftimovici, Radu, “Spulberarea unei legende. Pogromul de la Abator”, în Expres Magazin, nr. 87, 25 martie 1992 (material apărut şi în broşură).
Ioanid, Ion, Închisoarea noastră cea de toate zilele, 5 vols., Ed. Albatros, Bucureşti, 1991-1996 (ed. a II-a: Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999-2002, 3 vols.).
Ioanid, Radu, The Sword of the Archangel: Fascist Ideology in Romania, Boulder-New York, 1990; trad. rom.: Sabia Arhanghelului Mihail. Ideologia fascistă în România, Ed. Diogene, Bucureşti, 1994.

Ionaşcu, Constantin, Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2000.
Ioniţoiu, Cicerone, Morminte fără cruci, 3 vols., München-Freiburg, 1981/1985.
Iordachi, Constantin, Charisma, Politics and Violence: The Legion of Archangel Michael in Inter-war Romania, Trondheim Studies on East European Cultures & Societies, Trondheim, 2004.
Iorga, Nicolae, O viaţă de om aşa cum a fost. Orizonturile mele, vol. III, Ed. N. Stroilă, Bucureşti, 1934.
Iorga, Nicolae, “Doi băieţi viteji: Moţa şi Marin”, în Neamul românesc din 19 ianuarie 1937.

Iorga, Nicolae, Memorii, vol. VII (1932-1938), Ed. Naţională, Bucureşti, 1939.
Iorga, Nicolae, Discursuri parlamentare, vol. I, partea I, Ed. Bucovina - I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1939.
Iorga, Nicolae, Ultimele, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1978 (ed. Stelian Neagoe).
Iorgulescu, Adrian, Dreapta – principii şi perspective, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 (cu o prefaţă de Al. Paleologu).
Isac, Victor, O istorie obiectivă a Mişcării Legionare. Testament moral politic [al cui?!], Ed. Călăuza, Deva, f. a.

*** În căutarea rostului pierdut. 20 de călăuze în cultura naţională, Ed. Timpul, Iaşi, 2007 (ed. Claudiu Târziu).
Lavric, Sorin, Noica şi mişcarea legionară, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2007.
Lecca, Radu, Eu i-am salvat pe evreii din România, Ed. “Roza Vînturilor”, Bucureşti, 1994.
Lepădatu, Adrian Gabriel, Mişcarea legionară: între mit şi realitate, Ed Cartier (col. “Cartier istoric”), Chişinău, 2005 (cu o prefaţă ostilă de Anton Caragea).
Liiceanu, Gabriel, Jurnalul de la Păltiniş. Un model paideic în cultura umanistă, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1983; ed. a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991. Cf. şi Epistolar, prezentat şi îngrijit de Gabriel Liiceanu, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1987 (reacţii la Jurnal).
Liiceanu, Gabriel, Itinerariile unei vieţi: E. M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri – 1990, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995.
Livezeanu, Irina, Cultural politics of Greater Romania. Regionalism, national building and ethnic struggle: 1918-1930, Cornell, 1995 (reed. 2000); trad. rom.: Cultură şi naţionalism în România Mare: 1918-1930, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998. 
*** Luptătorii din munţi. Toma Arnăuţoiu - grupul de la Nucşoara. Documente ale anchetei, procesului, detenţiei, Ed. Vremea, Bucureşti, 1997 (ed. Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu).

Magherescu, George, Adevărul despre Mareşalul Antonescu, 3 vols., Ed. Păunescu, Bucureşti, 1993.

Magheţi, Doina, Spiru Blănaru. Portret din fragmente salvate, Ed. Marineasa, Timişoara, 1998.
Manciu, Adelina (fiica lui C. Manciu), Pentru Adevăr, Ed. Tipografia Viaţa Românească, Iaşi, 1925.
Manea, Vasile, Preoţi ortodocşi în închisorile comuniste, Patmos, f. l., 2000; ed. a II-a, revăzută şi adăugită: 2001.
Manole, Gică, Corneliu Zelea Codreanu, un om al istoriei mari, Ed. Quadrat, Botoşani, 2018.
Marinescu, Aurel Sergiu, Prizonier în propria ţară. Amintiri din gulagul românesc, 3 vols., Bucureşti, Ed. Du Style, 1996-1997.
*** Martiri pentru Hristos, în România, în perioada regimului comunist, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2007.
Mărgineanu, Nicolae, Amfiteatre şi închisori (Mărturii asupra unui veac zbuciumat), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991.
*** Mărturisitori de după gratii. Slujitori ai Bisericii în temniţele comuniste, Supliment al Revistei “Renaşterea”, Cluj-Napoca, 1995.
*** Mărturisitorii: minuni, mărturii, repere, Ed. Lucman, Bucureşti, 2010 (ed. Ciprian Voicilă).
Mătrescu, Florin, Holocaustul roşu sau crimele în cifre ale comunismului internaţional, Ed. Făt-Frumos, Bucureşti, 1998.
*** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Piteşti şi Gherla, Ed. Vremea, Bucureşti, 1995 (conţine declaraţii smulse sub teroare, preluate din arhivele Securităţii, care au prea puţin de-a face cu adevărul[25]).
Mezdrea, Dora, Nae Ionescu. Biografia – vol. 1, Ed. Universal Dalsi, Bucureşti, 2001; vol. 2, Ed. Acvila, Bucureşti, 2002; vol. 3, Ed. Istros/Muzeul Brăilei, 2003; vol. 4, Ed. Istros/Muzeul Brăilei, 2005 (autoarea încearcă să conteste aderenţa lui Nae Ionescu la legionarism). Cf. şi Dora Mezdrea, Nae Ionescu. Abriß seines Lebens und Werkes. Aus dem rumän. Manuskript übers. von Erwin Hellmann, Karolinger, Wien, 2008.
Mezdrea, Dora, Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității, 7 vols., Ed. Mica Valahie, Ed. Humanitas, Ed. MLR, București, 2008-2016. 

Mihai, Constantin, Biserica şi elitele intelectuale interbelice, Institutul European, Iaşi, 2009.
Mihalcea, Al., Jurnal de ocnă, Ed. Albatros, Bucureşti, 1994.

Mihalcea, Al., Uranus-Gherla, via Salcia. Vieţi amînate, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2005. Cf. şi Al. Mihalcea, Salcia – un lagăr al morţii, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2009.
Mihalcea, Al., Marian Moise, Geopolitica terorii. Cortina de fier, blestem şi destin, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2013 (cu o prefaţă de Dan Stanca şi o postfaţă de conf. univ. dr. Stoica Lascu).
Militaru, Vasilică, Luminiţa Militaru, Credinţa Neamului Românesc, Ed. Vicovia, Bacău, 2010. 
Munteanu, Bogdan, Permanențe europene, rosturi românești, f. ed., Timișoara, 2014 (texte scrise între 2005 și 2014, publicate în revistele Permanențe și Rost); reed. Ed. Evdokimos / Fundația Profesor George Manu, București, 2016 (cu o prefață de Sorin Lavric).
Munteanu, Bogdan, Valeriu Gafencu şi Ioan Ianolide – Despre duhul „Sfinţilor Închisorilor”, Ed. Evdokimos / Fundația Profesor George Manu, București, 2016 (cu o prefață de Ciprian Voicilă).
Munteanu, Corneliu, Masacrul de la abator. Mic tratat de infamologie, Cărticica revizionistului, f.l., 2012. 
Mureşan, Alin, Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate, Ed. Polirom, Iaşi, 2007 (prefaţă de Ruxandra Cesereanu).

Muşat, Mircea, Ion Ardeleanu, România după Marea Unire, 2 vols., Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988-1988.

Müller, Florin, Metamorfoze ale politicului românesc: 1938-1944, E.U.B., Bucureşti, 2006.
Neagoe, Stelian, Triumful raţiunii împotriva violenţei (Viaţa universitară ieşeană interbelică), Ed. Junimea, Iaşi, 1977.
Neagoe, Stelian, Viaţa universitară clujeană interbelică (Triumful raţiunii împotriva violenţei), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980.
Neagoe, Stelian, Istoria guvernelor României. De la începuturi (1859) pînă în zilele noastre (1995), Ed. Machiavelli, Bucureşti, 1995.
Nicolae de Hohenzollern, În umbra Coroanei României, Ed. Moldova, Iaşi, 1991.

Nicolau, Irina, Teodor Niţu, Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara. Mărturia lui Cornel Drăgoi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993.
Nicolau, Pompiliu, Naţionalismul constructiv, Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1936.
Nicolenco, Viorica, Extrema dreaptă în Basarabia: 1923-1940, Ed Civitas, Chişinau, 1999.
Nicolescu, Costion, Părintele Dumitru Stăniloae şi aria politicii, Ed. Christiana, Bucureşti, 2003. Cf., pe acest blog, "Părintele Stăniloae: 15 ani de la moarte".
Niculescu, Tatiana, Mistica rugăciunii şi a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2017. 
Oprea, Marius, Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente: 1949-1989, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 (cuvînt înainte de Dennis Deletant). Cf. şi Marius Oprea, Bastionul cruzimii. O istorie a Securităţii (1948-1964), Ed. Polirom, Iaşi, 2008.

Ornea, Zigu, “Istoria Mişcării Legionare. Breviar – I-XV”, în Dilema, de la nr. 40/1993 pînă la nr. 54/1994 (adevărată sinteză a poncifurilor antilegionare).
Ornea, Zigu, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995.
Paleologu, Alexandru, Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor. Convorbiri cu Marc Semo şi Claire Tréan, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991 (cartea a apărut iniţial în franceză: A. Paléologue, Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur de golans, Balland, Paris, 1990).
Paleologu, Alexandru, Moştenirea creştină a Europei, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2003 (ed. Fabian Anton).
Pandrea, Petre, Portrete şi controverse, Ed. “Bucur Ciobanul”, Bucureşti, 1945 (între pp. 245-267 – unul dintre cele mai denigratoare portrete făcute vreodată lui Codreanu[26]); vol. II: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1946.
Pandrea, Petre, Memoriile mandarinului valah, Ed. Albatros, Bucureşti, 2000.
Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000 (cu un cuvînt înainte de Barbu Brezianu).
Pandrea, Petre, Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică. Memorii penitenciare, Ed. Vremea, Bucureşti, 2001 (cu o prefaţă editorială strict necesară, invitînd la o lectură prudentă).
Papadima, Ovidiu, Creatorii şi lumea lor. Schiţe de critică literară, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1943.

Papuc, Ion, Cu faţa spre trecut. Portrete şi ideologii, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2005.
Pătrăşcanu, Lucreţiu, Sub trei dictaturi, Ed. Forum, Bucureşti, 1945 (punctul de vedere comunist “clasic”)[27]; reed. Ed. Politică, Bucureşti, 1970.
Pătrăşconiu, Cristian (ed.), Repere intelectuale ale dreptei româneşti, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2010 (cu o prefaţă de Valeriu Stoica). Volumul cuprinde interviuri de dată recentă cu: Andrei Pleşu, Al. George, Virgil Nemoianu, Neagu Djuvara, Vladimir Tismăneanu, Ni­colae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea, Horia-Roman Pa­ta­pievici, Lucian Boia.
*** Pe marginea prăpastiei. 21-23 ianuarie 1941, 2 vols., Bucureşti, 1942 (reflectă propagandistic punctul de vedere antonescian); reed. Ed. Scripta, Bucureşti, 1992 (ed. I. Scurtu).
Penesco, Nicolas, La Roumanie de la démocratie au totalitarisme: 1938-1948, Éd. Contrepoint (S.E.R.C.), f. l., f. a. 
Petcu, Adrian Nicolae, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă (1945-1964), Ed. Basilica, București, 2017.  
Petculescu, Constantin, Mișcarea legionară. Mit și realitate, Ed. Noua Alternativă, București, 1997.

Petreu, Marta, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României", Ed. Ianus - Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999 ; ed. a II-a: 2004 ; trad. engl.: An Infamous Past: E. M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania, Ivan R. Dee, Chicago, 2005 (cu o prefaţă de Norman Manea).

Petreu, Marta, Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.

Platon, Mircea, Gheorghe Fedorovici, Măsura vremii: îndemn la normalitate, Ed. Predania, Bucureşti, f. a. [2009].

Pleşu, Andrei, Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996.
Pleşu, Andrei, “Amicus Tamás…”, în Dilema, anul IX, nr. 416, 16-22 februarie 2001, p. 9 (răspuns la scrisoarea deschisă a lui G. M. Támas publicată în acelaşi număr al revistei Dilema, pp. 7-8).
Pop, Grigore Traian, Mişcarea Legionară. Idealul izbăvirii şi realitatea dezastrului, Ed. Ion Cristoiu, Bucureşti, 1999 (contopeşte cele 4 vols. anterioare, intitulate Garda, Căpitanul şi Arhanghelul din cer… O istorie obiectivă a mişcării legionare, Ed. Eurasia, Bucureşti, 1995 şi urm.); reed. 2007.
Popa, Valentin, Eliade și brăilenii (Studiu de geografie culturală), Muzeul Brăilei „Carol I” - Ed. Istros, Brăila, 2018.

Popescu, Vasile M., Un martir al Crucii. Viaţa şi scrierile lui Teodor M. Popescu, Ed. Christiana, Bucureşti, 2006 (ed. Gabriela Moldoveanu şi Răzvan Codrescu), cu un documentar din arhivele Securităţii alcătuit şi comentat de Adrian Nicolae Petcu, cercetător CNSAS.
Popovici, Doru, Mircea Popa, Falimentul verde. Dialoguri în legătură cu activitatea Gărzii de Fier şi interferenţele acesteia cu intelectualitatea din România, Ed. Albatros, Bucureşti, 2000.
Posada, Mihai, Opera publicistică a lui Mircea Eliade, Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 2006.
Preda, Radu, Jurnal cu Petre Ţuţea, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992; reed. Ed. Deisis, Sibiu, 2002.
Predescu, Lucian, Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni şi înfăptuiri, Ed. “Cugetarea” – Georgescu Delafras, Bucureşti, 1940.
*** Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, 2 vols. (vol. I: 1923-1934; vol. II: 1938), Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1999-2000 (ed. Radu-Dan Vlad); reed. Ed. Mica Valahie, București, 2013.
*** Procesul Mareşalului Antonescu, 3 vols., Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 1998.

Puric, Dan, Cine sîntem, Ed. Platytera, Bucureşti, 2008. Cf. şi Dan Puric, Despre omul frumos, Ed. Compania Dan Puric, Bucureşti, 2009, şi Dan Puric, Fii demn!, în re­gia autorului, Bucureşti, 2011. A se vedea, pe acest blog, "Primăvara lui Dan Puric", "Interviu cu actorul Dan Puric", "Dan Puric la 50 de ani" şi "O nouă carte cu şi despre Dan Puric [Ion Alexandru Mizgan, Demnitatea mărturisirii. Dan Puric în Ţara Crişurilor, Ed. Theosis, Oradea, 2009]", dar şi "Dan Puric şi crucea Aiudului".
Rădulescu, Bogdan George, Pentru o nouă dreaptă, Ed. Dacia (col. “Ştiinţe sociale”, seria “Politica”), Cluj-Napoca, 2002 (cu o prefaţă de Teodor Baconsky).
Rădulescu, Mihai, Pericle Martinescu, Mons. Justin Paven, Agenor (Bob) Danciul, Ed. Ramida, Bucureşti, 1996.
Rădulescu, Mihai, Casa lacrimilor neplînse. Martor al acuzării în procesul „reeducatorilor”, Ed. Ramida, Bucureşti, 1993.
Rădulescu, Mihai, Irineu Slătineanu, Preoţi în cătuşe, Ed. Ramida, Bucureşti, 1997.
Rădulescu, Mihai, Rugul Aprins. De la Mănăstirea Antim la Aiud, Ed. Ramida, Bucureşti, 1998.
Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenţie. Memorialistica reeducărilor, Ed. Ramida, Bucureşti, 1998.
Rădulescu-Motru, C., Românismul sau catehismul unei noi spiritualităţi, Fundaţia pentru Literatură şi Artă “Regele Carol II”, Bucureşti, 1936 (discurs naţionalist în polemică indirectă cu legionarismul şi ortodoxismul); ed. a II-a: 1939; reed. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992. Cf. şi C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Naţionalismul, Ed. Albatros, Bucureşti, 1996 (ed. Constantin Schifirneţ), dar şi Ed. Fundaţiei "România de Mîine", Bucureşti, 1999 (ed. Marin Diaconu), sau Scrieri politice, Ed. Nemira, Bucureşti, 1998 (ed. Cristian Preda).

*** Rezistenţa anticomunistă din munţii Banatului în documente, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2000.
Roncea, V., Gh. Buzatu, Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu, I-XXVIII, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2012 ("o lucrare inspirată de Profesorul Florin Constantiniu, căruia i se şi dedică, In memoriam").
Rosen, Moses, Primejdii, încercări, miracole, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1990.
Roşu, Nicolae, Dialectica naţionalismului, Ed. “Cultura Naţională”, Bucureşti, 1937.
Ruja, Alexandru, Aron Cotruş. Viaţa şi opera, Ed. de Vest, Timişoara, 1996.
Rusnac, Mircea, Războiul civil din Spania (1936-1939). Atitudinea oficială şi oficioasă a României, 2004: www.mircearusnac.go.ro/index.htm 
Sandache, Cristian, Doctrina naţional-creştină în România, Ed. Paideia, Bucureşti, 1993 (mai ales despre cuzism).
Sandache, Cristian, “Legionarii sub dictatura carlistă”, în Dosarele istoriei, nr. 4/1997 (număr special despre Mişcarea Legionară), pp. 25-28.
Sandache, Cristian, Istorie şi biografie: cazul Corneliu Zelea Codreanu, Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2005 (reed. 2011).
Sandache, Cristian, Îngerii căzuți. O istorie a extremei drepte din România, Ed. Corint, București, 2010.
Sava, Manuela Camelia, Experiența închisorii politice în memorialistica feminină, Ed. Pro Universitaria, București, 2014.

Schifirneţ, Constantin, Geneza modernă a ideii naţionale. Psihologie etnică şi identitate naţională, Ed. Albatros, Bucureşti, 2001.
Scurtu, Ioan (coord.), Totalitarismul de dreapta în România. Origini, manifestări, evoluţie: 1919-1927, vol. I, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 1996.
Scurtu, Ioan, Istoria României în anii 1918-1940. Evoluţia regimului politic de la democraţie la dictatură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
Sebastian, Mihail, De două mii de ani…, Ed. “Naţionala-Ciornei”, Bucureşti, 1934 (cu faimoasa prefaţă a lui Nae Ionescu: pp. V-XXXII). Cf. şi Cum am ajuns huligan, Ed. “Cultura Naţională”, Bucureşti, 1935. Editate împreună la Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990, dar şi la Ed. Hasefer, Bucureşti, 2002.
Sebastian, Mihail, Jurnal: 1935-1944, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996.
*** Sfinţii închisorilor în Lumea Credinţei. Din rezistenţa României creştine împotriva ateismului comunist, Ed. Lumea Credinţei, Bucureşti, 2014 (ed. şi prefaţă Răzvan Codrescu, cu un cuvînt înainte de pr. prof. Gheorghe I. Drăgulin).
*** Sfîntul închisorilor. Mărturii despre Valeriu Gafencu adunate şi adnotate de monahul Moise, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2007. Cf., pe acest blog, "Pe urmele lui Valeriu Gafencu", dar şi "De vorbă cu sora lui Valeriu Gafencu".

Simion, Aurică, Preliminarii politico-diplomatice ale insurecţiei române din august 1944, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1979.
*** Situaţia evreilor din România. Vol. 1 (1039-1941), partea întîi, Ed. Ţara Noastră/Uniunea Vatra Românească, Bucureşti, 2003 (documentar tipărit şi în 1994, dar atunci interzis şi trimis la topit, în urma intervenţiei forurilor evreieşti).
Sorescu, Radu, Viaţa şi opera lui Petre Ţuţea, Ed. Scripta, Bucureşti, 1999.
Stan, Constantin I., Crucea reeducării. O istorie a "reeducărilor" în temniţele comuniste din România (1948-1964), Ed. Christiana, Bucureşti, 2010 (cu un "Argument editorial" de Răzvan Codrescu). Cf., pe acest blog, şi "O istorie a reeducărilor".
Stănescu, Gabriel (ed.), Nae Ionescu în conştiinţa contemporanilor săi. Memorii, articole, eseuri, interviuri, corespondenţă, Criterion Publishing, Bucureşti, 1998.

Stănescu, Gabriel, Curajul de a înfrunta moartea. Convorbiri cu Mircea Nicolau, Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 2007.
Stănescu, Gabriel, Dumnezeu m-a salvat din Iad! O mărturie cutremurătoare: reeducarea prin tortură la Piteşti, Gherla, Canal. Convorbiri cu Traian Popescu, Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 2008.
Steinhardt, N., Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991 (numeroase reeditări ulterioare - ultima la Ed. Polirom, Iaşi, 2008). Cf., tangenţial, George Ardeleanu, N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009. A se vedea, pe acest blog, "Onorîndu-l pe N. Steinhardt" şi "Bucureşti: eveniment editorial [prima mare monografie N. Steinhardt]".
Steinhardt, N., Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Ultima reeditare: Ed. Polirom, Iaşi, 2009.
Stoenescu, Alex. Mihai, Armata, Mareşalul şi evreii. Cazurile Dorohoi, Bucureşti, Iaşi, Odessa, Ed. Rao, Bucureşti, 1998.
Stoenescu, Alex. Mihai, Istoria loviturilor de stat din România, 3 vols., Ed. RAO, Bucureşti, 2000-2002 (mai ales vol. 3: “Cele trei dictaturi”).

Stoica, Valeriu, Dragoş Paul Aligică, Reconstrucţia drep­tei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009.

Străuţiu, Eugen, Cămăşi verzi, stindarde roşii. Pagini din trecutul relaţiilor româno-evreieşti, Ed. Continent, Sibiu, 1996.
Şeicaru, Pamfil, Istoria Partidelor Naţional, Ţărănist şi Naţional Ţărănist, 2 vols., Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1963.
Şeicaru, Pamfil, Scrieri din exil, 2 vols., Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2003 (mai ales vol. 2: “Portrete politice”).
Șerban, Stelu, Elite, partide și spectru politic în România interbelică, Ed. Paideia, București, 2006.
Șinca, Florin, Martirii Poliției Române.  Distrugerea Poliției sub regimul comunist, ed. a doua, RCR Editorial, București, 2014 (cu un cuvînt înainte de Dan Puric).
Ştefănescu, Paul, Asasinatele politice în istoria României, Ed. Vestala, Bucureşti, 2000.
Tănase, Tiberiu,  Feţele monedei: Mişcarea Legionară între 1941 şi 1948,  Ed. Tritonic, București, 2010.
Tiberian, Florea, În nada maeştrilor. Încercări de mitanaliză, Ed. Vremea, Bucureşti, 2005 (mai ales cap. “Un portret al Căpitanului la copilărie”, p. 150 şi urm.).
Traşcă, Ottmar, Ana-Maria Stan (eds.), Rebeliunea legionară în arhivele străine (germane, maghiare şi franceze), Ed. Albatros, Bucureşti, 2002 (prefaţă de Vasile Vesa).
Treptow, Kurt W., Gh. Buzatu (eds.), “Procesul” lui Corneliu Codreanu (mai 1938), Col. “Românii în istoria universală”, Iaşi, 1994 (cf. şi vol. Din luptele tineretului român, ed. cit., pp. 279-409).
Troncotă, Cristian, Eugen Cristescu, asul serviciilor secrete româneşti. Memorii, mărturii, documente, Ed. “Roza Vînturilor”, Bucureşti, 1995.
Troncotă, Cristian, Mihail Moruzov şi Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române, Ed. Evenimentul Românesc, Bucureşti, 1997.
Troncotă, Cristian, Istoria serviciilor secrete româneşti. De la Cuza la Ceauşescu, Ed. Ion Cristoiu, Bucureşti, 1999 (mai ales Partea a II-a şi Partea a III-a)

Trosca, Maria-Rodica, Poezia închisorilor comuniste. Donquijotismul unei generaţii sau metafora învingătorului, Ed. Christiana, Bucureşti, 2010 (cu o postfaţă de Răzvan Codrescu).

Ţiu, Ilarion, Mişcarea legionară după Corneliu Codreanu, 2 vols., Ed. Vremea (col. “Fapte, Idei, Documente”), Bucureşti, 2007; trad. engl.: The Legionary Movement after Corneliu Codreanu, New York, 2009.

Ţiu, Ilarion, Istoria Mişcării legionare. 1948-1968, Editura Cetatea de Scaun, Tîrgovişte, 2012 (cu o prefaţă de Dinu C. Giurescu).

Ţurcanu, Florin, Mircea Eliade, prizonierul istoriei, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005; reed. 2007[28].
Țurlea, Petre, Nicolae Iorga între dictatura regală și dictatura legionară, Ed. Enciclopedică, București, 2001.
Ungureanu, Cornel, Mircea Eliade şi literatura Exilului, Ed. Viitorul Românesc, Bucureşti, 1995.
Vaida-Voevod, Alexandru, Memorii, 4 vols., Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994-1997 (reed. 2002). 
Voicu, George, Teme antisemite în discursul public, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2000.
Voicu, George, Mitul Nae Ionescu, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2000.
Voicu, George, Zeii cei răi. Cultura conspiraţiei în România postcomunistă, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
Volovici, Leon, Nationalist Ideology & Antisemitism. The case of Romanian Intellectuals in the 1930s, published for the Vidal Sasoon International Center for the Study of Antisemitism (SICSA), The Hebrew University of Jerusalem, by Pergamon Press, Oxford-New York-Seoul-Tokyo, 1991; trad. rom.: Ideologia naţionalistă şi “problema evreiască”. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor '30, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995 (cu o prefaţă indignă de Gabriel Liiceanu).
Vosganian, Varujan, Mesajul Dreptei româneşti. Tradiţie şi modernitate, Ed. Nemira, Bucureşti, 2001. Cf., tangenţial, şi Diana Coriciuc, Dialog cu Varujan Vosganian, Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
Vulcănescu, Mircea, Mihail Manoilescu, Tendinţele tinerei generaţii. Două conferinţe de…, Tip. “Universul”, Bucureşti, 1934. Cf., tangenţial, şi Mihail Manoilescu, Le siècle du corporatisme, Paris, 1934.
Vulcănescu, Mircea, Nae Ionescu, aşa cum l-am cunoscut, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992.
Vulcănescu, Mircea, Ultimul cuvînt, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992 (ed. Marin Diaconu)[29].

Zamfirescu, Dan, Războiul împotriva poporului român, Ed. "Roza Vînturilor", Bucureşti, 1993 (text datat 1987, de consultat cu mari precauţii).

Zamfirescu, Dinu, Mişcarea legionară în ţară şi în exil: puncte de reper (1919-1980), Ed. Pro Historia, Bucureşti, 2005 (sub egida Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc).
Zamfirescu, Dragoş, Legiunea Arhanghelul Mihail de la mit la realitate, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997. Cf. şi Dragoş Niţipir-Zamfirescu, Legionarismul românesc – fenomen de extremă dreaptă. Sincronism european şi aspecte specifice, Tip. Universităţii, Bucureşti, 1994.

Monumentul  de la Majadahonda (lîngă Madrid)

înălţat în memoria lui Moţa şi Marin

3. REFERINŢE STRĂINE

Allardyce, Gilbert (ed.), The Place of Fascism in European History, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, N. J., 1971.
*** Al passo con l'Arcangelo. Ritmi legionari, Ed. all'insegna del Veltro, Parma, 1982 (Claudio Mutti).
Ambri, Mario, I falsi fascismi. Ungheria, Jugoslavia, Romania (1919-1945), Jouvence, Roma, 1980 (studiul este precedat de o prefaţă a lui Renzo de Felice).
Baillet, Philippe, “Julius Evola et Mircea Eliade (1927-1944): une amitié manquée”, în Les Deux Étendards, I, 1, septembrie-decembrie 1989, pp. 45-55.
Baillet, Philippe, “Éclipse et retour de la Tradition. Autour du Mouvement Légionnaire roumain”, prefaţă la Claudio Mutti, Les plumes de l'Archange... (vezi mai jos).
Baracchi-Tua, Lorenzo, La Guardia di Ferro, Firenze, 1938 (cu o prefaţă de Mihail Manoilescu); trad. rom.: Garda de Fier, Tip. “Bucovina” – I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1940 (Cezar Balaban).
Bardèche, Maurice (ed.), Les fascismes inconnus, Éd. Défense de l'Occident, Paris, 1969; trad. it.: I fascismi sconosciuti, Ed. del Borghese, Milano, 1970.
Beer, Klaus P., Zur Entwicklung des Parteien und Parlamentssystems in Rumänien: 1928-1933, 2 vols., Frankfurt-am-Main/Bonn, 1983.
Bertrand, Michel, Codreanu et la Garde de Fer: Histoire d'une tragédie (1920-1945), Akribeia, 2010.
Binder, Inge Katharina, Exilul şi experienţa culturală. Asociaţii şi instituţii româneşti în Apus (1945-1989), Münster, 1993 (teză de doctorat).
Bobango, Gerald J., Religion and Politics. Bishop Valerian Trifa and his times, distributed by Columbia University Press, Boulder-New York, 1981.
Boissau, Pierre-Yves, “La Transfiguration du passé”, în Le Monde des livres, 28 iulie 1995; inclus în vol. Emil Cioran, Ţara mea / Mon pays, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996, sub titlul “A scrie pentru a desfiinţa”/ “Écrire pour effacer”, pp. 79-87 (în rom.) şi pp. 201-209 (în fr.).
Bolitho, Hector, Romania under King Carol , Eyre and Spottiswoode, London, 1939.
Bollon, Patrice, Cioran, l’Hérétique, Éd. Gallimard, Paris, 1997.
Bondy, François, Gespräche mit E. M. Cioran, Europaverlag, Wien-München-Zürich, 1972. Cf. şi François Bondy (şi alţii), Convorbiri cu Cioran, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993; reed. 2004.
Boutin, Christophe, Politique et Tradition. L'œuvre de Julius Evola dans le siècle (1898-1974), Éd. Kimé, Paris, 1992 (cap. “Un «fascisme spirituel»: la Garde de Fer”, pp. 300-315).
Broszat, Martin, Das Dritte Reich und die rumänische Judenpolitik, München, 1958.
Broszat, Martin, “Die Eiserne Garde und des Dritte Reich”, în Politische Studien (München), 9, 1958, p. 628 şi urm.
Caballero, C., Los fascismos desconocidos, Barcelona, 1982.
Cardini, Franco, “Postilla tardiva a Renzo de Felice”, în Diorama Letterario, 83, iunie 1985, p. 28.
Carp, Matatias, Cartea Neagră. Suferinţele Evreilor din România: 1940-1944, Atelierele Grafice SOCEC & Co S.A.R., Bucureşti, 1946 (se poate vedea că cifrele vehiculate astăzi cu privire la “martiriul” evreilor români – atrocităţi puse abuziv pe seama Gărzii de Fier – sînt mult exagerate); reed. Ed. Diogene, Bucureşti, 1996 (cu o prefaţă de Dr. Alexandru Şafran) – vol. I: “Legionarii şi rebeliunea”, vol. II: “Pogromul de la Iaşi”.
Carsten, Francis L., The Rise of Fascism, University of California Press, Berkeley-New York, 1969 (cap. “Anti-Semitism and Anti-Communism: The Iron Guard” – pp. 181-193); trad. it.: La genesi del fascismo, Milano, 1970; trad. sp.: La ascención del fascismo, Barcelona, 1971.
Castellan, G., Histoire de la Roumanie, P.U.F., Paris, 1984.

Charle, Klaus, Die Eiserne Garde. Eine Darstellung der völkischen Erneuerungs-bewegung in Rumänien, Berlin, 1939.
Cifuentes, Sergio, Lecciones indelebles, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1964 (broşură dedicată memoriei lui Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moţa şi Vasile Marin).
Clark, Roland, Sfîntă tinerețe legionară. Activismul fascist în România interbelică, Ed. Polirom, Iași, 2015.
Crampton, R. J., Eastern Europe in the Twentieth Century, Routledge, London-New York, 1994 (mai ales pp. 110-118).
Danuvius [?], Jon Moza – apostolo della rivoluzione spirituale romena, Ed. “Raido”, Roma, 1999.
David, Louise, Ion Mării, A Grenoble sur les traces du Capitaine, Ed. Dacia, Madrid, 1971; trad. it.: Sulle orme del Capitano, Ed. di Ar, Padova, 1984.
Dell'Arno, G. Rossi, C. Codreanu – Pensieri e massime di vita, Roma, 1940.
Di Nola, Alfonso Maria, “Mircea Eliade e l'antisemitismo”, în La Rassegna Mensile di Israel, 43, ianuarie-februarie 1977, pp. 2 şi 12-15.
Di Nola, Alfonso Maria, “Mircea Eliade tra la scienza delle religioni e la ideologia «guardista»”, în Marxismo oggi , 5-6/1989, pp. 66-71.
Dion, Michel, Églises, état et identité nationale dans la Roumanie moderne (Notice bibliographique commentée), GSR/IRESCO/CNRS, Paris, 1992.
*** “Dosarul Mircea Eliade”, în Toladot. Buletinul Institutului Dr. J. Niemirower (Ierusalim), 1, ianuarie-martie 1972.
Dubuisson, Daniel, “Métaphysique et politique. L'ontologie antisémite de Mircea Eliade”, în Le Genre Humain, 26 noiembrie 1992; trad. rom.: “Metafizica şi politica. Ontologia antisemită la Mircea Eliade”, în Noua Alternativă, numerele 4-5/1993.
Dubuisson, Daniel, Mythologies du XX siècle, Lille, 1993 (M. Eliade, fost aderent al Gărzii de Fier, ar fi teoreticianul unui “homo religiosus antisemit”!); trad. rom.: Mitologii ale secolului XX, Ed. Polirom, Iaşi, 2003.
Duprat, F., “Quelques aspects du fascisme roumain”, în Revue d'Histoire du Fascisme, I, 1972.
Duprat, F., “Naissance, developpement et échec d'un fascisme roumain”, în Revue d'Histoire du Fascisme, II, 1972.
Duprat, F., La Croisade antibolchévique, în Défense de l'Occident (trei fascicule monografice, dintre care unul dedicat României: "La Roumanie et la croisade"; a se vedea anul XXII, nr. 119/120, aprilie-mai 1974, pp. 189-263), Paris, 1973-1974.
Durandin, Chaterine, “Orthodoxie et Roumanité. Le débat de l'entre deux guerres”, în Rumanian Studies (Leiden), V (1980-1986).
Escolar, Tomás, Jesús Nieto, Vida y doctrina de C. Z. Codreanu, Ed. Patria, Madrid-Barcelona, 1941 (cu un prolog de Emiliano Aguado).
Evola, Julius, Il cammino del cinabro[30], Ed. Scheiwiller, Milano, 1963, pp. 151-152; ed. a II-a: 1972, pp.139-140.
Evola, Julius, “Il mio incontro con Codreanu”, în Civiltà, I, 2, septembrie-octombrie 1973, pp. 51-54; trad. rom.: “Întîlnirea mea cu Codreanu”, în Puncte cardinale, anul IV, nr. 7/43, iulie 1994, p. 9; trad. germ.: “Meine Begegnung mit Codreanu”, în Vorderste Front, 6, octombrie 1994.
Evola, Julius, La tragedia della Guardia di Ferro, Fondazione Julius Evola, Roma, 1996 (vol. îngrijit de C. Mutti); trad. rom.: Naţionalism şi asceză. Reflecţii asupra fenomenului legionar, Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 1998 (cu mai multe anexe, printre care şi o listă bibliografică a referinţelor străine la legiona­rism).
Evola, Julius, Lettere a Mircea Eliade: 1930-1954, a cura di Claudio Mutti, Fondazione Julius Evola-Controcorrente Edizioni, Napoli, 2011 (Quaderni di testi evoliani n. 46).
Fiore, Crescenzo, Storia sacra e storia profana in Mircea Eliade, Roma, 1986.
Forester, C. W., Fenomenul legionar de-a lungul veacurilor…, Ed. Studii Istorice Româneşti [Traian Golea], Miami Beach, 1993.
Fischer-Galaţi, Stephen, Twentieth Century Rumania, Columbia University Press, New York, 1970; ed. a II-a: 1991; trad. rom.: România în secolul al XX-lea, Institutul European, Iaşi, 1998 (cu un cuvînt înainte de Kurt W. Treptow).
Foxa, Agustín de, Rumanía, centinela del Este, no debe morir/ România, santinela Răsăritului, nu trebuie să moară, ediţie bilingvă spaniolă-română, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1959 (broşura cuprinde o conferinţă la împlinirea a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare; legionarii sînt văzuţi ca vrednici urmaşi ai marilor voievozi apărători ai creştinătăţii).
Gabardi, E., Codreanu e l'ideologia del movimento legionario romeno (1927-1938), Faccoltà di Lettere e Filosofia, Università degli Studi di Milano, 1990-1991 (teză de doctorat, coord. prof. G. Galli).
Glenn, Misha, The Rebirth of History. Eastern Europe in the Age of Democracy, Penguin Books, Harmondsworth, 1993 (mai ales pp. 96-116).
Goebbels, Joseph, Die Tagebücher von Joseph Goebbels, hrsg. von Elke Frölich (im Auftrag des Instituts für Zeitgeschichte und in Verbindung mit dem Bundesarchiv), K. G. Saur Verlag, München, 1987, Band 3 (mai ales p. 541 şi urm.).
Gourinard, Pierre, “Convergences entre le Mouvement Légionnaire et L'Action Française”, în Totalité, anul VII, nr. 18/19, 1984, pp. 172-178.

Grego, Antonio, Figlie della stessa lupa. Storia dei rapporti tra Italia e Romania alla vigilia della seconda guerra mondiale, Fuoco Edizioni, Roma, 2009 (cu o prefaţă de Claudio Mutti).
*** Guardia de Hierro (La mística guerrera de las Guardias de Hierro rumanas), Ed. del Frente Nacional de la Juventud, Ciudad de México, 1984 (broşură ilustrată).
Guiraud, Paul, Codréanu et la Garde de Fer, Éd. du Francisme, Paris, 1940 (cu o Lettre-préface semnată "Les légionnaires de Paris", dar atribuită lui Emil Cioran); ultima reeditare: Éd. Trident, Paris, 1991; trad. rom.: Codreanu şi Garda de Fier, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1998 (cu o prefaţă de prof. univ. dr. Ioan Scurtu).
Hagen, Walter [Wilhelm Höttl], Die Geheime Front. Organisation, Personen und Aktionen des deutschen Geheimdienstes, Nibelungen Verlag, Linz und Wien, 1950 (dar o ediţie a apărut, în acelaşi an, şi la Zürich); trad. sp.: El frente secreto. La Gestapo sobre Europa, Madrid, 1951; trad. fr.: Le Front Secret, Éd. Plon, Paris, 1954.
Hamilton, Alastair, The Appeal of Fascism. A Study of Intellectuals and Fascism: 1919-1945, New York, 1971; trad. it.: L’illusione fascista, Milano, 1972.
Hartman, Zvi, Antisemitism in Romania. The Image of the Jew in the Romanian Society, Tel Aviv University, 1993. 
Haynes, Rebecca Ann, “Reluctant allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania”, în The Slavonic and East European Review, 85 (1), 2007.  
Heinen, Armin, Die Legion “Erzangel Michael” in Rumänien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, Südosteuropäische Arbeiten, R. Oldenbourg Verlag, München, 1986 (cel mai amplu şi mai temeinic studiu străin despre Mişcarea Legionară din România); trad. rom.: Legiunea “Arhanghelul Mihail”. O contribuţie la problema fascismului in­ter­naţional, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999.
Hentzen, K. G., Verfassung der rumänischen national-legionären Staates, Leipzig, 1942.
Hernán-Bastida, Rumanía. De la Guardia de Hierro a la Guardia Roja, Barcelona, 1945.
Hibbeln, Ewald, Codreanu und die Eiserne Garde, Selbstverlag der J. G. Herder Bibliothek, Band 13, Siegerland, 1984.
Hillgruber, Andreas, Hitler, König Carol und Marshall Antonescu. Die Deutsch-Rumänischen Beziehungen (1938-1944), Wiesbaden, 1954; ed. a II-a: 1965; trad. rom.: Hitler, Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. Relaţiile româno-germane (1938-1944), Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994.
Hitchnis, Keith, Rumania: 1866-1947, Clarendon Press, Oxford, 1994 (mai ales pp. 415-425 şi 451-471); trad. rom.: România: 1866-1947, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996 (ed. a IV-a: 2013).
Hoggan, David L., Der unnötige Krieg: 1939-1945. “Germany must perish”, Grabert-Verlag, Tübingen, 1974.
Holland, Derek, The Political Soldier. A Statement, printed and published by The International Third Position, London, 1994 (ed. I: 1984); trad. rom.: "Soldatul politic. O declaraţie de credinţă", în Puncte cardinale, anul V, nr. 10/58 – p.13, 11/59 – p.13, 12/60 – p.11 (octombrie-decembrie 1995), şi anul VI, nr. 1/61 – p.13, 2/62 – p.13 (ianuarie-februarie 1996).
Jesi, Furio, Cultura di destra, Ed. Garzanti, Milano, 1979. Cf. şi Furio Jesi, “Cultura di destra e religione della morte” , în Comunità, XXXII, 179, aprilie 1978.
Jesi, Furio, “Un caso imbarazzante”, în Tuttolibri, V, 15, 21 aprilie 1979 (despre apartenenţa lui M. Eliade la Garda de Fier).
Jowitt, Kenneth (ed.), Social Change in Romania: 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, 1978.
Kormos, C., Rumania, Cambridge University Press, London, 1944.
Lackó, Miklós, Le fascisme. Les fascismes en Europe Centrale-Orientale, Ed. Naouka (Direction de la Littérature Orientale), Moscova, 1970 (Raport la al XIII-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice, Moscova, 16-23 august 1970).
Laignel-Levastine, Alexandra, Filosofie şi naţionalism. Paradoxul Noica, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998.
Laignel-Levastine, Alexandra, Eliade, Cioran. Ionesco. Uitarea fascismului, Ed. EST, Bucureşti, 2004.
Laqueur, Walter, “Rumanian Fascists Emigrés. A Survey of their Literature”, în The Wiener Library Bulletin, iulie 1964.
Laqueur, Walter, George L. Mosse (eds.) International Fascism (1920-1945), Harper Torchbooks, New York, 1966 (mai ales pp. 100-126); ed. nouă: International Fascism. New Thoughts and New Approaches, Sage, London, 1979.

Laqueur, Walter (ed.), Fascism: A Reader's Guide. Analyses, Interpretations, Bibliography, University of California Press, Berkeley-Los Angeles, 1976; reed. Penguin Books, Harmondsworth, 1979.
Larsen, Stein Ugelvik, Bernt Hagtvet, Jan Petter Myklebust (eds.), Who Were the Fascists. Social Roots of European Fascists, Universitetsforlaget, Bergen-Oslo-Tromsø, 1980 (cap. “Psycho-Historical and Sociological Perspectives on the Iron Guard, the Fascist Mouvement of Romania” – pp. 379-394 – este redactat de Zeev [Zevedei] Barbu); trad. it.: I fascisti. Le radici e le cause di un fenomeno europeo, Ed. Ponte alle Grazie, Firenze, 1996 (cap. despre Garda de Fier: pp. 425-443).
Lebedev, N. I., Garda de Fier, Carol II şi Hitler. Din istoria fascismului, monarhiei române şi politicii externe, Chişinău, 1970 (lucrare apărută iniţial la Moscova, în limba rusă, în 1968).
Lee, Stephen J., The European Dictatorship: 1918-1945, Methuen, London-New York, 1987 (cf. mai ales pp. 284-287).
*** Le procès de Cornelius Zelinsky Codréano, condamné pour trahison, rebellion et instigation à 10 ans de travaux forcés. Mai 1938, Éd. S.A.P.R.I. (La Collection de Grands Procès), Paris, 1938.

Longchamp, Jean-Paul de, La Garde de Fer ou l'histoire d'une bande d'assassins, SEFA, Paris, 1975 (una dintre cărţile străine cele mai calomnioase la adresa legionarilor români).
Mandella, Michelangelo, “Aspetti del fascismo romeno”, în Ricerche di storia europea, Napoli, 1974, pp. 105-130.
Manea, Norman, On Clowns: The Dictator and the Artist, New York, 1992 (mai ales cap. “Felix Culpa”, trad. în rev. 22, numerele 6-8/1992, sub titlul “Culpa fericită. Mircea Eliade, fascismul şi soarta nefericită a României”); trad. rom.: Despre clauni. Dictatorul şi artistul, Ed. Est, Paris-Bucarest, 1996.
McHale, Vincent E., Sharon Skowronski (eds.), Political Parties of Europe, 2 vols., Greenwood Press, Westport-London, 1983 (despre Garda de Fier şi Partidul “Totul pentru Ţară” – vol. II, pp. 801-802).
Medrano, Antonio, “La Garde de Fer à la lumière de la tradition”, în Totalité, anul VII, nr. 18/19, pp. 209-224 (trad. fr. de Georges Gondinet).
Michel, Henri, Les Fascismes, P.U.F., Paris, 1977.
Michelson, Paul E., Myth and Reality in Romanian National Development, Hutington, 1986; republicat în International Journal of Rumanian Studies, 2, 1987.
Miloe, J., La riposte aux attaques du gouvernement roumain contre l'Église Roumaine de Paris, Paris, 1976 (este vorba de procesul cîştigat de preotul Vasile Boldeanu).
Milza, Pierre, Les Fascismes, Imprimerie Nationale, Paris, 1985 (mai ales pp. 321-325). Cf. şi Fascismes et idéologies réactionnaires en Europe: 1919-1945, Éd. Armand Colin, Paris, 1971.
Miranda Carrington, Sergio, Recuerdos de la Guardia de Hierro, Madrid, 1969.
Montanelli, Indro, “Codreanu e i suoi vendicatori”, în Corriere della Sera, 11 octombrie 1940, p. 3; reprodus parţial în revista milaneză Origini (n. 15 / n. 2 nuova serie, Supplemento a Orion n. 185) din februarie 2000 (număr dedicat integral lui Corneliu Codreanu), pp. 16-17 (cu o prezentare de Claudio Mutti, “Codreanu secondo Montanelli”, pp. 13-15)[31].

Morgan, Philip, Fascism in Europe: 1919-1945, Routledge, London, 2003.

Mory, Agathon-Vulfran, Codréanu et la Garde de Fer: le dossier, Éd. Trident, Paris, 1991.
Mosse, George L., Masses and Man. Nationalist and Fascist Perceptions of Reality, Howard Fertig, New York, 1980; trad. it: L’uomo e le masse nelle ideologie nazionaliste, Laterza, Roma-Bari, 1982.

Mourre, Michel (ed.), Dictionnaire encyclopédique d'histoire, Éd. Bordas, Paris, 1993 (cf. mai ales vol. 2, p. 1032, şi vol. 4, p. 2001).

Mueller, Hannelore, Der frühe Mircea Eliade, Münster, 2004.

Muti, Omar [Claudio Mutti], “Quando Indro esaltava Codreanu”, în L'Italia settimanale, 3 august 1994.
Mutti, Claudio, “La spiritualité légionnaire”, în Totalité, anul VII, nr. 18-19, 1984, pp. 204-208.
Mutti, Claudio, Mircea Eliade e la Guardia di Ferro, Ed. all'insegna del Veltro, Parma, 1989; trad. rom.: Mircea Eliade şi Garda de Fier, Ed. Puncte Cardinale, Sibiu, 1995; trad. fr.: Mircea Eliade et la Garde de Fer, Avatar, Paris, 2006; trad. germ.: Mircea Eliade und die Eiserne Garde. Rumänische Intellektuelle im Umfeld der Legion Erzengel Michael, Regin-Verlag, 2009; trad. sp.: Mircea Eliade y la Guardia de Hierro, Ediciones Nueva República, Barcelona, 2009 (cu un prolog de Jordi Carriga).

Mutti, Claudio, “Emil Cioran e il suo pensiero politico”, în Storia Verità, nr. 3, august-septembrie 1991/ nr. 4, octombrie-noiembrie 1991.
Mutti, Claudio, “Cioran e la Guardia di Ferro”, în Avanguardia, anul X, nr. 73, noiembrie 1991; trad. rom.: “Emil Cioran şi Garda de Fier”, în Puncte cardinale, anul VI, nr. 1/61, ianuarie 1996, pp. 6-7.
Mutti, Claudio, “Socrate tra i legionari”, în Avanguardia, anul XI, nr. 77, martie 1992.
Mutti, Claudio, “Morto esule legionario romeno” , în L'Umanità, 1 iulie 1993.
Mutti, Claudio, “Heidegger sui Carpazi”, în Orion, anul II, nr. 11, noiembrie 1993.
Mutti, Claudio, Les plumes de l'Archange. Quatres intellectuels roumains à la face de la Garde de Fer: Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Éd. Hérodes, Chalon-sur-Saône, 1993 (cu o prefaţă de Philippe Baillet); trad. it.: Le penne dell'Arcangelo. Intellecttuali e Guardia di Ferro, Società Editrice Barbarossa, Milano, 1994 (versiune revăzută şi adăugită – tratează şi cazul Vasile Lovinescu); trad. rom.: Penele Arhanghelului. Intelectualii români şi Garda de Fier (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Vasile Lovinescu), Ed. Anastasia, Bucureşti, 1997 (prefaţa lui Ph. Baillet, “Eclipsa şi revenirea Tradiţiei. Despre Mişcarea Legionară din România” - pp. 5-34); trad. germ.: Mircea Eliade und die Eiserne Garde. Rumänische Intellektuelle im Umfeld der Legion Erzengel Michael, Regin-Verlag, 2009.
Mutti, Claudio, “Elena Codreanu racconta”, în Orion, decembrie 1994; trad. rom.: “Elena Codreanu povesteşte...”, în Puncte cardinale, anul V, nr. 2/50, februarie 1995, pp. 6-7. Cf. şi “A colloquio con Elena Codreanu”, în Origini [supliment al revistei Orion], februarie 2000.
Mutti, Claudio, “Codreanu e l'Italia”, în Pagine libere, aprilie 1995. Cf. şi “Il «Capitano» in Italia. I rapporti fra Codreanu e la nostra nazione”, în Storia del XX secolo, anul II, nr. 12, aprilie 1996, pp. 37-40 (trad. rom.: “«Căpitanul» în Italia”, în Puncte cardinale, anul VI, nr. 8/68, august 1996, p. 5), sau “Corneliu Codreanu e l’Italia”, în Raido, anul IV, nr. 16, 1999.
Mutti, Claudio, “L'inquisizione marxista contro Mircea Eliade”, în Pagine libere, septembrie 1996, pp. 48-50; trad. rom.: “Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade”, în Puncte cardinale, anul VII, nr. 2/74, februarie 1997, p. 3, reluat în anul IX, nr. 4/100, aprilie 1999, p. 18 (cf. şi Penele Arhanghelului..., ed. rom. cit., pp. 121-129).
Mutti, Claudio, “I legionari romeni nella guerra di Spagna”, în Storia del XX secolo, noiembrie 1996, pp. 51-57; trad. rom.: “Legionarii români în războiul din Spania”, în Puncte cardinale, anul VII, nr. 1/73, ianuarie 1997, pp. 4-5.
Mutti, Claudio, “Ifigenia legionaria”, în Origini, nr. 13/1997, pp. 10-14; trad. rom.: “Ifigenia legionară”, în Puncte cardinale, anul XI, nr. 11/131, noiembrie 2001, pp. 6-7.
Mutti, Claudio, “Ion Moţa şi «Serviciul Mondial»”, în Puncte cardinale, anul VIII, nr. 4/88, aprilie 1998, pp. 10-11.
Mutti, Claudio, “Mircea Eliade vad alatt”, în Pannon Front [Budapesta], 1 iunie 1999.
Mutti, Claudio, “Codreanu secondo Montanelli”, în Origini [supliment al revistei Orion], februarie 2000.
Mutti, Claudio, “Mircea Eliade e l’Olocausto”, în Orion, nr. 200, mai 2001, pp. 39-41; trad. rom.: “Mircea Eliade şi Holocaustul”, în Puncte cardinale, anul XI, nr. 12/132, decembrie 2001, p. 15.
Mutti, Claudio, “Le penne dell’Arcangelo: rivoluzione conservatrice in Romania?”, în Orion, nr. 201, iunie 2001.
Mutti, Claudio, “Anche Cioran sotto processo?”, în Orion, nr. 203, august 2001.
Mutti, Claudio, Mircea Eliade, Legiunea şi noua inchiziţie, Ed. Vremea, Bucureşti, 2001 (cu un cuvânt înainte de Răzvan Codrescu).
Mutti, Claudio, “Indro Montanelli la Bucureşti. Un reporter italian în România anului 1940”, în Puncte cardinale, anul XIII, nr. 8/152, august 2003, p. 4.

Mutti, Claudio, Eliade, Vâlsan, Geticus e gli altri. La fortuna di Guénon tra i Romeni, Edizioni all’Insegna del Veltro, Parma, 1999; trad. rom.: Guénon în România. Eliade, Vâlsan, Geticus şi ceilalţi. Succesul lui Guénon printre români, Ed. Vremea, Bucureşti, 2003 (cu o prefaţă de Florin Mihăescu, o prezentare de Enrico Montanari şi o postfaţă de Răzvan Codrescu).
Nagy-Talavera, Nicholas M., The Green Shirts and the Others. A History of Fascism in Hungary and Romania, Hoover Institution Press, Stanford University (California), 1970; trad. rom.: O istorie a fascismului în Ungaria şi România, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1996.
Neulel, Hans Werner, An Deutscher Seite (Internationale Freiwillige von Wehrmacht und Waffen SS), Universitas Verlag, München, 1985, pp. 263-273 şi 451-452.
Nolte, Ernst, Der Faschismus in seiner Epoche, R. Riper und Co. Verlag, München, 1963 şi 1965; trad. engl.: Three Faces of Fascism, Holt-Rinehart, New York, 1966, sau New American Library, New York, 1979.
Nolte, Ernst, Die Faschistischen Bewegungen, Berlin, 1966; trad. fr.: Les Mouvements fascistes. L'Europe de 1919 à 1945, Éd. Calmann-Lévy, Paris, 1969 (în această ediţie, mai ales pp. 235-251).
Nolte, Ernst, Der europäische Bürgerkrieg (1917–1945). Nationalsozialismus und Bolschewismus, Proyläen, Frankfurt, 1987; trad. rom.: Războiul civil european (1917-1945). Naţional-socialism şi bolşevism, Ed. Corint, Bucureşti, 2005; reed. Ed. Runa, Bucureşti, 2006 (cuvînt înainte de Florin Constantiniu).
Palacios, Isidor, La metapolítica de Corneliu Codreanu, Madrid, 1985 (broşură).
Panini Finotti, Alfonso, La Guardia di Ferro, Firenze, 1938.
Panini Finotti, Alfonso, Da Codreanu ad Antonescu. Romania di ieri e di oggi, Ed. L’Albero, Verona, 1941.
Payne, Stanley G., Fascism. Comparison and definition, University of Wisconsin Press, Madison, 1980.
*** Piange fra i rami la luna… La Guardia di Ferro in terra di Spagna, Alessandria Editrice (Quaderni dell’Araldo – no. 1), Alessandria, 1998.
Piñar, Blas, Pueblos de Frontera / Popoare de frontieră, ediţie bilingvă spaniolă-română, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1959 (broşură cuprinzînd conferinţa ţinută în memoria martirilor legionari Ion I. Moţa şi Vasile Marin).
Piñar, Blas, Sînge românesc pe pămînt spaniol, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1962 (broşură dedicată martirilor legionari Ion I. Moţa şi Vasile Marin).
*** Politics and Political Parties in Romania, Public Reference Library, London, 1936.
Polonsky, Anthony, The Little Dictators. A History of Eastern Europe since 1918, London-Boston, 1975.
Prat y Soutzo, Pedro de, Efectul Revoluţiei Naţionale Spaniole în România, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1962 (broşură dedicată martirilor legionari Ion I. Moţa şi Vasile Marin).
Prost, Henri, Destin de la Roumanie (1918-1954), Éd. Berger-Lévrault, Paris, 1954.
Quinlan, Paul D., Regele Playboy – Regele al Carol II-lea de România, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2001.
Rallo, Michele, L'epoca delle rivoluzioni nazionali in Europa (1919-1945), vol. III: Romania, Il Settimo Sigillo, Roma, 1990; trad. rom.: România în perioada revoluţiilor naţionale din Europa (1919- 1945), Ed. SeMpre, Bucureşti, 1993.
Rebatet, Lucien, Codreanu et la Garde de Fer. Choses vues et entendues en Roumanie, herveryssen.com/herveryssen.net, Canada, 2009.
Rees, Philip, Fascism and Pre-Fascism in Europe: 1890-1945. A Bibliography of the Extrem Right, The Harvester Press/ Barnes and Noble Books, Sussex-New Jersey, 1984.
Reichmann, Edgar, L'insomniaque du Danube, Éd. Balland, Paris, 1992 (cazul M. Eliade).
Ricketts, Mac Linscott, Mircea Eliade. The Romanian Roots (1907-1945), 2 vols., Columbia University Press, New York, 1988; trad. rom.: Rădăcinile româneşti ale lui Mircea Eliade, Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 2005.
Riley, Dylan, The Civic Foundations in Europe: Italy, Spain anad Romania: 1870-1945, The John Hopkins University Press, Baltimore, 2010.
Roberts, Henry L., Romania. Political problems of an Agrarian State, Yale University Press, New Haven, 1951.
Rogger, Hans, Eugen Weber (eds.), The European Right. A historical Profile, University of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1965 (cap. “Rumania” este redactat de către Eugen Weber); trad. rom.: Dreapta europeană. Profil istoric, Ed. Minerva, Bucureşti, 1995 (cap. “România”: pp. 385-446).
Rothschild, Joseph, East and Central Europe between the Two World Wars, Seattle-London, University of Washington Press, 1977 (cf. cap. 6, pp. 281-322).
Roussillon, Sylvain, Les brigades internationales de Franco, Ed. Via Romana, Versailles, 2012 (cap. XIV: "Roumains", pp. 285-298).

Salleo, Eminardo, Mussolini e Codreanu, Libreria Agate, Palermo, 1942.

Sburlati, Carlo, Codreanu, il Capitano, Ed. Volpe, Roma, 1970 (cu o introducere-scrisoare de Horia Sima); trad. sp.: Codreanu, el Capitán. Vida y muerte de Codreanu, Ed. Acervo, Barcelona, 1970.

Sburlati, Carlo, Codreanu e la Guardia di Ferro, Ed. Volpe, Roma, 1977. Cf. şi C. Sburlati, “Les idées de la Garde de Fer”, în Défense de l’Occident [Paris], anul XIX, nr. 95, aprilie 1971, pp. 46-65.

Scagno, Roberto, “Mircea Eliade a la cultura romena interbellica”, în Buletinul Bibliotecii Române de la Freiburg, vol. XIV, 1987-1988.

Scagno, Roberto, “Alcuni punti fermi sull’ impegno politico di Mircea Eliade nella Romania interbellica: un commento critico al dossier «Toladot» del 1972”, în AA. VV., Esploratori del pensiero umano. Georges Dumézil e Mircea Eliade, a cura di Julien Ries e Natale Spineto, Ed. Jaca Book, Milano, 2000 (pp. 259-289).

Schellenberg, Walter, Le Chef du contre-espionnage nazi parle (1933-1945), Éd. Julliard, Paris, 1957. 
Schmitt, Oliver Jens, Căpitan Codreanu. Aufstieg und Fall des rumänischen Faschistenführers, Zsolnay Verlag, Wien, 2016; trad. rom. Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea „Căpitanului”, Ed. Humanitas, București, 2017.
Seton-Watson, Hugh[32], East Europe between the Wars (1918-1941), Cambridge University Press, New York, 1946; reed. Achorn Books, Hamden, 1962. 

Soulié de Morant, G., Comoara samurailor sau cei patruzeci şi şapte „oameni pe valuri”, prefaţă şi traducere de Maior C. M. Sandovici, ed. a II-a, Serviciul Propagandei Legionare, f. l., 1940 (carte cu mare impact printre legionari, interzisă de guvernul Antonescu).

Sugar, Peter F., Ivo J. Lederer (eds.), Nationalism in Eastern Europe, University of Washington Press, Seattle-London, 1969.

Sugar, Peter F. (ed.), Native Fascism in the Succesor States, ABC Clio Press, Santa Barbara, 1971 (pp. 101-122: cap. “The Background of Romanian Fascism”, semnat de Em. Turczinsky, şi cap. “Fascism in Rumania”, semnat de Stephen Fischer-Galati).

Şafran, Alexandru, Un tizon arraché aux flammes. Mémoires, Éd. Stock, Paris, 1989.

Şafran, David, Cronica rebeliunii legionare. Amintiri, Ed. Hasefer, Tel-Aviv, 1967.

Şafran, David, Karl Marx antisemit, Ierusalim, 1979, mai ales cap. “Casa Verde“, pp. 106-115. (D. Şafran este rabinul care s-a întîlnit cu Codreanu la Casa Verde, în ziua de 11 ianuarie 1937; cf., pe acest blog, “Întîlnirea David Şafran – Corneliu Codreanu”).

Tamás, G. M., “Scrisoare către prietenii mei români”, în Dilema, anul IX, nr. 416, 16-22 febr. 2001, pp. 7-8 (mostră de elocinţă mistificatoare).

Tarchi, Marco, “Le procès de Codréanu”, în Orientations, 13, 1991-1992, pp. 17-18. Cf., tangenţial, şi Marco Tarchi, Cinquant’anni di nostalgia. La destra italiana dopo il fascismo, La Roccia di Erec, Firenze, 1996.

Tharaud, Jerôme/Jean, L'Envoyé de l'Archange, Éd. Plon, Paris, 1939 (am citit pe vremuri cartea insidioasă a fraţilor Tharaud într-o traducere românească în manuscris, realizată de legionarul Emil Brânzei).

Treptow, Kurt W., “Corneliu Zelea Codreanu and Carol II”, în Europa XXI, Iaşi, I-II/1992-1993, pp. 61-64.

Vago, Bela, The Shadow of the Swastika. The Rise of Fascism and Anti-Semitism in the Danube Basin (1936-1939), Institute for Jewish Affairs Publish., Saxon House, London, 1975; reed. 1979.

Valota Cavallotti, Bianca, Nicola Iorga, Napoli, 1977. Cf. şi “Nicolae Iorga, martor şi cronicar al timpului său”, în Magazin istoric, nr. 4, aprilie 1979.

Valota Cavallotti, Bianca, L'ondata verde, Milano, 1984.

Veiga, Francisco, La mística del ultranacionalismo. Historia de la Guardia de Hierro (Rumanía, 1919-1941), Universitat Autònoma de Barcelona, Bellaterra, 1989 (teză de doctorat); trad. rom. (de fapt, un rezumat de nici 400 de pagini al tezei care, în original, are 4 vols., însumînd 1749 de pagini): Istoria Gărzii de Fier (1919-1941). Mistica ultra-naţionalismului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993; reed. 1995.

Veltri, C. [Claudio Mutti], “Processate il professore”, în L'Italia settimanale, septembrie 1993.

Veltri, C. [Claudio Mutti], “Elena Codreanu: le mie prigioni”, în L'Italia settimanale, aprilie 1994.

Waldeck, R. G., Athénée Pallace, Bucharest. Hitler's “New Order” comes to Romania, London, 1943; trad. rom. Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000; reed. 2006.

Watts, Larry, În serviciul Mareşalului, 2 vols., Ion Dumitru Verlag, München, 1985.

Watts, Larry L., Romanian Cassandra: Ion Antonescu and the Struggle for Reform: 1916-1941, Columbia University Press, Boulder-New York, 1993; trad. rom.: O Casandră a României: Ion Antonescu şi lupta pentru reformă, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994.

Weber, Eugen, Varieties of Fascism. Doctrines of Revolution in the Twentieth Century, New Jersey, 1946; reed. D. Van Nostrand Co. Inc., Princeton-New York-Toronto-London, 1964 (cf. cap. 9, pp. 96-105).

Weber, Eugen, “The Men of the Archangel” , în AA. VV., International Fascism (1920-1945), New York, 1966; trad. it.: “Gli uomini dell'Arcangelo”, în Dialoghi del XX, anul I, nr. 1, aprilie 1967.

Weber, Eugen, Dreapta românească, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 (de fapt, cap. “Rumania” din The European Right. A Historical Profile – vezi mai sus – tradus şi publicat separat).

Webster, Alexander F. C., The Romanian Legionary Mouvement: An Orthodox Christian Assessment of Anti-Semitism, Center for Russian and East European Studies, University of Pittsburg, 1986.

Woolf, Stuart J. (ed.), European Fascism, Weidenfeld & Nicholson, London, 1968 (cap. “Rumania” – pp. 146-166 – este redactat de Zevedei Barbu); ed. nouă: Fascism in Europe, London, 1981; trad. it.: Il fascismo in Europa, Bari, 1968 şi 1973; cf. şi Stuart J. Woolf (ed.), The Nature of Fascism, London, 1968; ambele editate în 1969 şi la New York (Vintage Books).

Yavetz, Zvi, “An Eyewitness Note: Reflections on the Romanian Iron Guard”, în Journal of Contemporary History, vol. 26, 1991.

Zikeli, Gerd, Corneliu Z. Codreanu. Rumänien 1938 und 1988, Col. “Europa”, München, 1989 şi 1992. În listele de cărţi ale editorului româno-german Ion Mării figurează şi un alt titlu al aceluiaşi autor: Codreanu – Vater der modernen Nationalismus (nu cunosc cartea, nici datele editoriale exacte).

[1] Membru al Senatului Legiunii (din 1929), apoi ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor în timpul guvernării legionare (1940-41). În Sociologia…, ed. a II-a, p. 134, citim: “D-l Corneliu Codreanu a înţeles de la început că un conducător trebuie să fie, în primul rînd, un organizator şi un educator. Problema ce şi-a propus spre dezlegare a fost, deci, formarea legionarului, a Românului nou, a Românului de elită. Crearea unui tip opus tipului de politician, a unui om, deci, care să aibă toate virtuţile care se cer unei elite politice naţionale şi căruia să-i lipsească viciile politicianului demagog şi corupt”. Pentru perspectiva sa legionară, a se vedea şi “Doctrina legionară şi ştiinţa socială”, în Almanahul “Cuvântul” – 1941, Bucureşti, 1940, pp. 95-97.
[2] Există o pretinsă fotografie a sa în uniformă legionară, alături de Codreanu (a se vedea CD-ul Totul despre Garda de Fier, secţiunea “Biografii legionare”). Sînt informaţii (cf. C. Mutti, Penele Arhanghelului…, cap. despre Cioran, mai ales notele 2, 3 şi 10) că ar fi adevăratul autor al prefeţei la volumaşul lui Paul Guiraud, Codréanu et la Garde de Fer, Éd. du Francisme, Paris, 1940 (este vorba de o “Lettre-préface” datată 30 noiembrie 1940 – ziua comemorativă a asasinării lui Codreanu! – şi semnată “Les Légionnaires de Paris”). De asemenea, s-ar fi apucat, în 1938, să traducă în franceză cartea Pentru legionari (ce-a apărut, în cele din urmă, într-o altă traducere – vezi mai jos).
[3] Tot Ed. Scara (în speţă, d-l Mugur Vasiliu), deghizată în Ed. Mişcării Conservatoare, a editat în 2008 (la 70 de ani de la asasinatele de la Tîncăbeşti) primul tom din masivul volum Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, care adună, sfidînd straniu cronologia şi fără o îngrijire profesionistă, scrierile rămase de la întemeietorul Legiunii. “Textele cuprinse în acest volum sunt îndeobşte cunoscute destul de vag. Le-am pus împreună pentru mai multă claritate în ceea ce priveşte cursul activităţii şi vieţii lui Corneliu Zelea Codreanu. Acest volum cuprinde: Însemnări de la Jilava, Pentru legionari, Scrisori studenţeşti din închisoare, Asupra chestiunii burselor oferite de către statul francez studenţilor români, Programul politic general al partidului Totul pentru Ţară – pentru alegerile din 1931, Cărticica şefului de cuib şi Procesul din mai 1938 – ultimul proces al Căpitanului. Se încheie cu declaraţia unuia dintre asasinii celor paisprezece – Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii – în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938” (din prezentarea editorială).
[4] Se pare că a existat totuşi o ediţie şi mai veche: Amintiri de la Jilava, Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940 (cf. CD-ul menţionat), ignorată de editorialistica legionară de mai tîrziu, din motive pe care nu le cunosc.
[5] Volumul a cunoscut mai multe reeditări anastatice şi în exil, din care o semnalez aici pe cea din Col. “Omul Nou”, München, 1973. Cf. şi culegerea intitulată Îndreptar ortodox, Ed. Frăţia Ortodoxă, Wiesbaden, 1957 (ed. D. C. Amzăr), retipărită în vol. Predania şi un Îndreptar ortodox cu, de şi despre Nae Ionescu teolog, Ed. Deisis, Sibiu, 2001 (ed. şi prefaţă diac. Ioan I. Ică jr).
[6] Savant şi scriitor din prima generaţia posteminesciană (n. 1868 – m. 1962, după ce a trecut prin temniţele comuniste), foarte apropiat de Mişcarea Legionară, mai ales în ultimii ei ani. Îi numea pe legionari “urmaşii” sau “copiii lui Eminescu”. E de mirare că n-a făcut parte, alături de un Corneliu Şumuleanu, de un Traian Brăileanu sau de un Nae Ionescu, din Senatul Legiunii.
[7] N-a avut parte pînă astăzi de o ediţie serioasă. O imprimare s-a făcut totuşi, chiar în 1932, la Tipografia Bibliotecii Cercului de Studii al Centrului Studenţesc Bucureşti.
[8] Sorin Pavel: autor, alături de Ion Nestor şi Petre Marcu Balş [Petre Pandrea], al faimosului “Manifest al Crinului Alb” apărut în 1927 în revista Gândirea, aproape în sincronie cu naşterea Legiunii Arhanghelul Mihail, amîndouă mărturisind puternica ruptură între generaţii (fenomenul cel mai complex şi mai greu de consecinţe al perioadei interbelice în cultura şi politica românească). Obsesia “noii generaţii” au avut-o cu precădere, pe lîngă întemeietorii Legiunii, un V. Băncilă, un M. Vulcănescu, un M. Eliade (“Mulţi se amuzau din toată inima – mărturisea Eliade mai tîrziu, prin anii ‘60 – de ceea ce li se părea că e o obsesie sau o butadă a mea. Îmi amintesc cu ce plăcere îl întîmpinam pe Em. Bucuţa, ştiind că-mi va pune întotdeauna aceeaşi întrebare:«Ce-ţi mai face generaţia, d-le Eliade?»” – cf. Profetism românesc, vol. 1, p. 13), un E. M. Cioran, un Ilariu Dobridor etc. În Istoria… sa, G. Călinescu se raportează persiflant la această realitate a epocii (cf. cap. “Noua generaţie”).
[9] Autorii nu vorbesc propriu-zis în numele Mişcării Legionare, dar ideile de bază sînt aceleaşi, iar unii dintre ei s-au apropiat mult de Legiune în anii următori (cazul notoriu fiind cel al lui Petre Ţuţea). Nicolae Tatu (cf. ed. 1998, p. 104) mărturiseşte că “Manifestul… a fost supervizat de Nae Ionescu” (care “l-a citit şi a fost de acord cu el. Nici o modificare n-a cerut sau n-a sugerat să facem”).
[10] Obsesia “anti-iudeo-masonică” a epocii (propagată mai ales dinspre Franţa şi Germania), prestigiul lui Moţa şi bogăţia informativă (la acea dată) a notelor şi comentariilor “de dreapta” au făcut din această ediţie una dintre cărţile de căpătîi ale multor legionari (care nu au ajuns totuşi niciodată la delirul antisemit al cuziştilor).
[11] În unele surse: Tasse.
[12] Cel mai complet expozeu faptic al episodului spaniol realizat de unul dintre participanţii direcţi. Mai tîrziu, închis la Rîmnicu Sărat (unde s-a numărat printre cei executaţi în noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939), N. Totu a scris un roman istoric, intitulat Căpitanul Andrei, ce a fost publicat de camarazii săi din exil după aproape o jumătate de secol: Ed. Dacia, Madrid, 1983 (însoţit de textul “Odiseea unui manuscris” de N. Roşca).
[13] Probabil că niciodată, la Paris, vreo editură n-a purtat un nume mai straniu! El se trage de la comuna natală a lui Filon Verca (proprietarul editurii, legionar ultrasimist), Petroşniţa (fostul jud. Caraş-Severin)… Vorba aceea: “Ce n-a văzut Parisul!”… Slavă Domnului că Filon Verca nu s-a născut, de pildă, la Ciorogîrla!
[14] Ruf / “Chemare”, Lasst und Kirchen bauen! / “Să zidim biserici!”, Himmel und Erde / “Cer şi pământ”, Glaube und Freunschaft / “Credinţă şi prietenie”, Das Priesteramt und das menschliche Leiden / “Preoţia şi suferinţa umană”, Vom Tode und von der Auferstehung / “Despre moarte şi înviere”, Die Vergebung / “Iertarea” – la care se adaugă Ein zusätzliches Wort an die jungen Freunde: Wort an die jungen Theologen / “Un cuvânt suplimentar către tinerii prieteni: Cuvântul către tinerii teologi”.
[15] Se pare că autorul este Virgil Mihăilescu.
[16] Nicolae Golea din Fetea (care şi-a scris amintirile în 1965) este tatăl lui Ion (Ionel) Golea, eroul para­şu­tat, cu veleităţi de poet (cf. Ion Golea de la Fetea, De vorbă cu neamul. Versuri, Col. “Omul Nou”, Salz­burg, 1951; re­ed. “întregită”: Miami Beach, 1993, cu o prefaţă de Horia Sima, dar şi Braşov, 2003), şi al lui Traian Golea, cunoscutul editor legionar din Occident.
[17] Ca şi cel al lui Mardare Popinciuc, pe care l-am citit cîndva în dactilogramă şi despre care nu ştiu dacă a fost sau nu editat în cele din urmă.
[18] Volumul VII include spre sfîrşit o anexă bibliografică intitulată “Un rezumat orientativ al literaturii legionare” (pp. 482-531), făcută în pripă şi fără profesionalism, ceea ce-i anulează în mare măsură valoarea instrumentală.
[19] Cele apărute în anii următori (pînă în 1997, dacă nu mă înşel) sînt de un interes mai scăzut.
[20] Poemul dramatic în cinci acte Meşterul-Fără-Nume a fost nominalizat al doilea (din 102 piese concurente) la concursul UNITER pe anul 1992, cînd marele premiu a fost obţinut de Evangheliştii Alinei Mungiu – alegere simptomatică pentru perversiunea morală şi estetică a lumii româneşti postdecembriste.
[21] Editura pariziană Plon a tot amînat (cherchez... le juif: în cazul de faţă, Alain Paruit) o ediţie franceză ce reuneşte rezumativ cele trei volume româneşti ale autorului (pentru reeditarea lor în româneşte, la Ed. Christiana, într-un singur volum masiv, cu revizuiri şi adaosuri substanţiale, vezi mai jos). În cele din urmă, traducerea în franceză s-a tipărit (2011) la Ed. Opera Magna din Iaşi (într-un tiraj limitat şi pe spesele autorului), cu titlul Quelqeue part a l'Est (trad. Dana Petrişor şi Mihaela Bacou).
[22] Zis “Macă” şi cunoscut şi în calitate de compozitor (cf. şi micul volum de producţii lirice Catrenele învierii. Exerciţii de memorie şi de supravieţuire din temniţa Aiudului, Ed. Crater, Bucureşti, 2000). A nu fi confundat cu editorul şi filatelistul de la Madrid (m. 2002). A murit în 2009.
[23] Nae Ionescu a murit pe 15 martie 1940.
[24] De fapt, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, a volumului Surîsul Legiunii sau Cum înţeleg eu legionarismul românesc, scos la aceeaşi editură.
[25] A se vedea replica lui D. Bacu: “Procesul reeducării. De ce şi ce au fost demascările de la Piteşti şi Gherla”, în Puncte cardinale, numerele pe aprilie, mai şi iunie 1996.
[26] Pandrea şi Codreanu au fost colegi de şcoală militară la Mănăstirea Dealu.
[27] Lucrare tradusă degrabă în Franţa gauchistă şi marxizantă: Lucreţiu D. Pătrăşcanu, Sous trois dictatures, Vitiano, Paris, 1946.
[28] Monografia (la origine, teză de doctorat) a apărut iniţial în limba franceză, la Éd. La Découverte din Paris, cu titlul Mircea Eliade. Le Prisonnier de l’histoire (2003), prefaţată de Jacques Julliard.
[29] Prima oară se tipărise în exil, la Paris (Ethos, nr. 4/1983), cu notele omagiale ale lui Mircea Eliade şi Virgil Ierunca (şi acesta simpatizant legionar, în prima tinereţe).
[30] Titlul reprezintă o metaforă alchimică. Cartea are caracter autobiografic.
[31] Dintre articolele lui Indro Montanelli (trimis special al cotidianului Corriere della Sera la Bucureşti, în 1940) mai menţionez: “L'ultima avventura del generale Cantacuzeno” (15 octombrie 1940, p. 3), “I bonzi a Jilava” (19 octombrie 1940, p. 3), “Le cento evasioni di Horia Sima” (22 octombrie 1940, p. 3) etc. “Oggi il decano del giornalismo italiano non vuole che quegli articoli siano ripubblicati” (C. Mutti, loc. cit.).
[32] A nu se confunda cu W. Seton-Watson, care a publicat, în 1934, o History of the Roumanians: From Roman Times to the Completion of Unity (Cambridge University Press).