ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CXLI)
Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de
către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob
Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de
20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel
Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia
Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul
revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a
sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici.
Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici.
(R. C.)
2008
POEZIA CARCERALĂ (1):
VALERIU GAFENCU
Poezia carcerală "circumscrie un teritoriu literar limitat şi însumează creaţii ce
şi-au cîştigat atributul de «literar», dar şi texte ce n-au depăşit pretenţia
de literalitate, conservîndu-şi prin excelenţă valenţa documentară" [1]. Cred că este esenţialmente necesar
a se cunoaşte mai bine literatura detenţiei, a celor care au suferit
opresiunile temniţelor comuniste, a celor care au găsit în creştinism – în
iubirea creştină, de fapt – singura cale de salvare, singura explicaţie plauzibilă
a suferinţei nedrepte la care au fost supuşi, singura modalitate de a întrezări
Lumina, dincolo de întunecimea carcerală. Poeziile din închisori au fost
adevărate imne ale vieţii şi ale salvării, ale redescoperirii umanului. Citind
cu atenţie mărturisirile celor care au suportat calvarul temniţelor, se poate
constata foarte uşor faptul că pe mulţi i-a salvat doar credinţa şi poezia ca
rugăciune, ca mod de comunicare cu Dumnezeu, ca unică soluţie salvatoare: "Închisoarea comunistă l-a obligat pe
creatorul mai mult ori mai puţin iniţiat în ale liricii să se apropie de
divinitate, chiar dacă înainte de experienţa carcerală a ignorat sau şi-a
refuzat de-a dreptul acest tip de comunicare de la uman la divin, tocmai pentru
că – oricare ar fi structura intrinsecă a respectivului încarcerat – în
condiţiile date Dumnezeu este pentru el unicul sprijin, aceasta neeliminînd
variantele rugăciunii (confesiunea, revolta, lamentaţia, umilinţa, implorarea);
condamnatul instituie o relaţie cu atît mai deschisă şi mai sinceră cu cît loc
de subterfugiu şi minciună/ trădare între ei nu încape" [2].
Poezia carcerală are trei mari reprezentanţi de o valoare de netăgăduit:
Nichifor Crainic, Radu Gyr şi Valeriu Gafencu. Descoperirea sau re-descoperirea
liricii carcerale este o dovadă a preocupărilor actuale de a recupera o parte
valoroasă a poeziei româneşti. Chiar dacă este considerată ca "un teritoriu
limitat", totuşi nu trebuie judecată în cantitatea ei, ci în calitatea ei
ca text literar, de mare forţă artistică, cu valenţe stilistice şi poetice
inconfundabile.
Nu puţini sînt poeţii care au trecut prin calvarul temniţelor comuniste;
i-am amintit pe cei trei mari creatori-mucenici sau mărturisitori, Nichifor
Crainic, Radu Gyr, Valeriu Gafencu, dar pot fi amintiţi în acest context
numeroşi alţii: Valeriu Anania, Constantin Oprişan, Ştefan Vlădoianu, Virgil
Maxim, Ioan Andrei, Constantin-Aurel Dragodan, Dimitrie Paceag, Sergiu
Mandinescu, Demostene Andronescu, Petre C. Baciu etc., etc.
Valeriu Gafencu este un poet al suferinţei, un mucenic al lui Hristos. Mărturisitor
al credinţei ortodoxe, şi-a asumat deplin destinul de jertfire, după 10 ani de
detenţie sfîrşind în închisoarea din Tg. Ocna [3]. Valeriu Gafencu a devenit cunoscut printre deţinuţii politici
atît prin poeziile sale, nescrise cu creionul pe hîrtie, dar învăţate pe de
rost de cei apropiaţi, apoi puse şi pe muzică, cît şi prin însăşi viaţa lui de
sfinţenie şi dăruire creştină, prin gesturile sale umanitare extraordinare,
fiind amintit deseori faptul că a salvat un pastor protestant [4] dăruindu-i medicamentele lui, chiar
dacă prin aceasta şi-a grăbit propriul sfîrşit.
Valeriu Gafencu s-a născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, jud.
Bălţi, din Basarabia. Student la
Facultatea de Drept şi Filosofie din Iaşi, deşi avea doar 20
de ani, Valeriu Gafencu era liderul unui grup al Frăţiilor de Cruce şi, în
această calitate, a fost arestat şi condamnat de către regimul Antonescu, în
toamna anului 1941, la 25 de ani de închisoare; timp de 10 ani a fost închis la Aiud, Piteşti şi Tg. Ocna.
S-a stins din viaţă la 18 februarie 1952, după o cruntă perioadă de suferinţă
fizică, dar cu sufletul scăldat în lumina rugăciunii şi a sfinţeniei. Pentru
deţinuţii politici, el a fost şi a rămas "sfîntul
închisorilor comuniste", expresie nominală categorică, al cărei sens
denotativ nu ar trebui să mai surprindă astăzi pe nimeni. În mod cert, tinerii
ca Valeriu Gafencu, martiri ai temniţelor sub toate dictaturile, sînt
mărturisitorii lui Hristos într-un univers carceral inimaginabil pentru noi,
cei care astăzi avem atîta libertate şi nu ştim să o preţuim cum se cuvine...
Merită să fie citit acest poet, ca şi mărturisirile despre viaţa lui (a se
vedea mai ales Ioan Ianolide, Întoarcerea
la Hristos,
dar şi documentarul alcătuit şi adnotat de monahul Moise, chiar sub titlul Sfîntul închisorilor).
Am reţinut un cuvînt pe care Valeriu Gafencu îl spusese unui politruc al
închisorii-sanatoriu de la
Tg. Ocna: "Între
mine şi dumneavoastră stă conştiinţa. Dumnezeu nu este de vînzare. Tranzacţii
de conştiinţă nu se pot face. Pentru libertatea mea sufletească iau decizia de
a muri. Este bine să se spună răspicat adevărul, şi eu adevărul îl slujesc. Nu sînt
judecătorul altora, ci sînt mărturisitorul lui Dumnezeu. Nu există zidire sub
soare care să dureze fără Dumnezeu" [5]. Valeriu Gafencu a fost "un om în care via Hristos",
"un simbol şi un exemplu de viaţă,
nu prin intenţie, ci prin trăire. Purtător fiind de Hristos, era smerit,
evlavios, lucid, mereu mulţumit, întotdeauna slăvind pe Domnul său. În Valeriu
se simţea unirea vieţii cu veşnicia, unirea minţii cu inima, unirea trupului cu
sufletul, unirea lui Dumnezeu cu omul, unirea omului cu natura, unirea tuturor
oamenilor în Hristos, pacea, armonia şi unitatea lumii" [6].
Poezia lui Valeriu Gafencu este precum i-a fost şi sufletul: o aură de
sfinţenie înconjoară versul izbăvitor, trădează suferinţa, dar şi fericirea de
a trăi în Hristos, bucuria de a simţi Calea, Adevărul şi Viaţa, de a avea,
dincolo de chinuri sau de incertitudini conjuncturale, puterea credinţei, a
rugăciunii şi a Iubirii. Mărturisirea sinceră a poetului este justificată: "Aici, în Tîrgu-Ocna, am scris
şaisprezece poezii ca un testament, ca o reală mărturisire pentru cei ce vor
veni, şi rog să nu fie interpretată ca o figură poetică, căci ea este duh
arzător şi viu" [7].
Capodopera liricii sale este Imnul
Învierii. Inspirat, poetul face o chemare imnică la venirea spre a lua
Lumina Învierii pentru a zidi, chiar în crunta închisoare, o Biserică a lui
Hristos Cel Viu, Care să crească în inimile celor suferinzi şi însîngeraţi: Cîntarea
Bucuriei, deoarece, aşa cum spune o cîntare a Învierii, "prin Cruce a venit bucurie la toată lumea": "Vă cheamă Domnul Slavei la lumină,/ Vă
cheamă mucenicii-n veşnicii,/ Fortificaţi Biserica creştină/ Cu pietre vii
zidite-n temelii!/ Să crească-n inimile voastre-nfrînte/ Un om născut din nou,
armonios,/ Pe chipurile voastre să se-mplînte/ Pecetea Domnului Iisus Hristos!".
Chemarea la Înviere este o chemare sfîntă, pentru că tainicul clopot din
inimile celor care sînt întemniţaţi doar trupeşte percepe în mod real venirea Mîntuitorului,
iar din piepturile lor răzbate Imnul Învierii, deoarece Hristos învie pentru
cei care “flămînzesc şi însetează de dreptate”, pentru cei “curaţi cu inima”,
deschizînd Porţile Împărăteşti ale Bisericii Vii din închisoare: "Un clopot tainic miezul nopţii bate/
Şi Iisus coboară pe pămînt,/ Din piepturile noastre-nsîngerate/ Răsună Imnul
Invierii sfînt./ Smulgeţi-vă din ceata celor răi,/ Intraţi în cinul oastei
creştineşti,/ Priviţi spre Porţile Împărăteşti,/ Căci cei din urmă fi-vor cei
dintăi!".
Ultima strofă este Chemarea spre Lumină, întru purificare şi împărtăşire,
întru co-părtăşie la "nunta Fiului de Împărat". "Flămînzii"
temniţelor sînt cei aleşi să primească
Lumină şi să mărturisească această Lumină salvatoare într-un
univers dezumanizat, încarcerat, dominat de întunericul sfîşietor: "Veniţi, creştini, luaţi lumină/ Cu
sufletul senin, purificat!/ Veniţi flămînzi, gustaţi din Cină,/ E nunta Fiului
de Împărat!".
Iar dacă Marea Sărbătoare a Învierii este o chemare spre a lua Lumină şi
Viaţă, Sărbătoarea Naşterii Domnului apare într-un Colind de Crăciun ca o imagine complementară a Învierii.
Perspectiva este aceeaşi, cadrul spaţial la fel: peştera din Betleem în care
Preasfînta Fecioară Maria "naşte pe Cel mai presus de fiinţă" devine,
la Valeriu Gafencu,
propria închisoare. Dar acest spaţiu are doar conotaţiile unei prezenţe fizice.
Pentru poet, colindătorii sînt îngerii Domnului, iar bucuria Naşterii Mîntuitorului
este atît de mare încît ştie că, deşi el se găseşte într-un spaţiu închis pe
dinafară, cu zăbrele, acest spaţiu nu mai are hotare pentru îngerii ce coboară
din cer, încărcaţi cu florile dalbe, ca să le vestească şi lor, celor
întemniţaţi, Naşterea Soarelui Dreptăţii: "La fereastra robilor,/ Cîntă îngerii în cor./ De cu
seară pînă-n zori,/ Au venit colindători,/ Îngerii nemuritori,/ Încărcaţi cu
dalbe flori./ Lăsaţi copiii să vină/ Să-mi aducă din grădină/ Dalbe flori de
sărbători,/ Dalbe, dalbe flori./ Cîntă robii Domnului/ Înjugaţi cu jugul Lui/
Pe malul Trotuşului,/ Dar cîntarea lor e mută,/ Că-i cu suferinţă smulsă/ Şi cu
rugăciuni crescută./ Stă un copilaş în zare/ Şi priveşte cu mirare,/ O
fereastră de-nchisoare./ Lîngă micul copilaş,/ S-a oprit un îngeraş/ Ce-i
şopteşte drăgălaş:/ Azi Crăciunul s-a mutat/ Din palat, la închisoare,/ Unde-i
Domnu-ntemniţat./ Şi copilul cel din zare/ A venit la închisoare/ Să trăiască
praznic mare".
Iubirea celui care înţelege rostul acestei vieţi se răsfrînge
biruitoare asupra tuturor oamenilor, ajungînd pînă acolo încît să-L vadă pe
Însuşi Hristos ca pe un Frate. În poezia Frate
dragă,
Gafencu exprimă suprema dorinţă de-a putea să se dăruiască întru totul Iubirii
lui Hristos, singura Iubire mîntuitoare, amintind astfel despre momentul cînd Iisus
le-a spus Apostolilor: "Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am
iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte
toţi că sînteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii” (Ioan 13, 34-35): "Frate
dragă, din grădină,/ Îţi trimit în dar un crin,/ Să-ţi mîngîie lin privirea,/
Cu veşmîntul lui divin./ Floare dragă, floare dalbă,/ Cît de mult aş vrea şi
eu,/ Îmbrăcat în haină albă,/ Să mă duc la Dumnezeu!/ Răsădit acolo sus,/ În
grădina minunată,/ Să-mi simt viaţa-mbălsămată/ Cu iubirea lui Iisus./ Plîng
înăbuşit în noapte/ Şi suspin cu glasul stins:/
Dă-mi veşmîntul alb de nuntă,/ Cu crini minunaţi încins".
Un Dor de Dumnezeu nelimitat
pătrunde fiinţa. Bucuria credinţei este o expresie a conştientizării prezenţei
harului. Poetul ştie şi înţelege talantul primit. De aceea, dorul lui este
pătruns de Iubirea divină, de lacrimile suferinţei care transfigurează fiinţa
şi o apropie de Mîntuitorul Hristos. Calvarul suferinţei are un sfîrşit creştinesc
– bucuria aflării Iubirii supreme, îndumnezeirea firii umane prin credinţă,
izbăvirea prin suferinţă: "Trăiesc flămînd, trăiesc
o bucurie/ frumoasă ca un crin din Paradis./
Potirul florii e mereu deschis/ Şi-i plin cu lacrimi şi cu apă vie./ Potirul
florii e o-mpărăţie./ [...] Sub flacăra iubirii arzătoare,/ din zori de zi şi pînă-n
noapte-aştept./ Te chem şi noaptea, ghemuit cu capu-n piept:/ Iisuse, Iisuse!/
Încet mă mistui, ca o lumînare!".
În această Iubire a lui Iisus Hristos poetul a trăit, şi cu această
Iubire s-a stins, fără însă a pleca definitiv. El a rămas printre contemporanii
săi ca un simbol al muceniciei, al mărturisirii cu propria-i viaţă a suferinţei
din Iubirea lui Hristos. Dovada o constituie şi ultima poezie scrisă de Valeriu
Gafencu, un autoportret – simbol al vieţii de sfinţenie pe care a avut-o. Rămas-bun este expresia culminantă a smereniei şi a sfîrşitului de mucenic al
închisorilor, un adevărat testament poetic. Versurile au forţa credinţei
supreme în Înviere, în puterea Iubirii creştine, în speranţa reîncreştinării
lumii şi a re-aşezării ei pe un făgaş firesc, moral şi autentic creştin: "Din cerul Tău înalt şi prea-ales,/ Părinte, cînd mă vei lua la Tine,/ Prietenilor mei de pe
pămînt/ Redă-le Tu, în alb veşmînt,/ Un suflet care i-a iubit şi i-a-nţeles".
Ar trebui ca Valeriu Gafencu să rămînă în conştiinţa tuturor ca "un model uman, o cale de izbăvire din
moartea sufletească ce ni se pregăteşte, un om devenit desăvîrşit prin Hristos.
Ştim că nu este singurul caz de sfinţenie în acest secol şi credem că noianul
acesta de intensă şi izbitoare credinţă va naşte în lume o nouă eră creştină,
mai curată şi mai bine gîndită decît în trecut. Viaţa de sfînt a lui Valeriu se
proiectează ca model al acestei lumi noi" [8]. (Va urma)
Maria-Daniela PĂNĂZAN
[1] Ioana Cistelecan, Antologia poeziei carcerale, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006, p.
5.
[2] Ibidem,
p. 9
[3] Pentru mai multe informaţii despre Valeriu
Gafencu sau poezii ale lui, a se consulta revista Rost, numărul 8/2003, sau diferite site-uri: www.bcucluj.ro etc.
[4] Richard Wurmbrand (1909-2001), evreu creştinat. [Nota Blog]
[5] Ioan Ianolide, Întoarcerea la
Hristos. Document pentru o lume nouă, ediţie îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti,
cu un cuvînt înainte de Părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, Editura
Christiana, Bucureşti, 2006, p. 143.
[6] Ibidem,
p. 222.
[7] Ibidem,
p. 241.
[8] Ibidem,
p. 251.
* Maria-Daniela Pănăzan, "Poezia carcerală (1): Valeriu
Gafencu", în Puncte cardinale,
anul XVIII, nr. 3/207, martie 2008, p. 5 (rubrica "Literatura
închisorilor").
Mai puteţi citi pe
acest blog:
* Antologia
Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?"
(1991)
* Antologia
Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)
* Antologia
Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără
Dumnezeu»?" (1992)
* Antologia
Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului"
(1992)
* Antologia
Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic
între bucurie şi dezamăgire" (1992)
* Antologia
Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor"
(1993)
* Antologia
Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)
* Antologia
Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei"
(1993)
* Antologia
Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a
politicului: Mişcarea Legionară" (1994)
* Antologia
Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de
dreapta..." (1994)
* Antologia
Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea
naţionalistă»" (1995)
* Antologia
Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi
Uitare" (1995)
* Antologia
Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..."
(1995)
* Antologia
Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are
dreptate" (1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances"
(1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui
Mircea Eliade" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi
«legionarul de 1,65»" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…"
(1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…"
(1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit
admiraţia pentru Codreanu!" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo
religiosus" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa"
(1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la
Paris" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini
Mondiale»" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile
internaţionale" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat
moral" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de
puternicii zilei!" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului
religie-cultură…"
(1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100":
"La aniversară", "Măcel de Buna Vestire",
"Marginalii" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe
editoriale" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…"
(1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în
metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule
Neştian?" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit
ortodox" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna
cezarilor" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea
eroismului" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea
ei?" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui
Mircea Eliade" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în
istorie" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe
morale" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de
azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende"
(2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a
naţiunilor" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura
politică naţionalistă" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism
european" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al
Ortodoxiei" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează
America" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia
Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu
Djuvara" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele
politice" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea
naţional-comunistă" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît
niciodată!" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea
(1902-2002)" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al
unei noi generaţii" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele
Arhanghelului" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..."
(2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi
utopiile lor păguboase" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la
perversiune" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a
dorului" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul
pămîntului»" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină
creştină" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii
altora" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?"
(2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului
50" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru
Nobel?" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume"
(2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?"
(2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii
Neamului..." (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă
şi abjecţie" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără
pîine" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută
prin ochii unui soldat german" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile"
(2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul
XXXIV" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din
închisori" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare
perpetuă" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul
II..." (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M.
Popescu?" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie
şi magie" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la
francmasonerie" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la
copilărie" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe
Ceauşescu»" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg
consum" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXIII) – "Adevărata dramă de la
Petru-Vodă" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXIV) – "În jurul unei neînţelegeri"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXV) – "Ofensiva homosexualilor"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXVI) – "Ultima biruinţă a lui Ştefan cel
Mare" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXVII) – "«Sfîntul» Mişa din
Clejani" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXVIII) – "Memento Gulag în
Vendeea" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXIX) – "La plecarea dintre noi a
Părintelui Calciu" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXX) – "Tinereţe fără bătrîneţe"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXI) – "O nouă carte la Editura Puncte
Cardinale..." (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXII) – "Despre poziţia Bisericii faţă
de stăpînire" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXIII) – Două traduceri din Annick de
Souzenelle (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXIV) – "Suferinţa ca
binecuvîntare" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXV) – "Cele trei atacuri ale diavolului
asupra lui Hristos" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXVI) – "Luciferismul în ţara lui
Caragiale" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXVII) – "Sperietoarea şi modelul"
(2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVIII) –
"José Antonio Primo de Rivera..." (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIX) – "(De)
ce uită Occidentul?" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXL) – " Principale
diferenţe între Catolicism şi Ortodoxie"; "O istorisire de
demult..." (2008)
publicat de Răzvan Codrescu @ 00:00
0 comentarii
