PATOLOGIE „IDENTITARĂ”

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Acest poster idiot, în stil național-comunist, mi-a amintit de o poezie-manifest a lui Creangă (care are măcar scuza unui cu totul alt context istoric)...

GAZETE ȘI GAZETARI ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

ÎN CURÎND, 

LA EDITURA

LUMEA CREDINȚEI

INTERMEZZO LIRIC: VALENTIN DAN, „DE DRAGOSTE”

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

I

E-atîta amintire și nimeni să o vadă.

E-atît trecut în tine și nimeni să îl vrea.

Tu cazi din ursitoare ca peste o saltea

Cusută-n os de ciută, dar arcuită, iată.

Eu mă înalț ca praful pe care nu îl ia

Nici zarea lenevită, nici talpa alergată.

În iarna iasomiei e liniște deodată

Ca într-un mers pe apă, pe jar de catifea.

Și mîine-ncepe, iarăși și nefiresc, din tine.

Din mîine tai în mine un nesfîrșit firesc.

Cum să te-nchid cu ochii cînd aripile cresc?

Această noapte zboară așa cum se cuvine.

Te-ncolăcești pe fusul înfășurat în sine.

Te-nchipuiesc departe și-aproape te iubesc.    

II

A fost atîta viață în somnul meu de ieri.

E-atîta dimineață în tine-mbrățișată.

De-o parte stă întregul, de-o alta o să șadă

Suflare întreruptă, frînturi de mîngîieri.

E mîine. Timpul cade și nu o să ne creadă

Cînd vom cînta prohodul firesc acestei seri

În care-și culcă zestrea zefirii somniferi

Întorși din nepăsare ca dintr-o cruciadă.

Te văd acum. Ești poartă. Mă vezi acum. Sînt gard.

Dau foc și arde lemnul cînd patul ne alintă

Cu ochiul primăverii deschis ca să te prindă

În ochiul iernii-n care am învățat să ard.

Întreg, te iau deoparte. Întreagă, mi te-mpart.

Mă știu cînd ești. Sînt dorul de tine în oglindă.

III

Departe doar privirea ne era.

Vedeam că vezi – vedenia nu doare.

Eu mă-ntorceam cu jarul în răcoare,

Tu adormiseși peste mîna mea.

Vînai un somn care să ne strecoare

Prin vama unei margini de perdea.

Pîndeai o zi, iar eu cădeam în ea

Ca visul săgetat în vînătoare.

Ce umbre au trecut atunci prin soare,

Ce soare a scăzut în fața ta.

Ne-mbrățișam, iar praful de pe stea

Punea pe noaptea noastră o prinsoare.

Erai departe cînd se întorcea

Sărutu-n noi și zarea-n fiecare.    

Valentin DAN

VEȘTI ÎMBUCURĂTOARE DESPRE DR. PAVEL CHIRILĂ

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Starea de sănătate a domnului doctor Pavel Chirilă s-a îmbunătățit considerabil, a anunțat fiica sa, chirurgul Lavinia Chirilă. 

„Mă bucur nespus să vă spun că tata se simte mult mai bine.Dumnezeu a ascultat rugăciunile voastre și ale mele și se pare că îl lasă să își termine frumoasa misiune creștină AICI. 

Astăzi a mîncat, ne-am îmbrățișat, a întrebat de voi toți, i-am povestit și i-am transmis toate urările voastre. Sînt încă extrem de emoționată.

Vă țin la curent și rugați-vă în continuare! Este cel mai mare ajutor.

Mulțumesc întregii echipe medicale de la Sectia de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca, care este extraordinară! Doamne, ajută!”, a spus Lavinia Chirilă.

Să-i fim în continuare aproape cu rugăciunile noastre!

RIDENDO CASTIGAT MORES (XCVI)

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

SĂ NE RUGĂM PENTRU DR. PAVEL CHIRILĂ!

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Să ne rugăm pentru sănătatea domnului doctor
PAVEL CHIRILĂ
care trece printr-o grea încercare (AVC)!

Doamne Iisuse Hristoase, adevăratul Dumnezeul nostru, primește smerita noastră rugăciune pentru iertarea păcatelor robului Tău Pavel și, ca un îndurător, cu dreapta Ta cea atotputernică, stinge-i focul care l-a cuprins, încetează-i boala și, cu milostivirea Ta, ridică-l din starea slăbiciunii și a durerii, pentru slava numelui Tău. Că Tu ești doctorul sufletelor și trupurilor noastre și Ție slavă Îți înălțăm: Tatălui, Fiului și Sfîntului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu mila lui Dumnezeu și la rugăciunile tuturor, domnul doctor e conștient, comunică, își mișcă membrele. Are nevoie de odihnă și de rugăciune. Să-i dorim recuperare cît mai grabnică și mai deplină! Domnul cu el și cu familia care-l veghează! (R. C.)

„LUPTA CEA BUNĂ” A PĂRINTELUI IOAN IOVAN

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

În curînd, la Editura Lumea Credinței

Marii duhovnici români ai secolului XX s-au mutat rînd pe rînd la cer, iar noi rămînem datori, în fața generațiilor care vin, cu dreapta lor pomenire. Editura Lumea Credinței a căutat, după puterile ei, să răspundă acestei datorii de suflet, așa cum ne străduim, lunar, și în paginile revistelor Lumea Credinței și Lumea Monahilor.

În ultimii ani, am închinat volume comemorative părinților Adrian Făgețeanu, Arsenie Boca, Bartolomeu Valeriu Anania, Constantin Galeriu, Daniil Sandu Tudor, Dometie Manolache, Gavriil Stoica, Proclu Nicău sau Teofil Părăian (i-am înșirat aici în ordine alfabetică).

Cartea de față reprezintă un portret „în oglinzi paralele” al altuia dintre marii duhovnici și mărturisitori români ai secolului XX, părintele Ioan Iovan (1922-2008), duhovnicul vechii obști a Vladimireștilor, cel ce a supraviețuit prigoanelor comuniste și a trecut apoteotic la cele veșnice în vatra mănăstirească de la Recea.

Cei trei autori – Marius Vasileanu (antropolog), George Enache (istoric) și Ion Marian Croitoru (teolog) – lămuresc, pe baza unei documentații exhaustive, controversele legate de viața și lucrarea părintelui Ioan, a cărui figură patericală ne provoacă, parcă mai vie ca oricînd, la „lupta cea bună” cu noi înșine și cu veacul, în duhul dreptcredincios și dreptmăritor al „iubirii care nu se trece”.

Sperăm din toată inima să refacem, treptat, întreaga galerie a marilor noștri duhovnici din secolul trecut, încredințați că pilda lor rămîne pururi lucrătoare și că pentru rugăciunile lor Dumnezeu ne rabdă nedesăvîrșirile în acest tîrziu al istoriei.

Răzvam BUCUROIU

ADRIAN PAPAHAGI DESPRE BREXIT

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

NON IDEM EST SI DUO DICUNT IDEM

Unii prieteni anglofili aplaudă Brexit fiindcă văd, just, în Marea Britanie un far al democrației și al libertății; aceștia cred că suveranitatea deplină a UK, regăsită printr-o ruptură radicală, va crea o contrapondere sporită la Germania și Franța. Firește, e de dezbătut dacă nu era mai util strategic și mai profitabil economic ca UK să rămână în UE și dacă Germania nu va deveni hegemonică în UE după Brexit.

Alți prieteni creștini și conservatori se bucură de Brexit, fiindcă detestă sexomarxismul, multikulturalismul anticreștin și alte aiureli stângiste care animă elitele UE. Aceștia văd în Londra o alternativă la Bruxelles. Ei pot fi întrebați, totuși, dacă UE a obligat UK să legifereze căsătoriile gay, sau a fost inițiativa conservatorului Cameron, și de altfel singura lui ispravă pe lângă Brexit. Oare Merkel sau Hollande au importat islamul în UK, sau chiar britanicii, atât de deranjați în ultima vreme de români și polonezi? Oare din vina Bavariei și a Gasconiei, a Siciliei și Atticei se golesc bisericile Angliei? Ce rezolvă Brexit-ul în domeniul descreștinării/islamizării Occidentului?

Firește, îi urmăresc și pe cei care jubilează la gândul că Brexit reușește magistral să destabilizeze (pentru o vreme, fiindcă se vor restabiliza în câțiva ani) în egală măsură UE și UK. Aceștia sunt dușmanii Occidentului, grupul mai mult sau mai puțin ocult de prieteni ai lui Putin. În dosul unor etichete înșelător conservatoare, ei militează pentru destrămarea UE, fără a realiza (sau știind foarte bine) că acest lucru este un pericol mortal pentru România. Aici se regăsește și mafia securist-comunistă a PSD, conspirația neghiobilor și tâlharilor, dar se rătăcesc și oameni cumsecade.

În fine, zona stângistă condamnă Brexit și, în disprețul ei suveran față de democrație, ar vrea un nou referendum, până când iese rezultatul dorit de elitele marxizante. Pentru ei, poporul e bun ca pretext, dar dacă se chiar exprimă, trebuie ignorat.

În ce mă privește, sunt nu doar anglist, ci și anglofil. Sunt însă și francofil, germanofil și latinofil. Mă gândesc însă în primul rând la România și la români. Pentru românii care studiază și muncesc în UK, era preferabil ca referendumul pentru Brexit să nu fi avut loc. Pentru interesele României în UE, și pentru echilibrul UE în general, era important ca UK și Polonia să creeze o contrapondere la Franța și Germania în interiorul Uniunii. Iată încă un motiv pentru a ne dori să nu fi existat Brexit.

Brexit a fost însă votat de poporul britanic și el trebuie să se întâmple. Doamna May a încercat să facă divorțul de UE cât mai puțin dramatic, unii spun chiar imperceptibil. Socialiștii, care vor în principal un nou referendum și rămânerea în UE și-au dat însă mânaa cu brexiteer-ii duri din Partidul Conservator și au respins acordul negociat de guvernul May (în genunchi, spun unii).

Ca simplu european îmi doresc ca, oricum s-ar consuma în zilele și lunile care urmează divorțul politic între UK și UE, acesta să nu producă o ruptură otrăvită de resentimente între admirabila Insulă care a rezistat nazismului și comunismului și Continentul care le-a inventat și îndurat pe acestea din urmă.

În scenariul ideal, Brexit ar putea determina o reformă a UE și ar crește posibilitățile de manifestare a unui actor global, ostil imperialismului lui Putin. În scenariul pesimist, va aduce cu sine haos, suferință umană, haos administrativ, turbulențe economice și va întări involuntar mișcarea antioccidentală întreținută de Putin. S-ar putea însă ca scenariul pesimist să fie urmat, la ceva timp, de cel optimist.

Adrian PAPAHAGI

INTERMEZZO LIRIC: VALENTIN DAN, „GROPAR”

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Așa se frînge umbra de pămînt,
Ca pîinea-n pumn zdrobită pe o masă.
Ca sarea întrebînd pămîntul cînd
Dulceața lui nu va mai fi miloasă.

Așa adoarme vulturul în zbor,
Ca pietrele-ntr-un zid nevinovate,
Ca vuietul în ora tuturor
Cînd ora tuturor e jumătate.

Așa îngheață moartea sub sărut,
Ca sîngele în vene deodată,
Ca strigătul tăcerii dispărut
O dată cu săgeata sîngerată.

Așa cobor: nu frîng, nu dorm, nu-ngheț
Cînd sap mormîntul gol acestei vieți.

Valentin DAN

15 IANUARIE: ZIUA LUI EMINESCU ȘI A CULTURII NAȚIONALE

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Puteți citi pe acest blog:

Recitindu-l astăzi pe Eminescu 

Noua singurătate a lui Eminescu 

Eminescu şi creştinismul 

De ce Eminescu? 

În jurul lui Eminescu 

Eminescu n-a murit 

O carte despre Eminescu 

Eminescu: 160 de ani de la naştere 

Virgil Cândea despre Eminescu 

N. Steinhardt despre Eminescu 

Eminescu şi Slavici: lecţia tradiţiei 

Cîntec de 15 ianuarie 

Eminescu vs Patapievici? 

"Doina" lui Eminescu - exegeză şi text 

Eminescu şi Codreanu 

Antologia Punctelor cardinale (XLV) - Răzvan Codrescu, "Anul Eminescu"; George Ardeleanu, "Odă (în metru antic)..." 

Antologia Punctelor cardinale (LI) - Florea Tiberian, "Un luceafăr pe columna cezarilor"  

Antologia Punctelor cardinale (LVI) - V. A. M., "Odihna de Eminescu" 

Eminescu şi credinţa

Eminescu, mort a doua oară (un text de Dan Iancu)

De două ori Eminescu (texte de Gheorghiță Ciocioi)  

De ziua lui Eminescu  

C. Cubleșan: Creștinismul eminescian

Lui Eminescu

Intermezzo liric: Nicicînd mai trist...

ILUZIA „STRĂLUCIRII” ȘI REALITATEA „MIZERIEI”

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Organizarea momentului de la Ateneu din perspectiva protocolului a fost jenantă. Oaspeții ar fi trebuit să aibă la dispoziție broșuri de informare în limba engleză, franceză etc. despre Ateneu, despre cultura română, despre George Enescu. Ar fi trebuit să existe traducere simultană.
A așeza un pupitru pentru vorbitori cu sigla „Guvernul României” este un gest penibil, o încercare de a acapara un eveniment care este al țării și nu al unui guvern sau al unei alte instituții.
Au fost mai multe invitații decît locuri în sală. Vorbitorii români au spus banalități (bine că nu a existat traducere...) fără nici o referință la Europa, la cultura europeană, la valorile europene.
Discursul doamnei Dăncilă a fost un editorial neinspirat din 2004 al lui Adrian Severin. 
Să îi spună cineva doamnei prim-ministru că acquis comunitar nu mai avem de cînd a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, de mai bine de 10 ani! Ideea că în Constituția României se vorbește despre președinția Consiliului UE este amuzantă.

Comunicare, protocol nu mai există la Palatul Victoria. Așa cum a arătat evenimentul din seara de 10 ianuarie, așa va arăta și RO PRES UE 2019: strălucire în mizerie, haos organizațional și lipsă de idei. Însă, în primul rînd, întotdeauna mai mulți invitați în picioare decît pe scaune. Imaginea perfectă a momentului.

Radu CARP

FILMUL UNEI LANSĂRI

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

ÎNREGISTRAREA VIDEO 

A LANSĂRII VOLUMULUI

CEI 13 CARE M-AU SALVAT 

DE CLAUDIU TÂRZIU

(cu mulțumiri prietenești d-lui Olivian Breda)

CAȚAVENCII SAU PRISTANDACII?

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

LA JEGUL VESEL

GHIȚĂ BUȘCU: „CURAT MURDAR, COANE LIVACHE!”

ADEVĂRUL DESPRE SANDU TUDOR

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Un excelent studiu istoric despre principalul animator al Rugului Aprins, Sandu Tudor (Părintele Daniil) – ideologiile extremiste și poliția politică, ne este oferit, la Editura Lumea Credinței, de istoricul George Enache, venind în sprijinul dosarului de canonizare aflat la Comisia abilitată a Sfîntului Sinod.
„O carte scrisă cu uneltele impecabile ale istoricului, dar și în duhul mărturisitor al conștiinței creștine, și care demontează definitiv calomniile vechii Securități (dar și ale rămășițelor ei postdecembriste) cu privire la marele animator al Rugului Aprins de la Antim, poetul Sandu Tudor (devenit ieroschimonahul Daniil de la Rarău), mucenicit în temnița comunistă de la Aiud (1962) și gata să intre – alături de alți «sfinți ai închisorilor» – în sinaxarul ortodox al neamului românesc.
Comunismul, cu toată otrava lui bezbojnică, nu va muri cu adevărat decît atunci cînd vor începe să retrăiască apoteotic în inimile şi în conştiinţele noastre cei pe care el i-a ucis pentru credinţa lor în Dumnezeu şi în destinul creştin al acestui colț de lume.
Daniil Sandu Tudor, în lamura mucenicească a vieţii lui, este parte a acestui pariu românesc cu eternitatea”. (Răzvan Codrescu)

LUMEA CREDINȚEI 186

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Clicați pe fiecare pagină spre a o mări pentru lectură!

DE CE N-AR PUTEA ȘI ROMÂNIA SĂ CONDUCĂ EUROPA?!

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

NE-A PĂRĂSIT ȘI PĂRINTELE VLADOVICI

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Tocmai am primit de la Sibiu trista veste că, în ajunul noului an, s-a stins părintele IOAN VLADOVICI, fost deținut politic (1948-1963: Sighişoara, Ocnele Mari, Năvodari-Constanţa, Galaţi, Noua Culme, Aiud, Deva, Codlea, Cluj, Jilava, Capul Midia, Periprava), în vîrstă de 98 de ani, un adevărat cruciat al secolului XX și un apropiat al Punctelor cardinale (1991-2010). Dumnezeu să-L odihnească și să aducă mîngîiere familiei îndoliate. (R. C.)

La Sibiu, cu Gabriel Constantinescu (1921-2010), în 2004