ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CXLV)

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)

2008 
PAUL GOMA – LUPUL SINGURATIC

Textul acesta e o datorie de conştiinţă. El a început să germineze în mine cu vreo 25 de ani în urmă, în serile/nopţile cînd îl ascultam pe Paul Goma citindu-şi romanele la microfonul "Europei Libere". După ’90, cînd, în sfîrşit, a început să fie editat şi în România, i-am reîntîlnit amintirile, scrise negru pe alb, transpuse în concretul palpabil al hîrtiei. Erau (sînt) acolo cu toţii, negrii şi albii, cei răi şi cei buni. Eugen Ţurcanu şi Grumberg zis Nicolschi, Goiciu, Enoiu, dar şi mai recenţii (şi mai românii) Goran Gheorghe, Vasile Gheorghe, Nicolae Pleşiţă etc., etc. De cealaltă parte a baricadei: Ion Gănescu, Ferdinand Klapka, dar şi mai recenţii Ladea, Bedivan, Cristoiaica, Dîmboviceanu etc., etc. Listele nu sînt exhaustive. Cu siguranţă, voi fi uitat nume (mai) importante – şi dintre "negri", şi dintre "albi". Dar dacă îi ştiu pe cei amintiţi mai sus, e, în primul rînd, meritul lui Paul Goma.

Cu o încăpăţînare şi un curaj atît de rare printre români (cel puţin, printre cei de la nord de Dunăre), Goma a scris letopiseţul terorii securiste, dar şi pe cel al reacţiilor stîrnite de vitregia comunistă pe meleagurile noastre. De la rezistenţa pură şi simplă (nu cea "prin cultură"), pînă la trădarea la fel de pură şi de simplă...

Desigur, letopiseţul supără. El e oglinda curajului, dar şi a puţinătăţii noastre. Cu toate că se opreşte la anul 1977, citindu-l, vom descoperi originea unor grave inconsecvenţe şi trădări ale intelectualităţii româneşti de azi.

Să ne mirăm că mulţi nu sînt deloc flataţi de imaginea lor din oglindă şi doresc să o facă ţăndari? Cînd vine vorba de Goma, "liberalii" îşi dau mîna cu foştii propagandişti ai naţionalismului cu voie de la C. C.; oameni subţiri, intelectuali veritabili, scriitori cu talent şi influenţă împart aceeaşi tranşee (pardon – acelaşi şanţ) cu dulăi decrepiţi de teapa unor Pleşiţă, Burtică sau chiar Ştefan Andrei. Fiecare avertizează, se revoltă, se umflă în pene pe limba şi în stilul său. Generalul fost decorat de însuşi De Gol, ce contează cîteva fire smulse din barba "de rabin" a unui legionar fascist?  La alt post de televiziune, cu alte vorbe şi alt temperament, junele Nicolae Manolescu [1] insinuează că Goma are 70 de ani [2], s-a ramolit, scrie aberaţii în jurnal...

Da. S-a ramolit. Şi are obsesii bolnăvicioase. Crede, scrie, spune că:

1) Ideologia comunistă, ca şi partidul care a pus-o în practică, este criminală, iar Securitatea, mîna înarmată a Partidului, nu a fost cu nimic mai prejos de mult hulitul Gestapo.

2) Basarabia e pămînt românesc. Adevărul acesta a fost, este, va fi incomod. Şi nu doar pentru slavofili, dar şi pentru "europenizaţii" care au vrut, cu orice preţ, în N.A.T.O. şi în U.E.

3) Pentru a-şi înţelege istoria, românii trebuie să afle care a fost comportamentul evreilor basarabeni (nu al tuturor, dar al multor, al prea multor evrei basarabeni) în perioada 28 iunie – 3 iulie 1940 ("săptămîna roşie").

Să le examinăm pe fiecare:

Ideologia comunistă n-a murit. Reziduurile ei otrăvite se regăsesc în mintea şi-n sufletul mai tuturor politicienilor, ca şi în ale multor, prea multor ziarişti... Încă mai vioi sînt foştii securişti. Fie că tînjesc demagogic după vremea "bunului patriot Ceauşescu", fie că au "năpîrlit" şi au fost primiţi în partidele istorice, ei nu sînt deloc interesaţi ca românii să iasă din uitare.

Trecem mai departe. De fapt, nu trecem. Căci tot despre relaţia românilor cu propria istorie va fi vorba.

În 1993, s-a întîmplat să-l cunosc pe Andrei. Bun vorbitor de română, Andrei s-a prezentat drept "un student străin". Nu a trebuit să aştept prea mult pentru a afla de unde anume: din Uniunea Sovietică (atenţie: episodul datează din 1993; eram, deci, la doi ani DUPĂ dispariţia U.R.S.S.). Devenisem curios – fosta Uniune e mare... Tînărul recunoaşte sfios: din Chişinău. Pînă la ceasul acela nu întîlnisem basarabeni. Deşi referinţa la Soviete mă descumpănea, eram bucuros. Euforia a fost de scurtă durată. "Studentul străin" (de altfel, bursier al statului român) m-a readus cu picioarele pe pămînt. Pe pămînt sovietic. Bunica lui Andrei, moldoveancă curată, s-a pus în mijlocul drumului pentru a nu lăsa ajutoarele din România să ajungă în Respublică. Ei lăcrimau cînd pica un avion sovietic în Nagorno-Karabak. Ei nu-i vor pe români. În fond, America şi Australia vorbesc aceeaşi limbă şi nu vor să se unească, nu? Fiul aparatcik-ului din Moldova nu era sensibil la argumente de ordin istoric. În cazul lui, mancurtizarea reuşise.

Desigur, amnezia e întreţinută perfid şi legiferată prin tratate internaţionale. S-ar spune că patriotismul cu iz de ectoplasmă şi borş al d-nei Leonida Lari are menirea de a-i discredita pe basarabeni în ochii celorlalţi români. Şi reuşeşte din plin. La fel de pricepuţi în acest sens sînt şi acei bursieri de peste Prut care preferă să comunice între dînşii folosind limba rusă... Dar poate îi judecăm prea aspru, noi, românii ceilalţi, cei ce nu ştim pe pielea noastră cum e să te naşti şi să trăieşti într-o Respublică (ex)Sovietică...

Despre  perioada 28 iunie – 3iulie 1940, Paul Goma a scris Săptămîna roşie [3], tom masiv, ce adună, pe lîngă contribuţiile autorului, documente de arhivă şi relatări din presa vremii, toate avînd ca subiect isprăvile celor prea nerăbdători să trăiască în Respublică... O săptămînă roşie nu doar din punct de vedere ideologic...

Fiii, nepoţii, complicii nerăbdătorilor de atunci au ţesut o conspiraţie a tăcerii în jurul celui ce-a îndrăznit să atenteze la statutul lor public – trecîndu-i de la  "victime" la rubrica alăturată. Cu cîteva îmbucurătoare excepţii, omerta funcţionează.

Paul Goma este – încă o dată – solitar. Cu riscul de a comite o barbarie lingvistică, aş spune că e MAI solitar decît în 1977. Acum 30 de ani, balaurul numit political correctness abia eclozase. Azi a crescut, iar barbariile pe care le pune la cale nu sînt (doar) de ordin lingvistic...

Marian STAN

[1] Născut 1939. [Nota Blog] 
[2] Născut 1935. [Nota Blog] 
[3] Cartea poate fi descărcată intrînd pe http://paulgoma.free.fr/  

* Marian Stan, "Paul Goma – lupul singuratic", în Puncte cardinale, anul XVIII, nr. 4/208, aprilie 2008, p. 15 (rubrica "Don Quijote în Est?").

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…"

 (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg consum" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIII) – "Adevărata dramă de la Petru-Vodă" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIV) – "În jurul unei neînţelegeri" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXV) – "Ofensiva homosexualilor" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVI) – "Ultima biruinţă a lui Ştefan cel Mare" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVII) – "«Sfîntul» Mişa din Clejani" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVIII) – "Memento Gulag în Vendeea" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIX) – "La plecarea dintre noi a Părintelui Calciu" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXX) – "Tinereţe fără bătrîneţe" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXI) – "O nouă carte la Editura Puncte Cardinale..." (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXII) – "Despre poziţia Bisericii faţă de stăpînire" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIII) – Două traduceri din Annick de Souzenelle (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIV) – "Suferinţa ca binecuvîntare" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXV) – "Cele trei atacuri ale diavolului asupra lui Hristos" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVI) – "Luciferismul în ţara lui Caragiale" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVII) – "Sperietoarea şi modelul" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVIII) – "José Antonio Primo de Rivera..." (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIX) – "(De) ce uită Occidentul?" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXL) – " Principale diferenţe între Catolicism şi Ortodoxie"; "O istorisire de demult..." (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLI) – "Poezia carcerală (1): Valeriu Gafencu" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLII) – "Adevăr, Biserică, ecumenism" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLIII) – "De la un tînăr cititor al Punctelor cardinale" (2008) 
* Antologia Punctelor cardinale (CXLIV) – "Poezia carcerală (2): Radu Gyr" (2008)

FAŢA NEVĂZUTĂ A HOMOSEXUALITĂŢII

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

LA EDITURA CHRISTIANA:

Cuvîntul Editorului

Volumul de faţă constituie un nou semnal de alarmă pentru lumea românească, dar şi pentru restul lumii. O excepţională monografie a fenomenului homosexualităţii şi a mişcărilor pro-homosexualitate din ultimele patru decenii, cartea Faţa nevăzută a homosexualităţii, printr-o minuţioasă documentare, scoate la iveală adevăruri ştiinţifice care aruncă în aer întregul edificiu ideologic pe care se sprijină propaganda homosexualităţii astăzi. 

Lucrarea se justifică mai ales în contextul actual, în care homosexualitatea nu mai poate fi considerată doar o problemă a unui grup de persoane, ci constituie deja unul dintre elementele dominante ale ideologiei zilei, impus legislativ în tot mai multe ţări ale lumii, într-o polemică deschisă faţă de familie şi credinţa creştină. 

Cel mai îngrijorător ni se pare însă faptul că tot mai mulţi copii şi tineri din familiile creştine, botezaţi în numele lui Hristos, riscă azi să adopte un comportament homosexual, pătîndu-şi haina botezului, căzînd din sistemul moral al Bisericii creştine şi riscînd, de asemenea, toate bolile şi suferinţele descrise în această carte. Ei devin astfel victime ale unui context ce favorizează şi chiar cultivă tulburările identităţii de gen (atac frontal şi lipsit de scrupule la adresa antropologiei creştine), abuzurile sexuale şi homosexuale şi alte asemenea fenomene prezentate cu multă acribie ştiinţifică pe parcursul cărţii. Spunem că aceşti tineri pot ajunge victime în primul rînd pentru că, sub presiunea dezinformării şi a manipulării mediatice, ei nu au nicio idee despre bolile şi suferinţele ce-i aşteaptă dacă vor urma calea homosexualităţii. În acest sens, prezenta carte putem spune că li se adresează în primul rînd lor, ca şi tuturor celor care şi-au însuşit deja acest stil de viaţă, cu tot ceea ce presupune el. Iată cîteva doar dintre consecinţele comportamentului homosexual ce rezultă din studiile citate în carte: 

- în medie, homosexualii care trăiesc în cuplu întreţin relaţii sexuale cu 8 parteneri pe an, iar cei care nu trăiesc în cuplu cu aproximativ 20 de parteneri pe an; 

- dintre homosexuali, 43% întreţin relaţii sexuale cu peste 500 de bărbaţi pe parcursul vieţii, iar 28% cu peste 1.000 de parteneri; 

- între 70% şi 78% din homosexuali raportează că au contractat o boală cu transmitere sexuală (BTS); 

- probabilitatea ca un homosexual să dezvolte cancer anal este de 38,8 ori mai mare decît în cazul unui heterosexual; 

- homosexualii prezintă o probabilitate de cel puţin 160 de ori (cu 15900%) mai mare de contaminare cu HIV decît heterosexualii; 

- rata consumului de droguri şi alcool este de trei ori mai mare la bărbaţii gay, lesbiene şi bisexuali decît la heterosexuali; 

- depresiile unipolare şi bipolare au o rată de incidenţă de 3,64 ori mai mare la gay şi de 3,69 ori mai mare la lesbiene faţă de heterosexuali; 

- dintr-un studiu realizat de medicul american Gary Remafedi rezultă că 72% din homosexuali consultaseră de‑a lungul timpului un psihiatru sau un psiholog pentru probleme emoţionale şi 31% fuseseră spitalizaţi pentru o chestiune de sănătate mentală.

- Bagley şi Tremblay (1997), observînd comportamentul suicidal al unui grup de tineri homosexuali cu vîrste intre 18 şi 27 de ani, constată o rată de sinucidere mai mare de 14 ori faţă de tinerii heterosexuali de aceeaşi vîrstă; 

- în studiul său, Remafedi constată că 34% din homosexuali au avut la un moment dat o tentativă de sinucidere, iar, dintre cei care nu au avut, 21% estimează că o vor face in viitor; 

- într-un studiu desfăşurat pe perechi de gemeni din care unul dintre ei era homosexual s-a constatat că cei homosexuali își doreau să moară de 4,4 ori mai mult decît fratele lor geamăn care era heterosexual, se gîndea cum să se sinucidă de 4,1 ori mai des şi aveau o rată a tentativelor de sinucidere de 6,5 ori mai mare; 

- cel mai vast studiu desfăşurat vreodată a constatat că homosexualii, în anul 1993, trăiau cu 35 de ani mai puţin decît bărbaţii heterosexuali, iar lesbienele trăiau cu 34 de ani mai puţin decît femeile heterosexuale; 

- încă din anul 1964 activiştii homosexuali susţineau că "homosexualii constituie un răspuns perfect la problema exploziei demografice". 

Avînd în vedere toate acestea, considerăm că volumul de faţă constituie una dintre cele mai importante mărturii ale iubirii faţă de om, faţă de omul aflat într-o cumpănă a vieţii, faţă de omul care a fost sedus sau a alunecat pe căile homosexualităţii. 

Dimpotrivă, cei care se străduiesc să demonstreze faptul că homosexualii nu au un comportament patologic, ci că stilul lor de viaţă reprezintă o alternativă cît se poate de normală la heterosexualitate, credem că sînt principalii duşmani ai omului – şi mai cu seamă principalii duşmani ai homosexualilor înşişi. Credem că numai adevărul poate să-i ajute pe aceştia din urmă să depăşească uriaşa suferinţă pe care le-o provoacă stilul de viaţă homosexual la care s-au lăsat atraşi. Iar acest adevăr le vine în întîmpinare astăzi mulţumită efortului excepţional al celor doi autori, Virgiliu Gheorghe şi Andrei Dîrlău.

Prof. Univ. Dr. Pavel  Chirilă

MUTAŢII ARHIEREŞTI

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

 Noul mitropolit de la Timişoara

Banatul (care, în ipostaza lui ortodoxă, numai "frunce" nu este) a ieşit, cu voia lui Dumnezeu, din lunga agonie a epocii Corneanu [1] (şi, e de sperat, din paradigma colaboraţionismului eretic): pe 16 decembrie 2014, cu 26 de voturi din 45 valid exprimate, Sfîntul Sinod l-a ales pe ÎPS Ioan Selejan Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului (preferat - chiar dacă nu şi de Patriarhul Daniel - Preasfințitului Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, cu care a ajuns în al doilea tur de scrutin [2]). Duminica de 28 decembrie 2014 este ziua întronizării sale în Catedrala Mitropolitană din Timişoara şi ne rugăm cu toţii ca Dumnezeu să-i dea fostului păstor al Harghitei şi Covasnei sănătate şi spor în noua sa demnitate eclezială. Sper sincer ca prietenul Claudiu Târziu să fi avut "gura aurită" scriind pe blogul său că "Banatul a cîștigat un părinte duhovnicesc în adevăratul sens al cuvîntului și totodată un arhipăstor patriot și foarte priceput gospodar al Bisericii, ce a făcut adevărate minuni în Harghita și Covasna, care îl recomandau pentru o astfel de demnitate". Rămîne de văzut cine îi va lua locul în "secuime" (unde problema bisericească este cel mai sensibil legată de problema naţională). 

Arhiepiscopul oficializat al Romanului şi Bacăului

Tot pe 16 decembrie a. c. (întronizarea va avea loc la Roman, duminică 4 ianuarie 2015), Sinodul l-a ales Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului, cu 35 de voturi din 45 valid exprimate, pe PS Ioachim Băcăuanul (care de fapt a condus eparhia de mulţi ani încoace, pe fondul senectuţii şi bolii antecesorului său Eftimie Luca, răposat în toamna acestui an). Sînt multe de aşteptat de la primenirea ierarhiei noastre ortodoxe, dar acestor aşteptări nu li se va putea răspunde pe deplin decît în măsura în care Biserica va şti să iasă, instituţional vorbind, din zodia obedienţelor seculare (căci din "lacul" comunismului se poate cădea în multe alte "puţuri", mai ales atunci cînd vocaţia pastorală întră în concurenţă cu cea... managerială). Dumnezeu să ne apere şi să ne lumineze. Din Deal în vale şi de la vlădică pînă la opincă.

Răzvan CODRESCU

[1] Ierarhul securist şi eretic de la Timişoara, marea ruşine deghizată în "mîţă blîndă" a ortodoxiei româneşti contemporane, a răposat la sfîrşitul lui septembrie, în pragul vîrstei de 91 de ani. Pentru cazul său, a se vedea, între altele, chiar pe acest blog, Între "cazul Corneanu" şi "cazul Bădiliţă" (precum şi alte materiale postate în aceeaşi perioadă: mai-iulie 2008). 

[2] PS Sofronie Drincec, mai tînărul "tovarăş de drum" întru erezie al răposatului mitropolit din cetatea de pe Bega, a avut tupeul să candideze, dar a fost eliminat din primul tur.

ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CXLIV)

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)

2008 
POEZIA CARCERALĂ (2):
RADU GYR

Radu Gyr  este "poetul închisorilor prin excelenţă", unul dintre cei mai valoroşi poeţi români, redescoperit de publicul mai larg după 1989, prin destinul său poetic dramatic. Pe numele său adevărat Radu Demetrescu, el s-a născut la 2 martie 1905 la Cîmpulung Muscel, ca fiu al actorului Ştefan (Coco) Demetrescu, a cărui amintire o evocă riguros, dar şi cald în Calendarul meu. Prietenii, momente şi atitudini literare. Poetul a debutat în anul 1924, cu volumul intitulat Linişti de schituri. A fost comandant legionar şi şef al regiunii Oltenia, conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Este autorul multor celebre versuri din epocă: Sfîntă tinereţe legionară, Imnul Moţa-Marin, Imnul Muncitorilor. Merită amintit faptul că a fost laureat al mai multor premii ale Societăţii Scriitorilor Români şi ale Academiei Române, iar în 1940, pe timpul guvernării legionare, a fost director general al teatrelor. După detenţia de sub regimul lui Carol II, este închis şi de Antonescu, apoi este eliberat şi trimis spre "reabilitare" în batalioanele de la Sărata. În 1945, regimul comunist îl încadrează în "lotul ziariştilor" şi îl condamnă la 12 ani. Revine acasă în 1956, dar cunoaşte mai multe condamnări, suportînd rigorile închisorilor din Jilava, Aiud etc. Ultima condamnare a avut ca motiv de acuzare celebrul poem, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!, poetul fiind condamnat chiar la moarte, dar după un an comutîndu-i-se pedeapsa în muncă silnică pe viaţă. În 1963 a fost graţiat, ca şi alţi oameni de cultură ai vremii. 

"Poezia închisorilor ridică lirismul lui Gyr la o înălţime spirituală şi artistică absolut memorabilă. E o faţă inedită, aşa cum pentru Voiculescu e cea a sonetelor, în traducere imaginară, din Shakespeare. O combustie lirică intensă, o transfigurare a omului şi o acumulare sentenţioasă, unde propria existenţă se află în cîteva situaţii-limită, o recomandă ca pe un versant necunoscut, întregitor, dureros şi inegalat al poeziei române" [1]. Astfel, putem vorbi despre capodopere ale genului, pentru că "universul concentraţionar, carcera, în speţă, spaţiu de suferinţă, dar şi de visare, sînt descrise, în simbolismul lor, de către Radu Gyr, la un nivel neegalat de alţi autori" [2].  

Poemul Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! "deschide un periplu în memoria dureroasă a unui timp pierdut. Trecutul apasă peste prezent, ca un blestem ce nu poate fi îndepărtat" [3]. Adresarea directă este vie şi emoţionantă. Pentru autor, refrenul are conotaţii adînci. Gheorghe şi Ion sînt nume frecvent întîlnite în popor. De aceea, aceste nume devin simboluri ale luptei pentru libertate. Îndeosebi pentru libertatea interioară, pentru descătuşarea sufletească, pentru apărarea credinţei şi-a valorilor creştine. De aceea, poezia începe meditativ, fiind o exprimare poetică a ideilor pentru care nu trebuie să se ridice la luptă poporul, abia apoi numindu-se scopul superior al luptei: Nu pentru-o lopată de rumenă pîine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mîine,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!. Strofa următoare are ecouri de ectenie, avînd expresii tipice ale rugăciunii liturgice: Pentru sîngele neamului tău curs prin şanţuri,/Pentru cîntecul tău ţintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!. Astfel, poetul sensibilizează şi impresionează cititorul, făcîndu-l părtaş la cîntecul său de luptă. Ritmul liturgic al textului se îmbină cu ritmul imnic. În mod evident, poemul apare ca un imn al chemării la înălţarea spirituală a unui popor, la împlinirea unor deziderate de veacuri. Motivele sînt christice, apar în acest poem cuvinte şi expresii profund creştine: neam, piroane, lacrimă, libertate,  icoane, lanţuri, lumină, toate exprimînd un Corpus Christi simbolic, un strigăt puternic de libertate, o dorinţă fermă de a apăra, precum martirii de odinioară, credinţa străbună: Şi ca să-ţi pui tot sărutul fierbinte/ Pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,/ Pe toate ce slobode-ţi ies înainte,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!/ Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!/ Sus, pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!  

Comparabil cu imnul lui Andrei Mureşanu, Un răsunet [4], poemul lui Radu Gyr a fost un strigăt de libertate rostit în numele neamului său. Fără îndoială, "poezia lui Radu Gyr reia numai îndemnul la lupta pentru libertate într-o retorică persuasivă, agitatorică, de o mare simplitate, în care, alături de imperativul ridică-te (titlu şi refren al poeziei, dar şi repetat sub formă de anaforă; din 24 de versuri, 8 încep cu acest imperativ reluat din titlu), pregnantă este alăturarea antonimică (de asemenea repetată) adverb/conjuncţie adversativă [...]. Alăturarea antonimică nu/ci atrage după sine o dezvoltare a opoziţiei (nu pentru zadarnice bunuri materiale, ci pentru rîvnita şi nepreţuita libertate), prezentată într-o succesiune de metafore: văzduhul liber de mîine, pentru sîngele neamului tău curs prin şanţuri, pentru cîntecul tău ţintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău aprins, ca să aduni chiuind pe tăpşane o claie de zări şi-o căciulă de stele" [5]. 

Rostirea poetică a lui Radu Gyr se aşază dintru început sub semnul unei lupte interioare pentru ieşirea la lumină şi izbăvire. Poetica textelor sale este un Cîntec de luptă prin care îşi fixează un program coerent, biruit de convingerea lăuntrică a omului care are datoria să suporte toate pînă la sfîrşit, deoarece adevărata înfrîngere nu este o pierdere de ordin material, ci spiritual: Nu dor nici luptele pierdute,/ nici rănile din piept nu dor,/ cum dor acele braţe slute/ care să lupte nu mai vor.// Cît timp în piept inima-ţi cîntă/ ce-nseamnă-n luptă-un braţ răpus?/ Ce-ţi pasă-n praf de-o spadă frîntă/ cînd te ridici c-un steag mai sus?/ Că-nfrînt nu eşti atunci cînd sîngeri,/ nici cînd în lacrimi ochii ţi-s:/ Adevăratele înfrîngeri/ sînt renunţările la vis. 

Alte poezii sînt adevărate rugăciuni, expresii culminante ale întîlnirii omului cu Dumnezeu. Această întîlnire nu poate avea loc decît într-o stare umană de profundă pocăinţă şi asumare deplină a suferirii nedreptăţilor. Aşa este, de pildă, poezia Metanie: Doamne, fă din suferinţă,/ Pod de aur, pod înalt,/ Fă din lacrimă velinţă/ Ca-ntr-un pat adînc şi cald.// Din lovirile nedrepte/ Faguri facă-se şi vin./ Din înfrîngeri, scări şi trepte,/ Din căderi, urcuş alpin.// Din veninul pus în cană/ Fă miresme ce nu pier./ Fă din fiecare rană/ o cădelniţă spre cer;// Şi din fiece dezastru/ şi crepuscul stins în piept,/ Doamne, fă lăstun albastru/ şi fă zîmbet înţelept.  

Întîlnirea omului cu Domnul Hristos este şi tema capodoperei liricii lui Radu Gyr. Azi-noapte Iisus... (sau Iisus în celulă) este textul care semnifică destinul fiecărui deţinut politic de-a fi solidar cu suferinţa umană a Mîntuitorului, ca şi suferinţa Mîntuitorului care devine solidară cu a lor. Este arhicunoscut faptul că "dintre versurile lui, poezia care a circulat cel mai mult, care a însemnat cel mai mult pentru sufletul în restrişte al osîndiţilor a fost Iisus în celulă. [...] Cu vizita aceasta, pe cît de tainică, pe atît de reală, începe poezia. Şi Iisus participă la toată mizeria vieţii deţinutului, la toate chinurile lui, se face părtaş la toate suferinţele lui, în mod firesc, ca un prieten, ca un semen şi totuşi ca un Dumnezeu. [...] Comuniunea cu Dumnezeu în restrişte a fost dintotdeauna actul de tărie al sufletului românesc prigonit, strivit şi răstignit" [6].

Domnul Hristos ajunge în celulă, devine un deţinut asumîndu-şi soarta celor pedepsiţi pe nedrept, dar, mai mult de-atît, simbolizînd speranţa şi singura lor mîngîiere. Identificîndu-se cu deţinuţii, El vine cu haine vărgate, trece dincolo de zăbrele şi cere tăcere celui pe care-l vizitează, oferindu-i privilegiul Întîlnirii care îi dă puterea să spere, deşi finalul poeziei este ambiguu. Prima parte a poeziei este construită pe ideea întîlnirii cu Hristos în celulă: Azi-noapte Iisus mi-a intrat în celulă./ O, ce trist şi ce-nalt părea Christ!/ Luna venea după El, în celulă/ şi-L făcea mai înalt şi mai trist.// Mîinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adînci ca nişte păduri./ Luna-L bătea cu argint pe veşminte/ argintîndu-I pe mîini vechi spărturi./ Uimit am sărit de sub pătura sură: / - De unde vii, Doamne, din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ şi mi-a făcut semn ca să tac.// S-a aşezat lîngă mine pe rogojină:/ - Pune-mi pe răni mîna ta!/ Pe glezne-avea urme de cuie şi rugină / parcă purtase lanţuri cîndva.// Oftînd şi-a întins truditele oase/ pe rogojina mea cu libărci./ Luna lumina, dar zăbrelele groase/ lungeau pe zăpada Lui vărgi.// Părea celula munte, părea căpăţînă/ şi mişunau păduchi şi guzgani./ Am simţit cum îmi cade capul pe mînă/ şi-am adormit o mie de ani...  

Partea a doua a poeziei prezintă o simetrie cu prima, numai că Hristos nu se mai află prezent fizic în celulă. Prezenţa Lui se mai simte doar prin mirosul de trandafiri, probabil ca simbol analogic al mirosului de tămîie sau mir, care sînt folosite la slujbele bisericeşti. Trezirea din vis este identică în acest moment cu revenirea la starea de fapt, la zguduitoarea conştiinţă a omului care înţelege că a fost privilegiat să vadă chipul Celui ce este Lumină, că a fost martorul unei revelaţii, martorul prezenţei vii a Mîntuitorului în conştiinţa celui care aşteaptă izbăvirea: Cînd m-am deşteptat din afunda genună,/ miroseau paiele a trandafiri./ Eram în celulă şi era lună,/ numai Iisus nu era nicăiri...// Am întins braţele: nimeni, tăcere./ Am întrebat zidul: nici un răspuns!/ Doar razele reci, ascuţite-n unghere,/ cu suliţa lor m-au străpuns.../ - Unde eşti, Doamne? Am urlat la zăbrele./ Din lună venea fum de căţui.../ M-am pipăit... şi pe mîinile mele,/ am găsit urmele cuielor Lui.  

Asemenea Apostolului Toma, poetul a primit dovada cuielor şi-a rănilor Lui, pentru a crede definitiv în Mîntuitorul şi Izbăvitorul său. Conştient de clipa revelaţiei căreia tocmai i-a fost martor, poetul reia imaginea iniţială, conferind poeziei o compoziţie circulară şi reducînd esenţa textului la cele două imagini de incipit şi final. Dovada de netăgăduit că Azi-noapte Iisus mi-a intrat în celulă este aceea că pe mîinile mele, am găsit urmele cuielor Lui. Această întîlnire revelaţională simbolizează identificarea totală a suferinţei umane cu Patimile Lui, sensul conotativ lăsînd loc ideii că omul se poate mîntui prin Iubire, dar şi prin Suferinţă.  

Poezia Basm e o expresie culminantă a suferinţei detenţiei, a cumplitei umilinţe, a nedreptăţii şi a adevăratei răstigniri, în plan sufletesc, a omului de cultură, a cărui singură vină era credinţa în Dumnezeu şi în artă. Deşi titlul poate deruta, versurile exprimă o dramă cumplită, o suferinţă ce va fi resimţită înmiit în această viaţă şi dincolo de ea. Inspirată de dorul de fetiţa lui, pe care n-o mai văzuse de atîţia ani, poetul scrie: Fetiţa a rămas departe-n poveşti,/ cu mîini de icoană curată,/ iar tatăl ei a murit de atunci nu o dată,/ ci de sute de ori, de o mie de ori.../ De o mie de ori a fost tras pe roată,/ spînzurat de o mie de ori de sfori,/ de o mie de ori pus pe cruce,/ de o mie de ori perpelit în dogori,/ de o mie de ori, de o mie de ori... Repetarea obsedantă a numeralului este mai degrabă o subminare a dorinţei creatoare de a fi liberă, nu încătuşată, de a fi acasă, alături de copilă, nu în carceră, de a fi spirit liber, nu “pus pe cruce" de-atîtea ori... Sufletul cere imposibilul, iar nerealizarea dorinţei devine obsesie, frustrare a fiinţei, dor... 

Radu Gyr a fost considerat “un Homer al închisorilor (Victor Ioan Pica), un autor legendar care, deşi văzut de puţini în carne şi oase, dobîndeşte dimensiuni mitice, prin opera sa" [7]. Om al suferinţei, Radu Gyr este un poet tragic “prin transformarea dramei personale în cîntecul tragic al unui neam întreg. Tragic e şi omul istoriei pentru că, deşi conştient de limitele sale, el forţează limita umană. [...] Credinţa nu exclude întrebările şi chiar disperarea, senzaţia de abandon. [...] Gyr se salvează însă prin artă. Sau mai exact, este, cred, iertat pentru că mult a iubit" [8]. Sau am putea încheia cu acel Cîntec deplin al lui Radu Gyr: N-ai lăuda de n-ai ştii să blestemi,/ Surîd numai acei care suspină,/ Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi,/ De n-ai fi plîns, n-ai duce-n ochi lumină./ Şi dacă singur rana nu-ţi legai,/ Cu mîna ta n-ai unge răni străine./ N-ai jindui după frînturi de rai/ De n-ai purta un ciob de iad în tine./ Că nu te-nalţi din praf dacă nu cazi/ Cu fruntea jos, în pulberea amară,/ Şi dacă-nvii în cîntecul de azi/ E c-ai murit în lacrima de-aseară. (Va urma)

Maria-Daniela PĂNĂZAN

[1] Adrian Popescu, Lancea frîntă. Lirica lui Radu Gyr, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, p. 75. 
[2] Ibidem, p. 76. 
[3] Ibidem, p. 79. 
[4] Actualul imn naţional: Deşteaptă-te, române... [Nota Blog] 
[5] Ion Buzaşi, Poezia religioasă românească. Antologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, pp. 267-268. 
[6] Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, Editura Christiana, Bucureşti, 2006, p. 301. 
[7] Adrian Popescu, op. cit., p. 91. 
[8] Ibidem, pp. 100-101.

* Maria-Daniela Pănăzan, "Poezia carcerală (2): Radu Gyr", în Puncte cardinale, anul XVIII, nr. 4/208, aprilie 2008, p. 7 (rubrica "Literatura închisorilor").

Radu Gyr spre sfîrşitul vieţii

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg consum" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXIII) – "Adevărata dramă de la Petru-Vodă" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXIV) – "În jurul unei neînţelegeri" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXV) – "Ofensiva homosexualilor" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXVI) – "Ultima biruinţă a lui Ştefan cel Mare" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXVII) – "«Sfîntul» Mişa din Clejani" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXVIII) – "Memento Gulag în Vendeea" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXIX) – "La plecarea dintre noi a Părintelui Calciu" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXX) – "Tinereţe fără bătrîneţe" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXI) – "O nouă carte la Editura Puncte Cardinale..." (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXII) – "Despre poziţia Bisericii faţă de stăpînire" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIII) – Două traduceri din Annick de Souzenelle (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIV) – "Suferinţa ca binecuvîntare" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXV) – "Cele trei atacuri ale diavolului asupra lui Hristos" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVI) – "Luciferismul în ţara lui Caragiale" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVII) – "Sperietoarea şi modelul" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVIII) – "José Antonio Primo de Rivera..." (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIX) – "(De) ce uită Occidentul?" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXL) – " Principale diferenţe între Catolicism şi Ortodoxie"; "O istorisire de demult..." (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLI) – "Poezia carcerală (1): Valeriu Gafencu" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLII) – "Adevăr, Biserică, ecumenism" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLIII) – "De la un tînăr cititor al Punctelor cardinale" (2008)