INTERMEZZO LIRIC: O POEZIE... CU CÎNTEC

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Aurélie Moreau, Femme dans la lune

DOMOL TRECURĂ ANII
  

                                                E noapte-n ochii tăi şi ştiu

                                                            c-ajuns-am iarăşi prea tîrziu

                                                            şi că din visul unde şezi

                                                            nici nu m-auzi, nici nu mă vezi… 

Domol trecură anii ca nişte boi bătrîni, 

cu pîntece umflate aproape să plesnească: 

îţi trebuia, iubito, un bici mai bun să-i mîni 

prin bărăganul nostru de dragoste lumească. 

Au luat-o razna, iată, plăvanii peste vis, 

să caute islazuri cu iarbă ne-ncepută, 

ci tu tot strigi zadarnic pe urma lor, căci ţi-s 

cuvintele betege prin cîmpuri de cucută. 

Nici vlagă n-ai, nici vreme de-acuma nu mai este; 

în ochii tăi durerea ca într-un scoc se-adună 

şi-ncremeneşti înaltă în zarea lumii-aceste, 

cu pletele-ncurcate în raze reci de lună.

Răzvan CODRESCU

(din vol. Răsăritenele iubiri,

ciclul "Icoane de-ntuneric")

Puteţi accesa AICI poezia pusă pe muzică şi interpretată (voce şi chitară) de Şerban Moescu (foto).