luni, iulie 26, 2010

O ISTORIE A "REEDUCĂRILOR"

SUMARUL BLOGULUI

LA EDITURA CHRISTIANA A APĂRUT:


Într-o postare anterioară, anunţînd cartea deja apărută acum – Constantin I. Stan, Crucea reeducării. O istorie a „reeducărilor” în temniţele comuniste din România (1948-1964), Editura Christiana, Bucureşti, 2010, 300 pagini, format 130/200 –, am reprodus tabla ei de materii şi capitolul despre Piteşti. Acum reproduc, pentru cititorii interesaţi, „Argumentul editorial” şi spicuiri din ampla bibliografie de la sfîrşitul volumului (care vădeşte amploarea şi seriozitatea investigaţiei întreprinse de autor). Preţul cărţii în librării este de 18 lei noi şi poate fi procurată şi prin poştă (S.C. Supergraph S.R.L., str. Ion Minulescu 36, sector 3, Bucureşti, cod postal 031216; telefon: 021/3206119; fax: 021/3191084; e-mail: editura@sophia.ro). (R. C.)


ARGUMENT EDITORIAL

Despre monstruosul experiment concentraţionar comunist al aşa-numitei „reeducări”, început la Suceava, supralicitat la Piteşti şi apoi exportat – în forme mai puţin dure, dar nu mai puţin perverse – în mai toate închisorile şi lagărele de muncă din România anilor ‘50-‘60, s-a adunat, mai ales în ultimii 20 de ani, o bibliografie considerabilă, cu aportul unor numeroşi memorialişti, dar şi al unor cercetători profesionişti ai istoriei noastre recente*.
De cea mai tristă notorietate a rămas “fenomenul Piteşti”, unic – prin amestecul de bestial şi diabolic – nu numai la noi, ci în întreg spaţiul concentraţionar al fostului “lagăr socialist” central şi sud-est european. Începutul l-a făcut cartea publicată în Occident de către regretatul Dumitru Bacu (1923-1997, fost deţinut politic el însuşi, fără a fi trecut însă personal prin “iadul” de la Piteşti): Piteşti – centru de reeducare studenţească, Madrid, 1963 (Colecţia Dacoromanica), reeditată – cu o prefaţă de pr. Gheorghe Calciu – în 1989 la Hamilton (Editura “Cuvântul Românesc”) şi în 1991 la Bucureşti (Editura Atlantida**), iar în 1971 tradusă integral şi în limba engleză (The Anti-Humans. Students “Reeducation” in Romanian Prisons, Ed. “Soldiers of the Cross”, Englewood, Colorado). Tot fără experienţa directă a faptelor au abordat subiectul un Paul Goma (mai ales în Les chiens de la mort, 1981; versiune rom. Patimile după Piteşti, 1990), un Virgil Ierunca (Fenomenul Piteşti, 1990) sau un Marcel Petrişor (Fortul 13, 1991; Secretul Fortului 13, 1994; La capăt de drum, 1997; Trecute vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi, 2008). Dintre cei care au scris din proprie experienţă, primul a fost – tot în Occident – Grigore Dumitrescu (Demascarea, 1978; reed. 1996; trad. fr. 1997). Dintre mărturiile ulterioare apărute în volume se cuvin menţionate cu precădere cele ale lui Viorel Gheorghiţă (Et ego. Sărata-Piteşti-Gherla-Aiud, 1994), Dumitru Gh. Bordeianu (Mărturisiri din mlaştina disperării, 2 vols., 1995; reed. 2001, într-un singur volum) sau Octavian Voinea (Masacrarea studenţimii române în închisorile de la Piteşti, Gherla şi Aiud, 1996). Un deosebit impact au avut mai recent cartea lui Ioan Ianolide Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă (2006)*** şi volumul Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu, după mărturiile sale şi ale altora (2007), ambele îngrijite la Sf. Mănăstire Diaconeşti, dar apărute la Bucureşti, sub egida Editurii Christiana. În pofida atîtor mărturii, documente şi analize, “fenomenul Piteşti” e totuşi departe de a fi fost elucidat sub toate aspectele lui.
O altă faţă a reeducării a fost cea practicată după 1960, mai ales în închisoarea de la Aiud (sub comanda colonelului Gheorghe Crăciun). Pentru această „nouă reeducare”, bazată mai ales pe teroarea psihică şi pe şantajul moral, fundamentală rămîne radiografia realizată de fostul deţinut politic Demostene Andronescu în prima parte a volumului Reeducarea de la Aiud. Peisaj lăuntric. Memorii şi versuri din închisoare (Editura Christiana, Bucureşti, 2009).
Profesorul Constantin I. Stan, excelent cunoscător al literaturii de detenţie (pe care se întemeiază cu precădere), dar şi al documentelor de arhivă (atîtea cîte sînt accesibile deocamdată cercetătorilor), pune acum la îndemîna publicului larg o sinteză istorică de ansamblu despre originile şi avatarurile cumplitului experiment penitenciar numit „reeducare”, al cărui trist apogeu l-a constituit „fenomenul Piteşti” (1949-1951, încheiat cu faimosul „proces al torţionarilor”, în urma căruia Eugen Ţurcanu şi principalii săi colaboratori imediaţi au fost executaţi în 1954), dar care s-a prelungit, într-o formă sau alta, pînă la lichidarea temniţelor politice din România (1964).
Scrisă cu acribie ştiinţifică, dar şi cu duh compătimitor, Crucea reeducării este o carte terifiantă despre cea mai grea cruce purtată vreodată de lamura mărturisitoare a neamului românesc****. Şi nu putea exista pentru ea mai potrivită ilustrare grafică decît marea Icoană a Noilor Martiri ai Pămîntului Românesc, realizată şi păstrată în obştea monahală de la Diaconeşti (căreia editura noastră îi rămîne încă o dată îndatorată).

R. C.

* A se vedea numeroasele repere bibliografice din subsolul şi de la finele cărţii de faţă.
** Din păcate, editorul amator, fostul „piteştean” Octavian Voinea, în afara faptului că a dat cărţii un nou subtitlu editorial (La Buchenwald se murea mai uşor), a intervenit masiv, din considerente personale, atît în textul autorului, cît şi al prefaţatorului. O nouă ediţie a cărţii e însă în pregătire la Bucureşti, avînd ca bază ediţia „canadiană” din 1989 (cea mai bună de pînă acum).
*** Cu o memorabilă prefaţă a Părintelui Calciu: “Un nevrednic cuvînt înainte la o carte de mare şi sfîntă vrednicie”.
**** Au fost supuşi cu precădere “reeducării”, pe lîngă o seamă de vîrfuri ale politicii şi culturii noastre interbelice, tinerii reprezentanţi ai intelectualităţii creştine, mulţi dintre ei studenţi şi chiar elevi. Cei mai mulţi erau membri (sau simpli simpatizanţi) ai Mişcării Legionare sau ai Frăţiilor de Cruce, dar n-au lipsit nici adepţii altor orientări politice şi nici victimele fără apartenenţă la vreun partid, dar credincioase principiilor şi tradiţiilor creştine.




DIN BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ

• Adrian Alui Gheorghe, Părintele Justin Pârvu şi morala unei vieţi cîştigate, Piatra Neamţ, Editura Conta, 2005.
• Anania, Valeriu, Memorii, Iaşi, Editura Polirom, 2008.
• Andreica, Gheorghe, Tîrgşorul Nou. Închisoarea minorilor: 1948-1950, Ploieşti, Editura Printeuro, 2000.
• Andreica, Gheorghe, Reeducări comuniste, vol. I, Eugen Ţurcanu, ruşinea speciei umane, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2007.
• Andronescu, Demostene, Reeducarea de la Aiud. Peisaj lăuntric. Memorii şi versuri din închisoare, Bucureşti, Editura Christiana, 2009.
• Antohe, Ion, Răstigniri în România după Ialta, Bucureşti, Editura Albatros, 1995.
• Baciu, Nicolae, Agonia României: 1944-1948. Dosarele secrete acuză, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990.
• Bacu, Dumitru, Piteşti – centru de reeducare studenţească, Bucureşti, Editura Atlantida, 1991.
• Bâgu, Gheorghe, Mărturisiri din întuneric, Bucureşti, Editura Tehnică, 1993.
• Banea, Dumitru, Acuzat, martor, apărător în procesul vieţii mele, Sibiu, Editura Puncte Cardinale, 1995.
• Bărdaş, Pr. Ioan, Calvarul Aiudului. Din suferinţele unui preot ortodox, text îngrijit de Georgeta Popa, Bucureşti, Editura Anastasia, 1999.
• Bejan, Pr. Dumitru, Viforniţa cea mare, Bucureşti, Editura Tehnică, 1996.
• Bejan, Pr. Dimitrie, Bucuriile suferinţei. Evocări din trecut, vol. II, Chişinău, Editura Cartea Moldovei, 1996.
• Boldur-Lăţescu, Gheorghe, Genocidul comunist în România, vols. I-II, Bucureşti, Editura Albatros, 1992-1994.
• Boldur-Lăţescu, Gheorghe, „Procesele reeducării”, în revista Puncte cardinale, Sibiu, an XIII, nr. 8 (152), august 2003, pp. 13-15.
• Boldur-Lăţescu, Gheorghe, Memorii. Patru generaţii, Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 2008.
• Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaştina disperării (Cele văzute, trăite şi suferite la Piteşti şi Gherla), vol. I, Piteşti, ediţie îngrijită de Marcel Petrişor, Bucureşti, Editura Gama, 1995; ed. a II-a: Bucureşti, Editura Scara, 2001.
• Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaştina disperării (Cele văzute, trăite şi suferite la Piteşti şi Gherla), vol. II, Gherla, ediţie îngrijită de Marcel Petrişor, Bucureşti, Editura Gama, 1995.
• Brânzaş, Liviu, Raza din catacombă, Bucureşti, Editura Scara, 2001.
• Buracu, Mihai, Tăbliţele de săpun de la ITŞET-IP, Craiova, Editura M.J.M., 2003.
• Calciu, Părintele Gheorghe, Mărturisitorul prigonit, Piatra Neamţ, Editura Crigarux, 2007.
• Calciu, Părintele Gheorghe, Războiul întru Cuvînt. Cuvintele către tineri şi alte mărturii, ediţie îngrijită şi prefaţă de Răzvan Codrescu, Bucureşti, Editura Nemira, 2001.
• Cârja, Ion, Canalul Morţii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1993.
• Călinescu, Nicolae, Preambul pentru camera de tortură, Timişoara, Editura Marineasa, 1994.
• Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism şi represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid naţional, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
• Cesianu, Constantin, Salvat din infern, traducere de Maria Alexe, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992.
• Chioreanu, Nistor, Morminte vii, ediţie îngrijită de Marius Cristian, Iaşi, Institutul European, 1992.
• Ciuceanu, Radu, Regimul penitenciar în România (1940-1962), Bucureşti, Editura Institutului Naţional Pentru Studiul Totalitarismului, 2001.
• Codrescu, Răzvan, „Drepţii de lângă noi. Mărturisitori ai dreptei credinţe sub prigoana comunistă”, în Cartea îndreptărilor. O perspectivă creştină asupra politicului, Bucureşti, Editura Christiana, 2004, pp. 159-181.
Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România. Raport final, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.
• Constantinescu, Alexandru Badea, Labirintul terorii, ediţie de Toma Rădulescu, Craiova, Editura Sim-Art, 2006.
• Crainic, Nichifor, Pribeag în ţara mea. Memorii din închisoare, Bucureşti, Muzeul Literaturii Române, f.a.
• Davidescu, Ştefan Ioan, Călăuză prin infern, prefaţă de Flori Stănescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
• Diaconescu, Ion, Temniţa, destinul generaţiei noastre, ediţie revizuită, Bucureşti, Editura Nemira, 2003.
• Dumitrescu, Constantin Ticu (editor), Mărturie şi document. Recurs la memorie, vols. I-III, Iaşi, Editura Polirom, 2008.
• Dumitrescu, Grigore, Demascarea, München, Editura Ion Dumitru, 1978.
• Dumitrescu, Vladimir, Închisorile mele (Memorii), prefaţă de Silvia Marinescu-Bâlcu, Bucureşti, Editura Albatros, 1994.
• Duţu, Teodor, După 50 de ani. Amintiri despre cei care nu mai sînt, Buzău, Editura Alpha, 1999.
• Filoteu, Monahul (editor), Mărturisirea unui creştin. Părintele Marcu, Mănăstirea „Petru Vodă”, f. a.
• Frunză, Victor, Istoria stalinismului în România, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990.
• Gheorghiţă, Viorel, Et ego. Sărata-Piteşti-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Timişoara, Editura Marineasa, 1994.
• Goma, Paul, Patimile după Piteşti, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1990.
• Grossu, Nicole Valéry, Binecuvîntată fii, închisoare!, Bucureşti, Editura Univers, 2002.
• Hossu-Longin, Lucia, Memorialul durerii. O istorie care nu se învaţă la şcoală, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.
• Iancovescu, Ioana (editoare), Părintele Voicescu, un duhovnic al cetăţii, Bucureşti, Editura Bizantină, 2002.
• Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru om lume nouă, cu o prefaţă de Părintele Gheorghe Calciu şi o postfaţă de Răzvan Codrescu, Bucureşti, Editura Christiana, 2006.
• Ierunca, Virgil, Fenomenul Piteşti, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991.
• Ioanid, Ion, Închisoarea noastră cea de toate zilele, vols. I-V, Bucureşti, Editura Albatros, 1991-1996..
• Ioaniţoiu, Cicerone, Memorii. Din ţara sîrmelor ghimpate, Iaşi, Editura Polirom, 2009.
• Ionescu, Aristide, Dacă vine ora „H”, pe cine putem conta? File de jurnal, Piteşti, Editura Zodia Fecioarei, 1992.
• Ionescu, Ghiţă, Comunismul în România, traducere de Ion Stanciu, Bucureşti, Editura Litera, 1994.
• Iovan, Preot Ioan, A fost frumos la Gherla, ediţie de Vasile Manea, Cluj-Napoca, Editura Patmos, 2008.
• Ivan, Sabin, Pe urmele adevărului, ed. a II-a, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1996.
• Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001.
• Kirschen, Leonard, Deţinut al justiţiei roşii, traducere de Lidia Ionescu şi Brenda Walker, prefaţă de Andrei Pippidi, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003.
• Lavric, Sorin, Noica şi mişcarea legionară, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.
• Leahu, Victor, Starţun. Între temniţă şi vecie, Roman, Editura Muşatina, 2006.
• Lefa, Aristide, Fericiţi cei ce plîng. Amintiri din anii de detenţie, Bucureşti, Editura Eminescu, 1998.
• Lucinescu, Dan, Jertfa (Transfigurări), Iaşi, Fides, 1997.
• Lungu Constantinescu, Graţia, Părintele Justin Pârvu – ctitor şi părinte duhovnicesc, Iaşi, Editura Haritina, 2009.
• Maier, Alexandru, Am fost medic la Gherla. Dreptul la adevăr, Tîrgu Mureş, Editura Mentor, 1998.
• Maxim, Virgil, Imn pentru crucea purtată, Bucureşti, Editura Antim, 2002.
• Mazilu, Gheorghe, În ghearele Securităţii, ediţia a II-a, Bucureşti, f. e., 1990.
• Măgirescu, Eugen, Moara dacilor. Amintiri din închisoarea de la Piteşti, text stabilit de Remus Radina, Alba Iulia-Paris, Editura F.R.O.N.D.E., 1994.
• Mărgineanu, Nicolae, Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2002.
Mărturisitori pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2007.
Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Piteşti şi Gherla, Bucureşti, Editura Vremea, 1995.
• Merişca, Costin, Tărîmul Gheenei, Galaţi, Editura Porto-Franco, 1993.
• Merişca, Costin, Tragedia Piteşti. O cronică a reeducării din închisorile comuniste, Iaşi, Institutul European, 1997.
• Mihadaş, Teohar, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1990.
• Mircescu, Dumitru, Transhimeria (Prin închisori şi lagăre), Bucureşti, Editura Eminescu, 1991.
• Moise, Monahul (editor), Sfîntul închisorilor. Mărturii despre Valeriu Gafencu, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007.
• Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Piteşti, Gherla şi Aiud, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1997.
• Mureşan, Alin, Piteşti – cronica unei sinucideri asistate, Iaşi, Editura Polirom, 2007.
• Nandriş Culda, Aniţa, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991.
• Oancea, Preot Zosim, Închisorile unui preot ortodox, ediţie de Răzvan Codrescu, Bucureşti, Editura Christiana, 2004.
• Onaca, Cornel, Martori şi Martiri, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest, 2000.
• Oprea, Marius (editor), Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente: 1949-1989, Iaşi, Editura Polirom, 2002.
• Oprea, Marius, Adevărata călătorie a lui Zahei. Vasile Voiculescu şi taina rugului aprins, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008.
• Oprişan, Constantin, Cărţile Spiritului şi alte poezii, ediţie îngrijită de Pr. Gheorghe Calciu, Marcel Petrişor şi Răzvan Codrescu, Editura Christiana, Bucureşti, 2009.
• Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediţie de Nadia Marcu Pandrea, Bucureşti, Editura Vremea, 2000.
• Paven, Justin Ştefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Reeducări – Camera 4 Spital, Bucureşti, Editura Ramida – Editura Majadahonda, 1996.
• Păun, Nicu, Muntele suferinţei, Iaşi, Institutul European, 1997.
• Petrişor, Marcel, Memorii, vol. I, Fortul 13. Convorbiri din detenţie, Bucureşti, Editura Meridiane, 1991.
• Petrişor, Marcel, Memorii, vol. II, Secretul Fortului 13. Reeducări şi execuţii, Iaşi, Editura Timpul, 1994.
• Petrişor, Marcel, Trecute vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi, Bucureşti, Editura Vremea, 2008.
• Popa, Neculai, Coborîrea în Iad. Amintiri din închisorile României comuniste, Bucureşti, Editura Vremea, 1999.
• Popescu, Florentin, Detenţia şi sfîrşitul lui Vasile Voiculescu, Bucureşti, Editura Vestala, 2000.
• Popescu, George, Sub sabia cavalerilor Apocalipsului, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1997.
• Popescu, Traian, Experimentul Piteşti. Terorismul din închisorile Piteşti, Gherla, Canal şi Tîrgu Ocna. Atacul brutalităţii asupra conştiinţei, cu o prefaţă de Răzvan Codrescu, Bucureşti, Editura Crater, 2000.
• Popescu, Vasile M., Un martir al Crucii. Viaţa şi scrierile lui Teodor M. Popescu, ediţie îngrijită de Gabriela Moldoveanu Răzvan Codrescu şi Adrian Nicolae Petcu, Bucureşti, Editura Christiana, 2006.
Povestea Elizabetei Rizea din Nucşoara. Mărturia lui Cornel Drăgoi, culese şi editate de Irina Nicolau şi Tudor Niţu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993.
• Radina, Remus, Testament din morgă, München, Editura Ion Dumitru,1981.
• Rădulescu, Mihai, Casa lacrimilor neplînse. Martor al acuzării în procesul „reeducatorilor”, Bucureşti, Editura Ramida, 1993.
• Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenţie. Memorialistica reeducării, Bucureşti, Editura Ramida, 1996.
• Rădulescu-Zoner, Şerban, Amintiri, mărturii, dezvăluiri, Bucureşti, Editura Paideia, 2003.
• Salcă, Alexandru, Dăruit cu suferinţa. Memorii, vol. I, Braşov, Editura Transilvania Expres, 1998.
• Siupiur, Elena, Siberia dus-întors, 73 de ruble, Bucureşti, Editura Anima, 1991.
• Stănescu, Gabriel (editor), Dumnezeu m-a salvat din Iad! O mărturie cutremurătoare: reeducarea prin tortură la Piteşti, Gherla, Canal. Convorbiri cu Traian Popescu, Bucureşti, Editura Criterion Publishing, 2008.
• Stănescu, Mircea (editor), Organismele politice româneşti: 1948-1965. Documente privind instituţiile şi practicile, Bucureşti, Editura Vremea, 2003.
• Stănescu, Mircea, T. Predescu, I. Popa (editori), Procesele reeducării 1952-1960. Statul şi dreptul – instrumente de represiune ale deţinuţilor comunişti, Piteşti, Fundaţia Culturală „Memoria”, 2008.
• Steinhardt, N., Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1991.
Testamentul Părintelui Calciu. Ultimele sale cuvinte, cu un portret biografic şi şapte evocări, ediţie îngrijită de Răzvan Codrescu, Lucian D. Popescu şi Claudiu Târziu, Bucureşti, Editura Christiana, 2007.
• Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Timişoara, Editura de Vest, 1993.
• Trifoiu, Nicolae, Studentul Valeriu Gafencu – Sfîntul închisorilor din România, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2003.
• Ţepordei, Vasile, Amintiri din Gulag, prefaţă de Victor Crăciun, Bucureşti, Editura Abeona, 1992.
Un preot de foc: Părintele Iulian, ediţie îngrijită de Costion Nicolescu, Bucureşti, Editura Bizantină, 2000.
• Vasile, Cristian (editor), Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist: 1945-1989. Documente şi mărturii, Iaşi, Editura Polirom, 2001.
Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu, după mărturiile sale şi ale altora, Bucureşti, Editura Christiana, 2007.
• Vişovan, Aurel, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? Reeducarea de la închisoarea Piteşti, ed. a II-a, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2006.
• Voinea, Octavian, Masacrarea studenţilor români în închisorile de la Piteşti, Gherla şi Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1996.
• Wurmbrand, Richard, Cu Dumnezeu în subterană, Bucureşti, Editura Casa Şcoalelor, 1993.
• Zugravu, Cezar, Mărturii ale suferinţei, Iaşi, Editura Moldova, 1996.




NOTA BENE: Cartea poate fi procurată şi direct de la sediul Editurii Christiana (Str. Theodor Sperantia 104, bl. S26, sc. 3, ap. 66, sector 3, Bucureşti, cod 030939), cu un rabat de 20%, dar numai cu telefon în prealabil (021/3225798). Detalii se pot afla şi pe site-ul editurii: http://www.editurachristiana.ro/ 

10 comentarii:

La 27/7/10 7:02 a.m. , Anonymous Anonim a spus...

Nu regasesc in bibliografie cartea in doua volume a lui Ion Carja Intoarcerea din infern. Sa fie a scapare sau... ca a fost greco-catolic?

 
La 27/7/10 7:54 a.m. , Blogger Răzvan Codrescu a spus...

E o insinuare cel puţin stupidă, dovadă că celălalt titlu al "greco-catolicului", cartea "Canalul morţii", publicată în ţară, "se regăseşte" în listă.
"Întoarcerea din infern" s-a publicat în exil, cu mult înainte de 1989, iar autorul s-ar prea putea să nu fi avut pur şi simplu de unde să şi-o procure.
Apoi nu ştiu dacă aţi băgat de seamă că e o bibliografie SELECTIVĂ (din care, aici, şi eu am selectat la rîndul meu).
Din păcate, cum am putut constata de-a lungul vremii chiar şi din intervenţiile de pe acest blog, mania persecuţiei (pe un fond mai larg de "victimizare" cu orice preţ) e o marcă adeseori penibilă a greco-catolicismului actual.
E însă un fapt, pentru cine a cercetat lucrurile mai îndeaproape, că în închisori n-a existat această vrajbă radicalizată, iar din maldărul de oase de la Aiud, bunăoară, cine ar putea spune oare care sînt de ortodocşi şi care de neortodocşi?
Iar dacă mai păstraţi vreo urmă de îndoială, luaţi şi citiţi cartea d-lui Stan şi o să vedeţi că nu există în ea nici o umbră de frondă confesională.

 
La 27/7/10 10:18 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Buna seara!
Unde se mai gasesc carile dlui Marcel Petrisor? Am auzit ca se vor reedita.As dori sa le cumpar,daca m-ati puteti ajuta in acest sens v-as fi foarte recunoscator. I.Lupu

 
La 27/7/10 10:50 p.m. , Blogger Răzvan Codrescu a spus...

Cartea din 2008 ("Trecute vieţi...") se mai găseşte încă în librăriile care au şi cărţi ale Editurii Vremea (vedeţi şi site-ul acesteia: http://www.edituravremea.ro). Celelalte, mai vechi, sînt demult epuizate (nu le mai puteţi găsi decît prin anticariate). Cele trei volume de memorii din închisoare vor fi însă reeditate, probabil anul viitor, la Editura Christiana, într-un singur tom masiv (ar fi trebuit să apară încă de anul acesta, dar criza a dat peste cap mai toate planurile).

 
La 28/7/10 3:40 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Poate ar trebui lasat putin trecutul si luat in vizor prezentul. Ce parere aveti de proiectul Baconschi: un PDL cu trei viteze alternative (una crestin democrata, una liberala si una conservativa)?

 
La 28/7/10 4:19 p.m. , Blogger Răzvan Codrescu a spus...

Vremea de criză e propice revoluţiilor. D-l Baconsky e om serios, rămîne să găsească şi alţi oameni serioşi care să joace cartea pînă la capăt. Prin presă citesc că s-ar sconta, ca toată lumea să fie mulţumită, un partid "cu trei poli". Timpul va arăta (cred că e nevoie de minimum doi ani) dacă PDL va fi un partid cu trei poli (adică ceva unic într-o lume în care lucrurile au, prin fire, doi poli) sau un partid de trei poli (ca să nu zicem de doi bani sau de două parale). Un lucru e sigur: cu d-na Udrea numitor comun (cum pare să se contureze treaba), polii nu se vor bate cap în cap şi vor fi de trei ori blonzi. Ceea ce s-ar putea să fie un pas înainte de minimum 12.500.000 lei (vechi), dacă e făcut în sandale, sau chiar de 3-4 ori pe atît, dacă e făcut în cizme. (Oricum, nu va fi o treabă pentru desculţi...)

 
La 29/7/10 4:46 a.m. , Anonymous Alexandru Racu a spus...

Adică tot un ghiveci ideologic, gătit în duhul incoerenţei interesate. Dacă românii vor vota aceiaşi oameni compromişi, în virtutea faptului că acum au schimbat discursul (nu-l vezi şi pe Neamţu cum jonglează constant cu toate ideologiile?), dacă vor vota “idei” de dreapta sau de stânga (care se schimba precum ciorapii) şi nu oameni drepţi (adică verticali – care pot şi greşi, evident, ca toţi oamenii, dar trebuie să-şi asume greşeala şi să plătească politic pentru ea, nu să se facă, că [scuzaţi cacofonia] plouă, după ce mai deunăzi ne-au livrat soluţiile care ne-au adus în starea în care suntem), atunci vor căpăta ceea ce merită. Căci aşa cum ăştia erau ceva acum un an şi acum se vor altceva (deşi nu văd nici un politician pravoslavnic să se sesizeze de jignirile lui Preda la adresa credinţei românilor [zice că ritualizarea stradală a religiei este o specie infamă, în timp ce ne propune ritualizarea stradală a identităţii {homo}sexuale ca pe o specie europeană!]), tot aşa, peste un an după alegeri vor fi altceva, după cum o cer interesele vremii. Nu ale ţării, ale lor. Totul numai să nu rămână ei fără “coledzi”. Sau cum spuneam într-un articol, “bursieri care întrupează practic principiul capitalismului prin deplina lor convertibilitate, prin lipsa de aderenţă sinceră, durabilă şi coerentă la vreo idee (nişte intelectuali marfă)”.

Este foarte bine că avem vot uninominal în România. Să ne folosim de el şi să votăm oamenii, în virtutea trecutului lor! Şi să sfârşim odată cu acest fenomen specific românesc al memoriei scurte, de pe urma căruia am tot pătimit!

 
La 31/7/10 9:27 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Cred ca unii au facut o adevata obsesie fata de Mihail Neamtu.

 
La 3/8/10 9:53 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Veste trista de la Brasov: a murit doctorul TEOFIL MIJA, fost detinut politic si neobosit luptator anticomunist, stalp al Asociatiei Christiana si ctitor al azilului-spital de la Sacele.
Sa ne rugam pentru odihna sufletului lui de inalta noblete crestina si romaneasca!

D. P.

 
La 3/8/10 10:32 p.m. , Blogger Răzvan Codrescu a spus...

Azi a fost pentru mine ziua veştilor triste: de dimineaţă am aflat de plecarea dintre noi a doctorului Teofil Mija (A.F.D.P.R. şi Christiana sînt, alături de familie, marile îndoliate), pe care-l întîlnisem ultima oară cred că prin primăvară, la una dintre conferinţele de la Atheneu ale lui Dan Puric, iar pe seară mi-a fost dat să aflu, cu mare întîrziere, de moartea prematură a lui Rodion Galeriu (fiul Părintelui Galeriu), cel care s-a ocupat cel mai îndeaproape de Editura Harisma şi căruia nu i-a fost dat să mai apuce împlinirea în această lună a 7 ani de la strămutarea tatălui său, pentru care făcuse atîtea planuri comemorative (la care am avut şi eu, într-o vreme, bucuria să-i fiu colaborator).
Dumnezeu să-i odihnească pe amîndoi şi să aducă mîngîiere familiilor greu încercate.

P. S. Poetul Demostene Andronescu, prieten apropiat al doctorului Mija, mi-a făgăduit că îi va face necrologul pentru revista "Puncte cardinale" - necrolog pe care, îndată ce îmi va parveni, îl voi posta şi pe acest blog.

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire