marți, iulie 13, 2010

UN RĂSPUNS AL PĂRINTELUI MIHAI VALICĂ

SUMARUL BLOGULUI

Pentru că am găzduit pe acest blog textul părintelui Mihai Valică incriminat de un obtuz comunicat recent al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, îmi fac datoria să postez aici şi răspunsul părintelui la comunicatul respectiv. Comentariile şi eventualele concluzii le las pe seama cititorilor. (R. C.)


Către Biroul de Presă al Patriarhiei

Pentru că mi-aţi pomenit numele, acum câteva zile, în comunicatul de presă „Drept la replică: Mult duh de răzvrătire şi puţin spirit realist”, vă răspund următoarele:

1) Nu am afirmat niciodată şi niciunde că nu doresc construcţia Catedralei Neamului, ba dimpotrivă, ca unul care am construit mai multe biserici, nu am cum să fiu împotrivă. Îmi doresc mult să se construiacă această Catedrală şi să ne reprezinte şi ca naţie, şi ca trăire ortodoxă. Tocmai pentru că sunt preot ortodox şi fac parte din naţia română am scris acel studiu şi am fundamentat biblic şi patristic importanţa construirii unei biserici. Citiţi tot articolul, nu doar titlul!
2) Vă sfătuiesc ca, pe viitor, să nu mai minţiţi, deoarece sunteţi creştini şi unii chiar preoţi. De aceea ar fi bine să mergeţi la Prea Fericitul Patriarh şi să-i spuneţi că aţi minţit, răstălmăcind tendenţios articolul meu, să vă pocăiţi şi să luaţi cuvenita mustrare.
3) Este trist să constaţi că responsabilitatea preoţească este considerată „duh de răzvrătire”, iar credinţa mea în intervenţia directă, dar tainică a lui Dumnezeu în contrucţia unei biserici, chiar în momentele cele mai grele, este privită ca „puţin spirit realist”. Dacă se iau în calcul doar greutăţile, evidenţele actuale de criză şi realismul uman pe care le invocaţi, atunci un David realist ar fi fugit de Goliat, iar în cazul de faţă ar fi alergat la bancheri şi la cămătari. Nu de mai mult realism avem nevoie acum, ci de mai multă credinţă. Şi de un David...
4) Opinia mea este că, chiar pentru început, să construieşti Catedrala Neamului cu bani de împrumut nu ne reprezintă credinţa şi nici neamul, care este foarte generos atunci când este vorba de Biserică, ci trebuie doar motivat şi îndrumat duhovniceşte, iar nu pus sub presiunea băncilor. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a scos zarafii din templu cu biciul, iar administraţia patriarhală îi aduce înapoi?
5) Aţi scris că atitudinea mea este „incompatibilă cu preoţia”. Nimic mai fals. Tocmai preoţii sau profesorii de Teologie, care iau parte activă la viaţa Bisericii, fie cu experienţa lor pastorală, fie cu fundamentarea teologică pentru construcţia Catedralei Neamului, care „este o necesitate de ordin liturgic şi pastoral” fără îndoială, aceia sunt compatibili cu preoţia, dacă mai credem că Biserica cuprinde şi pe mirean, şi pe preot, şi pe episcop, în mod simfonic şi sinergic. Cred că într-adevăr incompatibile cu preoţia sunt minciuna, dezinformarea, necredinţa şi păcatele de moarte, ceea ce, până una-alta, nu reprezintă cazul meu.

Pr. dr. Mihai Valică

 
 
Dumneavoastră, domnule preşedinte, i-aţi mîntuit
numai pe bugetari şi, dacă ne ajută Dumnezeu,
îi mîntuiţi pînă la urmă şi pe pensionari.
Eu, dacă ridic Catedrala, mîntuiesc tot neamul...

5 comentarii:

La 13/7/10 5:21 p.m. , Anonymous Raluca a spus...

Wow, taios si puternic mesajul pr. Valica! Ce bine ar fi daca ar da startul cat mai multor mesaje de acest fel, prin care sa isi spuna adevaratele pasuri si ceilalti preoti carora le este teama sa vorbeasca de frica sanctiunilor care pot (sigur) veni!
Si da, este o aiureala sa se construiasca catedrala cu ajutorul creditului, dar ma indoiesc ca cei de pe deal au vreo notiune cat de mica a ceea ce inseamna penibil sau pragmatic.

 
La 14/7/10 1:37 p.m. , Anonymous De la Freiburg a spus...

Mult stimate Domnule Pr. dr. Mihai Valică,

Pozitia lapidara a biroului de presa a Patriarhiei, referitoare la articolul Dumneavoastra din cotidianul Crai Nou/ Suceava /1 iulie 2010 privind modul de finantare a Catedralei Mântuirii Neamului , dovedeste odata in plus lipsa de raspundere si superficialitatea cu care se doreste cu orice pret, inceperea unei asemenea constructii. DE CE? Ca sa nu mai vorbim si de lipsa trairii invataturii crestine exact in momentul in care noi toti avem mare nevoie de ea.
Articolul Dumneavoastra din ziarul Crai Nou, prezinta pozitia plina de raspunderea crestineasca in care noi toti romanii din Diaspora dorim sa ne regasim si pe care o sustinem.
Acest articol nu doreste sa impiedice construirea catedralei, asa cum sustine biroul de presa al Patriarhiei, ci ne atrage atentia asupra unei poveri spirituale, ca o pata in vesnicie, de care chiar nu avem nevoie. Ca sa nu mai vorbim de o posibila povara materiala .
Precizarea că tocmai pentru a evita plata unor dobânzi bancare mari, Patriarhia Română va iniţia o campanie de colectare de fonduri prin “donaţii benevole” este chiar ridicola.
Timpul si experienta cu finantatorii lumii dovedesc exact contrariul !
As indrazni chiar sa sugerez o idee mai curata si cred eu mai practicabila, pentru a avea mai intai banii si apoi sa ne apucam de constructie.
Emiterea simbolica a unui Certificat Crestinesc de proprietate a unei caramizi numerotate (de ex: de la 1 pina la 200.000.000), ar fi solutia unei finantari rapide si eficiente fara a ne lasa umiliti si controlati de un capital ostil cuminteniei sufletesti.
Incarcatura emotionala si valoarea simbolica a fiecarei caramizi, ar da posibilitatea fiecarui crestin sa fie mindru si sa contribuie direct, cu atit cit poate el , la constructia Catedralei Mântuirii Neamului.
Cu cit aceste certificate, controlate transparent de biserica, ajung mai repede in fiecare parohie, cu atit mai devreme ne vom putea mindri cu contributia noastra la ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, fara nici o banca din lume.
O campanie gratuita de presa in acest sens ar trebui sa fie telul si mindria fiecarei publicatii si a fiecarui romin.

Cu deosebita stima si consideratie pentru interesantul articol si analiza competenta a finantarii unui asemenea proiect cum este construirea Catedralei Mântuirii Neamului,
din Freiburg va dorim multa sanatate si success in continuare in activitatea Dumneavoastra.

Fam. Rinceanu

 
La 14/7/10 6:49 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Daca preotii nu ne solidarizam, atunci ne meritam pe deplin cu totii soarta de slugi ale unui patriarh ce se poarta ca un papa si are suficient timp sa faca din ortodoxie o anticamera a lojilor masonice. Cum se poate ca o Biserica ortodoxa sa fie total la discretia unui om, oricare ar fi el?! Punem de un nou greco-catolicism cu papa la Bucuresti?
Dar Sanctitatea Sa damboviteana mai da vreun ban pe ortodoxie cand se poarta cum se poarta, ca un dusman, nu ca un parinte?

Pr. Nicolae

 
La 30/1/13 1:51 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Asa da! si daca cei asemeni dumneavoastra ar lua atitudini asemanatoare, am avea intr-adevar calauze luminate si luminoase in starea de a fi adevarati calauzitori. Dar daca raman doar ca slujbasi ai lui Mamona, atunci sa nu se mire ca oitele isi cauta alti pastori.
Cu stima si pocainta, INAINTE!

 
La 27/2/13 11:43 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

Parinte, felicitari pentru ca nu va tradati vocatia de preot! Mi-as dori si eu sa fiu asemenea Dumneavoastra... Sunt insa un las. Un biet preot las.

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire