duminică, decembrie 09, 2018

OLIGOFRENIE POLITICO-DIPLOMATICĂ

SUMARUL BLOGULUI

De la Radu Carp citire


Am afirmat că România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE la 1 ianuarie 2019.
Care sînt prioritățile? Singurul document oficial la această dată arată cam așa:

TEMATICI DE INTERES ALE PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE
I. Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate 
a. Dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergență, ocupare și drepturi sociale
b. Inovare și digitalizare
c. Conectivitate, competitivitate și piețe
II. Europa siguranței 
a. Securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcționarea spațiului Schengen și provocări curente
b. Securitatea cibernetică
c. Viitorul spațiului de libertate, securitate și justiție
III. Europa, actor global 
a. Politica de Securitate și Apărare Comună și eficienţa acţiunii externe a UE
b. Consistenţa politicii UE în vecinătatea sa
c. Onorarea angajamentelor internaționale ale UE
IV. Europa valorilor comune 
a. Solidaritate, coeziune, egalitate de șanse și justiție socială
b. Democrație, libertate și respectarea demnității umane
c. Combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului

Iertat să fiu, dar și un student in anul I poate pune în pagină priorități mai interesante, mai clare și mai fezabile.

PS: Adăugarea sintagmei „populism” în ultima frază este de-a dreptul letală pentru inteligența medie. Cum poți realiza acest obiectiv din poziția de stat membru UE care asigură Președinția Consiliului, nu reușesc să-mi dau seama!



vineri, decembrie 07, 2018

RADU PREDA: BÎLCIUL NEPUTINȚELOR

SUMARUL BLOGULUI


Mai mult decît ură, ironie ieftină sau chiar antireligiozitate, deloc ascunsă, majoritatea celor care au însoţit aşa zicînd critic sfinţirea altarului Catedralei Naţionale au produs proba neputinţei.   
Înainte de toate, este neputinţa de a vedea lucrurile în perspectiva lor istorică. Nu este suficient să invoci Evul Mediu pentru a avea impresia că ştii cum te poziţionezi în timp. Dimpotrivă. Pentru a nu ştiu cîta oară, trimiterile la epoca premodernă oferă spectacolul unei grave inculturi, a prostiei agresive şi a superiorităţii false. Or, vederea istorică ne-ar spune mai mult despre ce s-a petrecut acum cîteva zile pe Dealul Arsenalului. Pe scurt: s-a încheiat un secol şi, evident, a început un altul. O dinamică istorică, la propriu.
Apoi, este neputinţa respectării unui proiect comunitar. În afara resurselor publice, Catedrala Naţională este zidirea de suflet a milioane de oameni din parohiile româneşti din ţară şi diaspora, şi nu de azi pe mîine, ci de un deceniu. Faptul că angajamentul acesta consecvent a depăşit faza intenţiei şi a devenit realitate, ar trebui salutat, nu caricaturizat. Ca şi în cazul celor trei milioane de semnături pentru precizarea definiţiei familiei, să vedem partea plină, ieşirea din letargia şi dezinteresul care macină democraţia.
Nu în ultimul rînd, ne confruntăm cu neputinţa bucuriei. În pragul Centenarului, pe 25 noiembrie s-a împlinit o dorinţă şi a fost onorată o obligaţie. Dorinţa unui leagăn liturgic-memorial pentru cei care, de-a lungul secolelor, au murit pentru idealul naţional, a fost exprimată imediat după Războiul de Independenţă, reluată după Primul Război Mondial şi după căderea comunismului. S-a mai spus: Biserica majoritară oferă exemplul că putem duce la capăt obligaţii abandonate, dar nu în întregime uitate. În fine, această neputinţă reprezintă una dintre cele mai evidente şi mai rezistente consecinţe ale comunismului. Trei decenii de la căderea lui, încă îi mai inhalăm aerul toxic, coada cometei totalitare fiind la fel de lungă precum dictatura însăşi.
Evident, oricărei neputinţe îi corespunde o terapie, o şansă de îndreptare. În duhul încreştinării acestor părţi de lume de către Sfîntul Apostol Andrei, Biserica lui Hristos mizează în continuare pe convertirea inimii şi pe forţa de înnoire a credinţei, care nu se reduce, cum ştim, la ziduri.

Radu PREDA

miercuri, decembrie 05, 2018

LUMEA CREDINȚEI 185

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Clicați pe fiecare pagină spre a o mări pentru lectură!

luni, decembrie 03, 2018

DEMOSTENE ANDRONESCU 91

SUMARUL BLOGULUI
LA MULȚI ANI!


PE 3 DECEMBRIE 2018, DOMNUL DEMOSTENE ANDRONESCU,
ULTIMUL MARE POET ÎN VIAȚĂ AL TEMNIȚELOR COMUNISTE,
ÎMPLINEȘTE 91 DE ANI. SĂ-I URĂM MULTĂ SĂNĂTATE!

Născut la 3 decembrie 1927 în com. Cîmpuri, jud. Vrancea, deținut politic între 1952 și 1964 (cu o întrerupere de doar cîteva luni, în 1956), trecut pe la Jilava, Gherla și Aiud, istoric de profesie, după 1990 membru al AFDPR și redactor-șef adjunct al revistei Puncte cardinale (Sibiu, 1991-2010), decorat ]n 2017 cu Crucea Patriarhală, Demostene Andronescu este autorul volumului de poezii Peisaj lăuntric (1995; ediția a IV-a: 2017) și al „radiografiei memorialistice” intitulate Reeducarea de la Aiud (2009; ediția a II-a: 2018).  (R. C.)


1 Decembrie 2018, cu Vasile-Jacques Iamandi (90) și Marcel Petrișor (88)

sâmbătă, decembrie 01, 2018

CU DUMNEZEU, LA CENTENAR

SUMARUL BLOGULUI


ROMÂNIA, LA MULȚI ANI!

Este o tradiţie pentru AFR să ureze României La mulţi ani! de 1 Decembrie. O facem din nou astăzi, când România întregită împlineşte 100 de ani! Patriotismul este o valoare cardinală pe care o practicăm şi promovăm. Îi spunem României „La mulţi ani!” şi cerem binecuvântările mărinimoase ale lui Dumnezeu peste ea! E bine pentru o naţiune să-şi pună soarta în mâna lui Dumnezeu şi să-I ceară călăuzirea. Mai ales în vremurile tulburi în care trăim. E bine ca România să-şi aducă aminte, la ceas aniversar, că bunăstarea ei ține de Dumnezeu, nu de omul muritor. Nici politicienii, nici executivul, nici legiuitorii şi nici Curtea Constituţională nu i-o pot da. Dacă România a ajuns la 100 de ani şi e o țară liberă şi plină de posibilități, asta se datorează doar dragostei şi milei lui Dumnezeu. Şi faptului că generaţiile de dinaintea noastră, paote mai simple şi mai sărace ca noi, au fost credincioase lui Dumnezeu şi au păstrat şi preţuit valorile creştine. România, nu îţi lipi inima de idolii veacului acestuia! Iubeşte pe Dumnezeu şi cinsteşte-L!
Nici NATO, nici Uniunea Europeană nu pot da României securitatea şi prosperitatea de care ea are nevoie. NATO şi Uniunea Europeană par mai degrabă niște uriaşi cu picioare de lut, care azi sunt, dar mâine nu.
Astăzi, Uniunea Europeană e mai slabă, mai mică şi mai puţin o uniune ca acum doi ani. Marea Britanie s-a retras din acest experiment al secularismului european post-modern în 2016, iar în următorii câţiva ani nu este exclus ca şi alte ţări să o abandoneze. NATO e în defensivă şi în derivă, în faţa unei Rusii agresive şi a unei migraţii musulmane fără precedent. Tancurile Rusiei stau tot la 100 de kilometri de România, aşa cum au fost şi acum un an. Tot mai multe cărţi se scriu, pe ambele maluri ale Atlanticului, privind declinul în aparenţă terminal şi ireversibil al Europei. Idolii secularismului european vin şi trec. Merkel, femeia în care europenii îşi pun nădejdea, e şi ea muritoare, iar evenimentele din ultimele luni tind să indice că steaua ei deja a apus. Ultima vedetă a secularismului european, Emmanuel Macron, e şi el dezorientat şi neputincios să rezolve marile probleme cu care se confruntă francezii, fie ele de natură materială (şomaj, sărăcie, stagnare economică) ori spirituală (materialism, hedonism, ateism, secularism). Singura nădejde a României şi Europei o reprezintă Dumnezeu, creştinismul şi valorile creştine.
România nu trebuie să uite mâna providenţială. Anul acesta au parvenit şi ştiri bune despre România (printre multele altele nu tocmai bune), care dovedesc că Dumnezeu continuă să binecuvînteaze ţara noastră. În toamna anului trecut a fost publicat un studiu global despre foamea şi subnutriţia în lume. Românii nu mor de foame, dar alţii mor. Nici nu suferă de malnutriţie, dar alţii suferă. Conform studiului, doar 0,8% dintre români suferă de foame ori de malnutriţie. Ar fi bine că nici unul dintre noi să nu se culce înfometat, dar foamea şi subnutriţia la noi, în comparaţie cu alte ţări ale lumii, sînt minime. Conform studiului global, incidența foamei e mai ridicată la vecinii noştri că la noi: de peste 12% din populaţie în Republica Moldova, de 8% în Bulgaria, de aproape 7% în Serbia, şi încă și mai ridicată în Ucraina şi Slovacia. Şi e de peste 40% în unele ţări africane. Haideţi deci, cu acest prilej al Zilei Naţionale, să nu uităm să ne umilim cu mulţumiri în faţa lui Dumnezeu pentru binecuvântările Lui!

ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro