luni, decembrie 31, 2018

UN POET UITAT AL TEMNIȚELOR COMUNISTE

SUMARUL BLOGULUI

Sfîrșit de an editorial



La Editura Christiana, în colecția „Poezia închisorilor comuniste”, a apărut Ștefan Vlădoianu, Sîngele lui Nessus. Poezii originale și tălmăciri (cu un cuvînt înainte de prof. Enache Puiu). Pe lîngă versurile originale ale autorului, volumul include traduceri din Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Paul Valéry, Emile Verhaeren, Asia Lassaigne, Rainer Maria Rilke, William Shakespeare, Percy Bysshe Shelley, Edgar Allen Poe, Rabindranath Tagore. Coperta e realizată de poetul Valentin Dan. (R. C.)

sâmbătă, decembrie 29, 2018

INTERMEZZO LIRIC: VALENTIN DAN, „AJUN”

SUMARUL BLOGULUI

  
Va fi o zi tăcută ca o noapte
crescută-n jurul unui alt trecut,
va fi o lene şi un nod în gît
şi-o rană veche, palidă, în spate.

Vor fi pe drumuri, în pavaje, pietre
căzute calde, mai demult, din cer
şi vor mai fi şi nişte paşi stingheri
călcînd pe linişte ca pe mochete.

Va fi paloare în obrazul lunii
şi mici nedumeriri pe fruntea ei,
la porţi vor sta de veghe clopoţei
însinguraţi şi spînzuraţi în funii.

Eu voi veni cu torțe fumigene
tăiate dintr-un colț de mușama,
tu o să mă primeşti în pijama
şi cu frumoase umbre sub sprîncene.

Vom strînge de prin cameră, vom arde
bucăţi mototolite de ziar,
eu n-o să ştiu, tu n-o să ai habar
că moartea e atîta de departe.

Vom pierde timp şi vom întinde ore,
vei bea cafea şi voi fuma tutun
adus din colonii. Eu o să-ţi spun
un basm persan cu-aripi multicolore.

Nisipul o să curgă în clepsidră
melodios, alene, cu plictis,
ne va fi somn – așa cum ți-am promis –,
voi întreba și vei răspunde: intră.

Ne vor ascunde-n largul lor perdele
şi nici n-o să se vadă cînd voi bea
din ochii tăi descînturi dintr-acele.
Mai vrei o viață? Îţi voi spune da

Îndrăgostit de tine ca de iele. 

Valentin DAN   

joi, decembrie 27, 2018

RIDENDO CASTIGAT MORES (XCV)

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

VOM FI CE-AM FOST...
ȘI MAI MULT DECÎT ATÎT!


miercuri, decembrie 26, 2018

O FOTOGRAFIE CA UN DAR DE SĂRBĂTORI

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Am primit și dau mai departe


Sibiu, acasă la familia Constantinescu, unde și-a avut sediul, timp de 20 de ani (1991-2010), revista Puncte cardinale. Fotografia (postată pe pagina de Facebook Brenda HB, fără prea multe explicații) trebuie să fie de acum vreo 15 ani.
De la stînga la dreapta: dr. Radu Urdea, Demostene Andronescu, Răzvan Codrescu, Nicolae Pop, Gabriel Constantinescu (Dumnezeu să-l odihnească), Constantin Apolzan, Vasile-Jacques Iamandi. (R. C.)

marți, decembrie 25, 2018

ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS...

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME


CRĂCIUNUL CU BUCURIE!



Puteţi citi pe acest blog:

Sărbătorile lunii decembrie în tradiţia populară românească
Betleem - leagănul lui Dumnezeu
Părintele Mihai Valică despre Crăciun
Răzvan Ionescu: Povestea colindătorilor
Răzvan Ionescu: Străin în noapte
Erast Călinescu: Vremea colindelor
Părintele Galeriu despre Naşterea Domnului
Crăciunul: tradiţii şi etimologii
Onomastică şi sfinţenie (De la Sf. Nicolae la Sf. Ştefan)
Pe urmele lui Moş Crăciun
Pr. Toma Chiricuţă: Bucuria Crăciunului
Povestea Crăciunului (de Alexandru Ţurlea)
În căutarea Crăciunului pierdut
Crăciun la Bethleem (de Maria Chirculescu)
Hristos se naște. Slăviți-L! (de Răzvan Bucuroiu)

Cartea Crăciunului 

* Colinde și cîntece de Crăciun
* Sf. Liturghie în Peștera Nașterii Domnului din Betleem (de Mariana Borloveanu)  

luni, decembrie 24, 2018

HIC DE VERGINE MARIA JESUS CHRISTUS NATUS EST

SUMARUL BLOGULUI



SFÎNTA LITURGHIE 
ÎN PEȘTERA NAȘTERII 
DIN BETLEEM

O călătorie la Betleem este o bucurie sfîntă, dar dacă aceasta se întîmplă în preajma sărbătorii Naşterii Domnului, atunci este mai mult decît o binecuvîntare. De la emoţia pe care o simţi la fiecare pas, pe străduţele acelea înguste, pînă la Complexul monahal, care include şi Biserica Naşterii Domnului, totul este sfinţenie şi binecuvîntare. O clipă de rugăciune la icoana Maicii Domnului Betleemița îţi dă puterea de a coborî şi de a-ţi atinge tîmplele de locul sfînt unde se află steaua de argint pe care scrie: Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est. Eu am trăit o întreită bucurie: Betleem, Peştera Naşterii Domnului şi Sfînta Liturghie, chiar lîngă steaua de argint care marchează locul Naşterii Mîntuitorului.

Drumul din zori

Cînd am pornit întîia oară către Betleem, îmi imaginam că voi poposi într-un orăşel născut din satul de păstori de pe vremea Mîntuitorului Iisus Hristos. Dar locurile nu mai arată demult ca cele descrise în Biblie şi m-am trezit într-un păienjeniş de străduţe, pe marginea cărora negustorii ambulanţi te invitau insistent să cumperi cîte ceva de la ei. Asta se întîmpla în seara în care am ajuns, pentru ca în cea de-a doua zi să mă bucur din plin de un incredibil răsărit de soare, care îşi revărsa cu generozitate razele peste liniştea începutului de zi.
Betleemul emană la ora aceea o prospeţime de care niciodată nu te poţi bucura într-un alt moment al zilei, dar avînd în vedere că zona palestiniană este destul de nesigură, nu pot spune că a fost o plimbare matinală relaxată. Am pornit pe jos către Biserica Naşterii Domnului, din dorinţa de a respira cît mai mult aerul cu miros de flori de măslin al dimineţii şi de a ajunge eliberată de gînduri, pe deplin pregătită să-mi lipesc tîmplele de steaua cea de argint din Peştera Naşterii. Biserica Naşterii Domnului se află în partea de Răsărit a oraşului. Complexul monahal actual este dispus pe o suprafaţă de aproximativ 12.000 de metri pătraţi, cuprinzînd, alături de biserica cea veche, o mînăstire ortodoxă grecească, o mînăstire catolică şi o alta armenească.

Trei Sfinte Altare
veghează Peştera
venerată de toţi creştinii

Pentru pelerinul care poposeşte în Betleem, cea dintîi dorinţă este aceea de ajunge la Biserica Naşterii Domnului. Văzută din exterior, aceasta nu este suficient de edificatoare în privinţa lăcaşului creştin, urmînd ca interiorul să fie de-a dreptul impresionant.
Biserica sub formă de navă este imensă, avînd 60 de metri lungime şi 30 de metri lăţime. Naosul acesteia este susţinut de cîte 11 coloane, înalte de şase metri şi care sînt aşezate pe patru rînduri. De o parte şi alta a bisericii, mai multe fragmente de mozaic mural sporesc frumuseţea locului.
Pentru a ajunge lîngă Sfîntul Altar, am urcat cîteva trepte, pentru ca, după aceea, să pot admira cele trei abside, care sînt de fapt trei altare: cel din partea dreaptă şi din centrul edificiului de cult aparţin ortodocşilor, iar altarul din partea stîngă aparţine armenilor. Din altarele aflate în stînga şi în dreapta altarului central, mai multe trepte coboară spre Peştera Naşterii Domnului.
Icoana Maicii Domnului Betleemița, aflată în altarul din dreapta, dă fiecăruia binecuvîntarea de a se bucura de un astfel de loc, unic pentru creştinii din întreaga lume. M-am închinat la icoana Maicii Domnului cu lacrimi de bucurie, am rămas o clipă cu fruntea lipită de icoana făcătoare de minuni şi m-am lăsat în voia Domnului. Cu cît mă apropiam de intrarea în peşteră simţeam că-mi tremură picioarele şi fiecare treaptă pe care o coboram îmi dădea fiori.

Emoţia Sfintei Liturghii
în Peştera Naşterii Domnului

De cîte ori am ajuns în Peştera Naşterii Domnului, am trăit o bucurie fără seamăn. De data aceasta, însă, bucuria a fost întregită de faptul că am ajuns acolo chiar în momentul Sfintei Liturghii. Am coborît cu grijă cele cîteva trepte care duc în Peştera Naşterii Domnului, după care mi-am găsit un locşor chiar lîngă iesle. Nu-mi venea să cred că pot să am atîta vreme perspectiva aceea dumnezeiască a locului în care S-a născut Mîntuitorul şi cele 15 candele ce străjuiesc steaua de argint (şase aparţin grecilor, cinci armenilor şi patru latinilor).
Cel mai mult m-a bucurat faptul că la slujbă erau doar vreo cîţiva greci şi noi. Au slujit grecii în dimineaţa aceea. Tipicul era oarecum asemănător cu cel de la noi, doar că slujba a ţinut ceva mai puţin, cam de la ora şase pînă pe la şapte şi jumătate. Cîntări frumoase, înmiresmate cu smirnă şi tămîie, frumoasă slujbă! Şi cum stăteam acolo, lîngă iesle, mă uitam fascinată la preoţii greci, în timp ce se împărtăşeau cu Sfintele Taine, din potirul ce se afla pe Sfînta Masă, chiar deasupra stelei de argint pe care scria: Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est („Aici S-a născut Iisus Hristos din Fecioara Maria”).
Mă bucuram de bucuria lor, cînd, dintr-o dată, preotul grec cu potirul în mînă ne-a făcut semn să ne apropiem, mai întîi maicile, apoi noi, mirenii. Simţeam că mi se sparge pieptul, atît de tare îmi bătea inima. Dumnezeule mare! M-am împărtăşit la Peştera Naşterii Mîntuitorului Hristos! Vă fac această mărturisire cu toată fiinţa mea şi vă doresc din suflet ca într-o bună zi să fiţi binecuvîntaţi cu o astfel de clipă! Am mai povestit şi voi mai povesti această trăire, pentru că vreau să împărtăşesc cu toţi creştinii o astfel de binecuvîntare!

„Primeşte, Mîntuitorule,
dragostea, rugăciunile
şi nădejdea noastră!”

Şi pentru că ne aflăm în Ajunul Naşterii Domnului, aş vrea să împărtăşesc tuturor rugăciunea pe care ne-a lăsat-o întru veşnicie vrednicul de pomenire arhimandrit Ioanichie Bălan:
„Primeşte, Mîntuitorule, dragostea, rugăciunile şi nădejdea noastră, precum ai primit cîntarea îngerilor şi a păstorilor. Primeşte mărturisirea inimilor noastre şi ne călăuzeşte pe calea mîntuirii! Binecuvintează, Iisuse Hristoase, lumea cu pace şi ţara noastră românească cu bucurie şi îndestulare. Binecuvintează casele cu părinţi credincioşi şi mamele cu dragoste de prunci. Binecuvintează pe fiii poporului nostru cu deplină unitate şi armonie; pe păstori, cu rîvnă şi grijă pentru turmă, iar pe credincioşi, cu înţelepciune şi dreaptă credinţă. Binecuvintează-ne şi pe noi, fiii Tăi, cu frică de Dumnezeu şi iertare de păcate. (…) Amin”.

Mariana BORLOVEANU

duminică, decembrie 23, 2018

INTERMEZZO LIRIC: MAREA IARNĂ

SUMARUL BLOGULUI


Cînd marea iarnă-i gata asupra-ne să vină,
iar cerul ne veghează cu țurțuri de lumină,
se face-atît de rece că nu vom mai muri,
ci-om îngheța hieratici, cu visele, de vii.

Doar ochii tăi, iubito, vor fi un rest de vară,
din care s-o preface iubirea că pogoară
și peste nesfîrșita zăpezilor pustie
va trece, ca un înger, năluca ei tîrzie...

Și fi-va iarăși seară, și iarăși dimineață,
dar toate vor rămîne ca ispitiri prin ceață,
și Dumnezeul nostru, pe crucea lui nebună,
va mai avea o vorbă – doar una! – să ne spună...

Răzvan CODRESCU

vineri, decembrie 21, 2018

DE LA ADRIAN PAPAHAGI CITIRE

SUMARUL BLOGULUI


DEMISTIFICĂRI: 
DEMAGOGIA „TOLERANȚEI”

La fiecare atentat islamist, comentatorii stîngiști ne plicitisesc cu baliverne despre cît de criminale sînt toate religiile (musai de menționat Inchiziția) și despre mîna „ortodoxului conservator” Putin.
Oricît ne-ar displăcea Inchiziția (istorie veche și irelevantă pentru noi, rumânii) sau urmașul lui Stalin, tov. Putin, nu e vina lor că islamismul ucide cu regularitate în Occident, că ura de sine anticreștină a amenajat un spațiu vital pentru islamism, că justiția și poliția din Franța sau Germania sînt incapabile să neutralizeze multirecidiviști cunoscuți și condamnați deja de zeci de ori, că la o zi după producerea cîte unui atentat islamist presa ocultează din rațiuni ideologice identitatea criminalului, îngreunînd inclusiv prinderea lui.
Ideologia multikulti, care a diabolizat ideea de integrare și asimilare, precum și politicile de „toleranță” față de toți derbedeii, susținute de „liberali” (de fapt stîngiști) au condus aici. Relativismul, care pune semnul egal între toate religiile, a slăbit creștinismul și a permis insinuarea în Europa a unui islam masiv, generator de instabilitate și violență. Atacurile constante împotriva familiei, cinismul și nihilismul instilat tinerilor au condus la scăderea nupțialității și natalității, făcînd necesară economic o imigrație masivă – și necontrolată – dinspre spații de civilizație greu compatibile cu a noastră.
Deficitul de identitate a Europei, pe fond de culpabilizare și descreștinare continuă, a condus aici, nu vechea și sănătoasa morală creștină, dominantă pînă în 1968 în Europa (citiți discursurile liderilor, răsfoiți un ziar vechi, sau măcar remarcați în orice film cum se îmbrăcau oamenii și cum arătau străzile Occidentului în anii '50-'60!).

Adrian PAPAHAGI

miercuri, decembrie 19, 2018

STATUIA LUI SOLJENIȚÎN

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Moscova 2018

ALEKSANDR SOLJENIȚÎN (1918-2008)

Statuie ridicată la Centenarul nașterii sale, 
pe strada care îi poartă numele

luni, decembrie 17, 2018

STATUIA REGINEI MARIA

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Ashford 2018

PRINCESS MARIE OF EDINBURGH, 
QUEEN OF ROMANIA


sâmbătă, decembrie 15, 2018

NAE IONESCU: PREZENT!

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME


vineri, decembrie 14, 2018

LANSARE: „CEI 13 CARE M-AU SALVAT”

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME


Aseară, la București (Sala „I. C. Brătianu”)


Autorul își prezintă cartea.


joi, decembrie 13, 2018

RIDENDO CASTIGAT MORES (XCIV)

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME


FRANCE LA DOULCE



Nu mai plînge, Jeane,
plînsul e de formă:
Franța nu e moartă,
Franța se transformă!

marți, decembrie 11, 2018

A IEȘIT DE SUB TIPAR „CEI 13 CARE M-AU SALVAT”

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME



Lansarea festivă a cărții va avea loc joi 13 decembrie 2018, de la ora 18.30, în Str. Biserica Amzei 5-7 (Sala „I. C. Brătianu”). Vor lua cuvîntul, pe lîngă autor, fostul deținuț politic Demostene Andronescu (care se numără printre protagoniștii cărții), părintele profesor Gheorghe Holbea, Dan Puric și Răzvan Codrescu. Marele absent al serii va fi fostul deținut politic Marcel Petrișor (și el printre cei 13 portretizați în volum), care lipsește din țară pînă în 15 decembrie.

duminică, decembrie 09, 2018

OLIGOFRENIE POLITICO-DIPLOMATICĂ

SUMARUL BLOGULUI

De la Radu Carp citire


Am afirmat că România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE la 1 ianuarie 2019.
Care sînt prioritățile? Singurul document oficial la această dată arată cam așa:

TEMATICI DE INTERES ALE PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE
I. Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate 
a. Dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergență, ocupare și drepturi sociale
b. Inovare și digitalizare
c. Conectivitate, competitivitate și piețe
II. Europa siguranței 
a. Securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcționarea spațiului Schengen și provocări curente
b. Securitatea cibernetică
c. Viitorul spațiului de libertate, securitate și justiție
III. Europa, actor global 
a. Politica de Securitate și Apărare Comună și eficienţa acţiunii externe a UE
b. Consistenţa politicii UE în vecinătatea sa
c. Onorarea angajamentelor internaționale ale UE
IV. Europa valorilor comune 
a. Solidaritate, coeziune, egalitate de șanse și justiție socială
b. Democrație, libertate și respectarea demnității umane
c. Combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului

Iertat să fiu, dar și un student in anul I poate pune în pagină priorități mai interesante, mai clare și mai fezabile.

PS: Adăugarea sintagmei „populism” în ultima frază este de-a dreptul letală pentru inteligența medie. Cum poți realiza acest obiectiv din poziția de stat membru UE care asigură Președinția Consiliului, nu reușesc să-mi dau seama!



vineri, decembrie 07, 2018

RADU PREDA: BÎLCIUL NEPUTINȚELOR

SUMARUL BLOGULUI


Mai mult decît ură, ironie ieftină sau chiar antireligiozitate, deloc ascunsă, majoritatea celor care au însoţit aşa zicînd critic sfinţirea altarului Catedralei Naţionale au produs proba neputinţei.   
Înainte de toate, este neputinţa de a vedea lucrurile în perspectiva lor istorică. Nu este suficient să invoci Evul Mediu pentru a avea impresia că ştii cum te poziţionezi în timp. Dimpotrivă. Pentru a nu ştiu cîta oară, trimiterile la epoca premodernă oferă spectacolul unei grave inculturi, a prostiei agresive şi a superiorităţii false. Or, vederea istorică ne-ar spune mai mult despre ce s-a petrecut acum cîteva zile pe Dealul Arsenalului. Pe scurt: s-a încheiat un secol şi, evident, a început un altul. O dinamică istorică, la propriu.
Apoi, este neputinţa respectării unui proiect comunitar. În afara resurselor publice, Catedrala Naţională este zidirea de suflet a milioane de oameni din parohiile româneşti din ţară şi diaspora, şi nu de azi pe mîine, ci de un deceniu. Faptul că angajamentul acesta consecvent a depăşit faza intenţiei şi a devenit realitate, ar trebui salutat, nu caricaturizat. Ca şi în cazul celor trei milioane de semnături pentru precizarea definiţiei familiei, să vedem partea plină, ieşirea din letargia şi dezinteresul care macină democraţia.
Nu în ultimul rînd, ne confruntăm cu neputinţa bucuriei. În pragul Centenarului, pe 25 noiembrie s-a împlinit o dorinţă şi a fost onorată o obligaţie. Dorinţa unui leagăn liturgic-memorial pentru cei care, de-a lungul secolelor, au murit pentru idealul naţional, a fost exprimată imediat după Războiul de Independenţă, reluată după Primul Război Mondial şi după căderea comunismului. S-a mai spus: Biserica majoritară oferă exemplul că putem duce la capăt obligaţii abandonate, dar nu în întregime uitate. În fine, această neputinţă reprezintă una dintre cele mai evidente şi mai rezistente consecinţe ale comunismului. Trei decenii de la căderea lui, încă îi mai inhalăm aerul toxic, coada cometei totalitare fiind la fel de lungă precum dictatura însăşi.
Evident, oricărei neputinţe îi corespunde o terapie, o şansă de îndreptare. În duhul încreştinării acestor părţi de lume de către Sfîntul Apostol Andrei, Biserica lui Hristos mizează în continuare pe convertirea inimii şi pe forţa de înnoire a credinţei, care nu se reduce, cum ştim, la ziduri.

Radu PREDA

miercuri, decembrie 05, 2018

LUMEA CREDINȚEI 185

SUMARUL BLOGULUI
INDICE DE NUME

Clicați pe fiecare pagină spre a o mări pentru lectură!

luni, decembrie 03, 2018

DEMOSTENE ANDRONESCU 91

SUMARUL BLOGULUI
LA MULȚI ANI!


PE 3 DECEMBRIE 2018, DOMNUL DEMOSTENE ANDRONESCU,
ULTIMUL MARE POET ÎN VIAȚĂ AL TEMNIȚELOR COMUNISTE,
ÎMPLINEȘTE 91 DE ANI. SĂ-I URĂM MULTĂ SĂNĂTATE!

Născut la 3 decembrie 1927 în com. Cîmpuri, jud. Vrancea, deținut politic între 1952 și 1964 (cu o întrerupere de doar cîteva luni, în 1956), trecut pe la Jilava, Gherla și Aiud, istoric de profesie, după 1990 membru al AFDPR și redactor-șef adjunct al revistei Puncte cardinale (Sibiu, 1991-2010), decorat ]n 2017 cu Crucea Patriarhală, Demostene Andronescu este autorul volumului de poezii Peisaj lăuntric (1995; ediția a IV-a: 2017) și al „radiografiei memorialistice” intitulate Reeducarea de la Aiud (2009; ediția a II-a: 2018).  (R. C.)


1 Decembrie 2018, cu Vasile-Jacques Iamandi (90) și Marcel Petrișor (88)

sâmbătă, decembrie 01, 2018

CU DUMNEZEU, LA CENTENAR

SUMARUL BLOGULUI


ROMÂNIA, LA MULȚI ANI!

Este o tradiţie pentru AFR să ureze României La mulţi ani! de 1 Decembrie. O facem din nou astăzi, când România întregită împlineşte 100 de ani! Patriotismul este o valoare cardinală pe care o practicăm şi promovăm. Îi spunem României „La mulţi ani!” şi cerem binecuvântările mărinimoase ale lui Dumnezeu peste ea! E bine pentru o naţiune să-şi pună soarta în mâna lui Dumnezeu şi să-I ceară călăuzirea. Mai ales în vremurile tulburi în care trăim. E bine ca România să-şi aducă aminte, la ceas aniversar, că bunăstarea ei ține de Dumnezeu, nu de omul muritor. Nici politicienii, nici executivul, nici legiuitorii şi nici Curtea Constituţională nu i-o pot da. Dacă România a ajuns la 100 de ani şi e o țară liberă şi plină de posibilități, asta se datorează doar dragostei şi milei lui Dumnezeu. Şi faptului că generaţiile de dinaintea noastră, paote mai simple şi mai sărace ca noi, au fost credincioase lui Dumnezeu şi au păstrat şi preţuit valorile creştine. România, nu îţi lipi inima de idolii veacului acestuia! Iubeşte pe Dumnezeu şi cinsteşte-L!
Nici NATO, nici Uniunea Europeană nu pot da României securitatea şi prosperitatea de care ea are nevoie. NATO şi Uniunea Europeană par mai degrabă niște uriaşi cu picioare de lut, care azi sunt, dar mâine nu.
Astăzi, Uniunea Europeană e mai slabă, mai mică şi mai puţin o uniune ca acum doi ani. Marea Britanie s-a retras din acest experiment al secularismului european post-modern în 2016, iar în următorii câţiva ani nu este exclus ca şi alte ţări să o abandoneze. NATO e în defensivă şi în derivă, în faţa unei Rusii agresive şi a unei migraţii musulmane fără precedent. Tancurile Rusiei stau tot la 100 de kilometri de România, aşa cum au fost şi acum un an. Tot mai multe cărţi se scriu, pe ambele maluri ale Atlanticului, privind declinul în aparenţă terminal şi ireversibil al Europei. Idolii secularismului european vin şi trec. Merkel, femeia în care europenii îşi pun nădejdea, e şi ea muritoare, iar evenimentele din ultimele luni tind să indice că steaua ei deja a apus. Ultima vedetă a secularismului european, Emmanuel Macron, e şi el dezorientat şi neputincios să rezolve marile probleme cu care se confruntă francezii, fie ele de natură materială (şomaj, sărăcie, stagnare economică) ori spirituală (materialism, hedonism, ateism, secularism). Singura nădejde a României şi Europei o reprezintă Dumnezeu, creştinismul şi valorile creştine.
România nu trebuie să uite mâna providenţială. Anul acesta au parvenit şi ştiri bune despre România (printre multele altele nu tocmai bune), care dovedesc că Dumnezeu continuă să binecuvînteaze ţara noastră. În toamna anului trecut a fost publicat un studiu global despre foamea şi subnutriţia în lume. Românii nu mor de foame, dar alţii mor. Nici nu suferă de malnutriţie, dar alţii suferă. Conform studiului, doar 0,8% dintre români suferă de foame ori de malnutriţie. Ar fi bine că nici unul dintre noi să nu se culce înfometat, dar foamea şi subnutriţia la noi, în comparaţie cu alte ţări ale lumii, sînt minime. Conform studiului global, incidența foamei e mai ridicată la vecinii noştri că la noi: de peste 12% din populaţie în Republica Moldova, de 8% în Bulgaria, de aproape 7% în Serbia, şi încă și mai ridicată în Ucraina şi Slovacia. Şi e de peste 40% în unele ţări africane. Haideţi deci, cu acest prilej al Zilei Naţionale, să nu uităm să ne umilim cu mulţumiri în faţa lui Dumnezeu pentru binecuvântările Lui!

ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro