DANTE, «PARADISUL», CÎNTUL IX
Divina Comedie a lui Dante Alighieri
în noua versiune românească a lui Răzvan Codrescu
PARADISUL
Cîntul IX
Dante și Beatrice se află într-al treilea cer, al Venerei (hărăzit sufletelor
aprinse de iubire), unde poetul, după convorbirea cu Carol Martel (a se vedea
cîntul anterior), i se adresează retoric și concluziv fiicei acestuia (bella Clemenza, „Clemență preafrumoasă”),
pentru ca îndată după aceea să fie agrăit, pe rînd, de alte două duhuri fericite:
cel al Cunizzei da Romano (sora lui Ezzelino III da Romano, cel despre care
umbla legenda că, însărcinată cu el, mamă-sa visase că va da naștere unei
făclii ce va arde întreaga Marcă) și cel al lui Folco (Folchetto) din Marsilia
(care i-o evocă și pe biblica Rahab: cf. Iosua
2, 1 și urm.), ce-i fac diferite profeții, privitoare îndeosebi la cetățile Mărcii
Trevisane și Florenței (aceasta din urmă întemeiată, conform legendei, de zeul
păgîn Marte, asimilat diavolului, și mercantilizată peste măsură, cu aluzie la
crinul florentin ce se regăsește pe moneda de aur denumită fiorino, „florin”, și devenit astfel maladetto fiore, „floare blestemată”), dar și la corupția
papalității contemporane (cîntul se încheie cu o diatribă antipapală a duhului
lui Folco, ce-i acuză pe mai marii ecleziastici că au părăsit Scripturile/Evangheliile
și Doctorii/Părinții Bisericii, preocupîndu-se doar de „Decretalii”, cărți ale
dreptului canonic prin care li se stabilesc privilegiile materiale).
1 După ce
Carlo-al tău mă lămuri,
Clemență preafrumoasă, despre toate
cîte sămînța-i le va pătimi,
4 îmi zise: „Taci, că vremea multe poate!”,
așa că eu aicea n-oi mai spune
decît că plîns urma-va, cu dreptate.
7 Și focul viu al flăcării preabune
se-ntoarse apoi spre-atotarzîndul Soare
ce-n veci pecetea binelui o pune.
10 Vai, suflete căzute-n înșelare,
făpturi smintite de la sfîntul bine,
ce vă-ndulciți de cele trecătoare!
13 Și iată că porni atunci spre mine
alt duh aprins, ce după chip vădea
c-ar fi rîvnit de vorbă a mă ține.
16 Ai Beatricei ochi, ce-asupra mea
cătau întruna, blînd mă-ncredințară
că rost să-ntîrzii la cuvînt avea.
19 „O, duh ferice, răsplătește-mi dară
dorința vie”, îi zisei, „și-arată
că-mi ești în cuget ca oglinda clară!”.
22 Chiar neștiut dacă-mi era, îndată,
din sinea-i mai ‘nainte cîntătoare,
mă agrăi, cu voce-mbucurată:
25 „Pe unde-i în Italia răul mare,
între Rialto și-unde-și au, cum știi,
Brenta și Piava ale lor izvoare,
28 e-un deal, nu-nalt, din care se ivi
cîndva acea fatidică făclie
ce-ntreg ținutul îl năpăstui.
31 Același ne fu tată ei și mie:
Cunizza fui și-aici să ard mi-e dat,
căci steaua-aceasta m-a învins de vie.
34 Dar bucuros mi-e duhul și-mpăcat
cu soarta mea, și rău deloc nu-mi pare,
chiar de mă crede lumea cu păcat.
37 Din nestemata-aceasta-atît de rară,
pe care-o vezi c-alături strălucește,
rămase-o faimă care n-o să moară
40 pînă
ce suta de-ani se încincește:
deci fapte-alese-a face se cuvine
și-atunci din prima altă viață crește.
43
Dar între-Adig și
Tagliament, vezi bine,
de-aceasta gloatei nici nu-i dă prin gînd
și la căință, nici s-o bați, nu vine.
46 Ci Padova va preschimba curînd
în sînge apa ce-i Vicenzei cloacă,
la datorie nimeni nemaistînd;
49 iar unde-s gata una să se facă
Sil și Cagnan, domnește unul care
semeț se dă, dar ștreangu-i stă pe cracă.
52 Va plînge
Feltro groaznica trădare
a celui ce, fiindu-i ei păstor,
nu-și află nici în Malta-asemănare.
55 Nu-i
să-l cuprindă vas încăpător
și-ar osteni cel pus să cîntărească
cît sînge ferrarez vărsat ciopor
58 va fi de-această față preoțească
spre a convinge partea cui o ține;
c-așa-i pe-acolo datina obștească.
61 Oglinzi – sau Tronuri, ziceți voi –
divine
se află sus și se răsfrînge-n ele
județul sfînt; deci nu spun de la mine.
64 Aici tăcu, cătînd spre alte cele,
căci iar se prinse-n hora minunată,
cum se-arătase-ntîi vederii mele.
67 Cealaltă bucurie – nestemată,
cum o numise – ca rubinu-n soare
de mine-atunci se-apropié îndată.
70 Pe-acolo bucuria dă splendoare,
ca rîsu-n viață, tot așa precum
tristețea-n lume-aduce-nnegurare.
73 „Cum Domnul vede tot, și tu acum,
ferice duh”, zisei, „prin el pe toate
le deslușești pe-al veșniciei drum.
76 Deci glasul tău, ce-n cînt ceresc răzbate
la rînd cu cel al focurilor sfinte
ce sînt de șase ori înaripate,
79 de ce n-alină dorul meu fierbinte?
Să străvăd eu cum tu străvezi în mine,
n-aș aștepta să-ntrebi mai înainte”.
82 „Mai marea vale-n care apa vine”,
porniră-atunci cuvintele să-i sune,
„pe lîngă cea ce-ntreg pămîntu-l ține,
85 între un
țărm și cel ce i se-opune
atît în contra soarelui se-ntinde
că-n orizont meridianu-l pune.
88 De-acolo dat îmi fu a mă desprinde,
din Ebru-n Magra, de-unde poate-ndată
un genovez pe un toscan a-l prinde.
91 Văd zorii și apusul deodată
Buggea și cetatea mea, ce tare
de sînge-n port fu oarecînd scăldată.
94 Folco mi-au zis pe lume-aceia care
știau de mine; și-acest cer mi-e dat
pe cît și eu i-am dat a mea suflare;
97 căci nici Didona nu s-a-nflăcărat,
mîhnindu-i pe Creusa și Siheu,
ca mine cît avut-am păr bogat;
100 nici Rodopeea cînd visa mereu
la Demofoont, nici Hercul cînd, vrăjit
de Iole, doru-l chinuia din greu.
103 Căinare nu-i, ci zîmbet fericit
aici, căci vina-i ștearsă pe vecie
și slavă dăm cui toate-a rînduit.
106 Admiri aici suprema măiestrie
a facerii dintîi și acel bine
ce cîte-s jos spre cîte-s sus le-mbie.
109 Dar
ca-mplinite să îți duci cu tine
dorințele iscate-n minte-aci,
ceva în plus să-ți spun se mai cuvine.
112 Tu cine-alături mie vrei să știi
sclipește în lumină ca un soare
pe limpeziș de ape-n plină zi.
115 Să știi că-n ea Rahab odihna-și are;
și slava ce aici ne reunește
își află-n ea deplină-ntruchipare.
118 În ceru-acesta,-n care se-ațintește
a lumii umbră, fu întîi primită
de Cel ce-a triumfat dumnezeiește.
121 Ea se cădea să fie rînduită
în cer ca semn al biruinței sfinte
prin Cel ce-a fost iubire răstignită,
124 căci lui Iosua ea mai înainte
izbînda i-o-nlesni în Sfînta Țară,
de care papa nu-și aduce-aminte.
127 Cetatea ta, de cel ce-ntîia oară
pe Făcător l-a înfruntat durată,
pizmașul cel de plîns și de ocară,
130 bate și-mprăștie floarea blestemată
ce duse oi și miei la dezbinare,
făcînd păstor din cel ce-a lup se-arată.
133 Lăsînd Scripturi și doctori în uitare,
în Decretalii doar se-ntrec cu zel,
cum o vădesc tocitele cotoare.
136 Și papa, și vlădicii toți cu el
n-au alta-n gînd și prea puțin le pasă
că-n Nazaret vestit-a Gabriel.
139 Dar Vaticanul și-orice parte-aleasă
a Romei, care-ajunseră cu toate
oștii lui Petru funerară casă,
142 de adulter curînd vor fi scăpate”.
Mai puteţi citi pe acest blog:
* Dante, Infernul, Cînturile I-III (versiunea Răzvan Codrescu)
Mai puteţi citi pe acest blog:
* Dante, Infernul, Cînturile I-III (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cînturile I-III
(versiunea Răzvan Codrescu)
* "Ce
mai face traducerea Divinei Comedii?"
(Purgatoriul, Cîntul XIX)
* Dante:
Papè Satàn, papè Satàn, aleppe! (Inf., VII, 1)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXII
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXIII
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Intermezzo
liric: Dante (Vita Nuova, XXVI)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXIV
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, XXV (versiunea
Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXVI
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXVII
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXVIII
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXIX
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXX
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXXI
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXXII
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Purgatoriul, Cîntul XXXIII
(versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Paradisul, Cîntul I (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Paradisul, Cîntul II (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Paradisul, Cîntul III (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante,
Paradisul, Cîntul IV (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante, Paradisul, Cîntul V (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante, Paradisul, Cîntul VI (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante, Paradisul, Cîntul VII (versiunea Răzvan Codrescu)
* Dante, Paradisul, Cîntul VIII (versiunea Răzvan Codrescu)
publicat de Răzvan Codrescu @ 00:00
0 comentarii
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire