MAICA DOMNULUI ÎNDURĂTOARE

SUMARUL BLOGULUI

Pe vremea cînd eram redactor-şef al Editurii Anastasia, am alcătuit şi prefaţat, la iniţiativa d-lui Sorin Dumitrescu, o cărţulie intitulată Maica Domnului Îndurătoare. Cele mai puternice rugăciuni către Sfînta Fecioară, care a apărut în 1997 în colecţia „Anastasia pentru toţi”, seria „Rugăciuni de folos la toată vremea”. Cărţulia, apărută, dacă-mi mai amintesc bine, chiar în două ediţii, e demult epuizată. Redau aici cîteva dintre rugăciunile selectate acolo, precedate de cîteva fragmente din cuvîntul introductiv („Maica Domnului în lumina dreptei credinţe”). (R. C.)

Biserica o preacinsteşte din străvechime pe “preasfînta, curata, preabinecuvîntata, mărita Stăpîna noastră de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria” ca pe cea care este “mai cinstită decît Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decît Serafimii”, adică mai presus de toate celelalte făpturi; nu doar de cele văzute, dintre care s-a ivit, dar şi de cele nevăzute, între care veşniceşte. Uşă tainică a mîntuirii, ea este Aleasa lui Dumnezeu, mărturisind şi mijlocind în ceruri, cu putere mare, pentru tot neamul omenesc. […]  

Iubirea şi evlavia faţă de Sfînta Maică Fecioară stă în inima însăşi a trăirii ortodoxe, încălzind şi însufleţind întreg trupul Bisericii. Ea apare pretutindeni – în slujbe, în rugăciuni, în icoane. Aceasta nu înseamnă nicidecum o “divinizare” a ei, ci doar o cinstire aparte (prea-cinstire sau supra-cinstire), mai prejos de adoraţia adusă lui Dumnezeu, dar mai presus de cinstirea adusă Îngerilor şi Sfinţilor. […]

Desăvîrşita unire în Hristos a divinului cu umanul stă în strînsă legătură cu sfinţirea şi proslăvirea firii noastre omeneşti […]. Dumnezeu n-a voit însă ca întruparea să fie o siluire a firii noastre, ci a voit ca această fire să consimtă de bunăvoie la aceasta, prin glasul celei mai curate fiinţe omeneşti, care a răspuns îngerului vestitor: “Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvîntul tău!” (Luca 1, 38). Atunci Duhul Sfînt a pogorît şi a rămas asupra ei: “Buna Vestire a fost Cincizecimea Fecioarei”. 

Maica Domnului reprezintă, totdeodată, răscumpărarea şi plinătatea feminităţii, reunind în chip tainic maternitatea şi fecioria. Dacă prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maria) a venit în lume mîntuirea. Aşa cum lui Hristos I s-a spus “Noul Adam”, Maicii Domnului i s-a spus “Noua Evă”. […]

Dar legătura dintre Maică şi Fiul ei nu se mărgineşte doar la momentul zămislirii fecioreşti; ea a vegheat cu smerenie drumul Lui pămîntesc, între naşterea din Betleem şi înălţarea din Betania; a luat parte la naşterea Bisericii apostolice, iar “adormind”, a fost ridicată la ceruri, de-a dreapta lui Hristos, mai întîi cu duhul, apoi şi cu trupul îmbrăcat în slavă, ca o Maică a întregului neam omenesc. Biserica îi adresează rugăciuni neîncetate, cerîndu-i ajutorul, ca uneia ce are cea mai mare trecere dinaintea lui Dumnezeu.

De aceea, am socotit de folos să adunăm în paginile de faţă, pentru tot sufletul dreptcredincios, cele mai puternice rugăciuni către Maica Îndurărilor.[…]

Fie ca duhul acestor rugăciuni să se sălăşluiască în sufletele rîvnitoare de lumină şi “uşa milostivirii” să se deschidă tuturor celor ce strigă cu smerită nădejde: “Sfînt, Sfînt, Sfînt eşti, Dumnezeul nostru; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin”.

RUGĂCIUNI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI RĂSĂRITENI

CĂTRE PREASFÎNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

RUGĂCIUNE A SFÎNTULUI EFREM SIRUL

Preasfîntă Stăpînă, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce singură eşti preacurată, şi cu sufletul, şi cu trupul, ceea ce singură eşti mai presus de toată curăţia şi întreaga înţelepciune şi fecioria, ceea ce singură te-ai făcut lăcaş pentru tot darul Preasfîntului Duh, încît chiar puterile cele nemateriale şi îngereşti cu neasemănare le covîrşeşti prin curăţia şi sfinţenia sufletului şi a trupului, caută spre mine, cel pîngărit, necurat şi întinat în suflet şi în trup  cu întinăciunea împătimirii şi a vieţuirii întru dezmierdări. Curăţeşte-mi mintea cea pătimaşă şi o spală. Îndreptează-mi gîndurile cele rătăcite şi orbite. Îndreptează-mi şi povăţuieşte-mi simţirile. Îndepărtează de la mine obiceiul cel rău şi urît care mă asupreşte, al necuratelor păreri nesocotite şi al patimilor. Opreşte-mă de la păcatul cu fapta şi dăruieşte trezie şi dreaptă socotinţă întunecatei şi ticăloasei mele minţi, spre îndreptarea greşelilor şi căderilor mele, ca eu, de întunericul păcatului izbăvindu-mă, să mă învrednicesc a te slăvi şi a te lăuda cu îndrăzneală pe tine, cea singură adevărată Maică a adevăratei Lumini, a lui Hristos, Dumnezeul nostru. Că tu singură împreună cu Dînsul şi prin Dînsul eşti binecuvîntată şi preaslăvită de toată zidirea văzută şi nevăzută, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNE A SFÎNTULUI IOAN DAMASCHIN

Născătoarea Luminii celei neînserate, mă rog ţie, ia aminte la mine, cel ce te chem, căci m-am întinat şi m-am spurcat şi întunecat m-am făcut eu, rătăcitul. Am pîngărit pămîntul ca un ticălos, Stăpînă, cu păcatele mele cele multe. De aceea, el strigă acum, tînguindu-se împotriva mea către Judecătorul cel nemitarnic. Viforul gîndurilor m-a cuprins şi întru deznădăjduire mă afund; sufletul meu este cuprins de cutremur, aşteptînd, vai, osînda! Născătoare de Dumnezeu, toată nădejdea mea în tine mi-am pus-o eu, ticălosul. Iată, de toată ruşinea este plină faţa robului tău. Ci roagă-L neîncetat pe Cel pe Care L-ai născut, să Se milostivească spre mine, nevrednicul. Tu însăţi dezleagă legăturile mele cele nedezlegate, ceea ce ai născut lumii pe Izbăvitorul. Înălbeşte-mă cu lacrimile pocăinţei pe mine, cel ce m-am înnegrit şi întuneric m-am făcut. Ridică-mă pe mine, cel omorît prin multă trîndăvie, tu, care ai născut viaţa mea; şi pe mine, cel înstrăinat de Dumnezeu şi de îngeri, întoarce-mă iarăşi către cele preaînalte. Cu adevărat înfricoşată minune, cum a suferit Domnul păcatele mele! Cum nu m-a pogorît îndată în fundul iadului de viu, pe mine, ticălosul! Cum nu a trimis de sus toiag nevăzut sau sabie să mă bată! Ci tu, Stăpînă, prin rugăciunile tale, cu adevărat mi-ai dăruit mie viaţă, căutînd pocăinţa mea; pe aceasta dăruieşte-o robului tău, Preabună, căci tu îmi eşti mie zid, şi liman, şi tărie. Străluceşte-mi lumina feţei tale celei îndumnezeite, mie, celui ce dorm în noaptea lenevirii. Dăruieşte-mi mie umilinţă, Stăpînă, suspine neîncetate şi lacrimi. Spală întinăciunile mele cele sufleteşti şi dă-mi mie desăvîrşită iertare, ceea ce eşti om purtător de Dumnezeu şi ai născut Dumnezeu purtător de om. Cu ochi înţelepţi te voi vedea pe tine, Marie, Preacurată, şi mă voi bucura. O, tărie! O, nădejde neînşelată! O, viaţă dulce şi lumină a robului tău! Primeşte rugăciunea aceasta din limbă întinată şi din gură spurcată. Acum e vremea ajutorului; deci mîntuieşte-mă de patimi, greşale şi necazuri. Acum, Stăpînă, să se bucure de mine îngerii şi duhurile drepţilor, ca să slăvesc cu mulţumită şi cu veselie preasfînt numele tău, că tu toate le poţi cîte le voieşti, de la Dumnezeu, pe Care l-ai născut.

RUGĂCIUNE A SFÎNTULUI DIMITRIE AL ROSTOVULUI, 

PE CARE O SPUNEA ÎN FIECARE ZI

Preasfîntă de Dumnezeu Născătoare Fecioară, acoperă-mă şi mă păzeşte pe mine, robul tău, de toată sminteala sufletului şi a trupului şi de tot vrăjmaşul cel văzut şi nevăzut.

Bucură-te, ceea ce eşti cu bun dar dăruită, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvîntată eşti tu între femei şi binecuvîntat este rodul pîntecelui tău, fiindcă ai născut pe Mîntuitorul sufletelor noastre. Bucură-te şi te veseleşte, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, şi te roagă pentru robul tău. Doamnă şi Stăpînă a îngerilor şi Maică a creştinilor, ajută-mi mie, robului tău. O! Marie, cu totul fără de prihană, bucură-te, Mireasă nenuntită. Bucură-te, bucuria celor necăjiţi şi mîngîierea celor scîrbiţi. Bucură-te, hrana celor flămînzi şi limanul celor înviforaţi. Bucură-te, cea mai sfîntă decît sfinţii şi decît toată zidirea mai cinstită. Bucură-te, sfinţenia Tatălui, lăcaşul Fiului şi umbrirea Duhului Sfînt. Bucură-te, palatul de lumină al lui Hristos, Dumnezeul nostru, Împăratul tuturor. Bucură-te, maica sărmanilor şi toiagul orbilor. Bucură-te, lauda creştinilor şi grabnic ajutătoarea celor ce te cheamă pe tine.

Preasfîntă Stăpîna mea, păzeşte-mă sub acoperămîntul tău, căci în precuratele tale mîini îmi pun duhul meu. Fii ajutătoare şi oblăduitoare sufletului meu în ziua cea înfricoşată a judecăţii şi roagă-te pentru mine, nevrednicul, să intru curat şi limpezit în rai. Să nu mă lepezi, Doamna mea, pe mine, robul tău, ci ajută-mi mie şi dă-mi împlinirea cererii. Izbăveşte-mă de toată primejdia, bîntuirea, nevoia şi neputinţa şi dăruieşte-mi pocăinţa mai înainte de sfîrşit, ca prin mijlocirea şi ajutorul tău mîntuindu-mă în viaţa aceasta de acum de tot vrăjmaşul văzut sau nevăzut, să umblu cu plăcere în voia iubitului tău Fiu şi Dumnezeului nostru, iar la ziua cea înfricoşată a judecăţii izbăvindu-mă de veşnica şi înfricoşata muncire, să mă închin, să mulţumesc şi să slăvesc preasfînt numele tău în vecii vecilor. Amin.

RUGĂCIUNE A SFÎNTULUI ANTIM IVIREANUL,

ÎN DUHUL SFINŢILOR PĂRINŢI

(DINTR-O PREDICĂ LA  ADORMIREA MAICII DOMNULUI)

O, fericită Fecioară, după cum a căutat Domnul spre smerenia ta şi te-a înălţat de pe pămînt la cer, pentru ca să împărăţeşti împreună cu El, caută şi tu spre noi, ticăloşii, robii tăi cei umili, şi mîngîie-L pe Judecătorul cel înfricoşat, pe Fiul tău, cu rugăciunile tale cele pline de căldură, ca să ne mîntuiască de scîrbele şi de nevoile ce ne-au împresurat. Şi precum cu dumnezeiasca putere într-o frîntură de ceas i-a adunat din toată lumea pe Apostoli, ca să petreacă preacinstitul şi sfîntul tău trup spre îngropăciune, cu laude şi cu cîntări, aşa să adune şi mintea noastră cea împrăştiată întru deşertăciunile cele lumeşti şi să o lumineze, ca pururea pe Dînsul să-L mărim şi să-L lăudăm. Iară ţie, ca unei adevărate Născătoare de Dumnezeu, să-ţi cîntăm, cucernici, cîntarea cea îngerească: “Bucură-te ceea ce eşti cu bun dar dăruită, Domnul este cu tine”. Amin.

SCURTE RUGĂCIUNI ORTODOXE DE OBŞTE

CĂTRE PREASFÎNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

“Uşa milostivirii deschide-ne-o nouă...”

(Rugăciune care e bine să se rostească zilnic, seara şi dimineaţa,

laolaltă cu rugăciunile începătoare)

Uşa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvîntată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti izbăvire neamului creştinesc.

De aceea, noi, după Dumnezeu, la tine alergăm şi către tine strigăm, iarăşi şi iarăşi: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

“Preaslăvită, pururea Fecioară...”

(Rugăciune cu care e bine să încheiem rugăciunile de seară, adăugînd: “Pentru mare mila Ta, cu puterea preacinstitei şi de viaţă făcătoarei Tale Cruci, la rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, ale părinţilor noştri din veac şi ale noastre, ale nemernicilor şi păcătoşilor Tăi robi din vremea aceasta, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul mîntuirii noastre, miluieşte-ne pe noi. Amin”)

Preaslăvită, pururea Fecioară, binecuvîntată de Dumnezeu Născătoare, du rugăciunea noastră Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, înduplecîndu-L ca pentru tine să se îndure şi să mîntuiască sufletele noastre.

“Preasfîntă Doamnă, Stăpînă...”

(Rugăciune ca să nu murim de moarte năprasnică,

adică nepocăiţi, nespovediţi şi neîmpărtăşiţi)

Preasfîntă Doamnă, Stăpînă, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, primeşte nevrednica mea rugăciune şi mă păzeşte de moartea năprasnică şi-mi dăruieşte pocăinţă înaintea sfîrşitului vieţii mele pămînteşti, ca bine să fie primit sufletul meu, acolo unde drepţii se odihnesc. Amin.

“Preacurată Născătoare de Dumnezeu,

tu, care eşti izvorul milei...”

(Rugăciune pe care e bine să o rostim în biserică,

atunci cînd ne închinăm la icoana Maicii Domnului)

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, tu, care eşti izvorul milei, învredniceşte-ne şi pe noi să aflăm milostivire. Caută spre norodul cel păcătos. Arată-ţi puterea ta, ca totdeauna. Căci, nădăjduind întru tine, îţi strigăm şi noi, cum ţi-a strigat oarecînd Gavriil, mare Voievod al celor fără de trupuri: “Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine”.

“Pentru mulţimea păcatelor mele, alerg la tine...”

(Rugăciune pe care e bine s-o rostim mai ales

atunci cînd ne pregătim pentru Sfînta Împărtăşanie)

Pentru mulţimea păcatelor mele, alerg la tine, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, mîntuire trebuindu-mi. Cercetează neputinciosul meu suflet şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeului nostru să-mi dăruiască iertare de păcatele pe care le-am săvîrşit, ceea ce eşti una binecuvîntată.

“Preasfîntă Stăpînă, Născătoare de Dumnezeu,

care eşti lumina întunecatului meu suflet...”

(Rugăciune de mulţumire, care se rosteşte după Sfînta Împărtăşanie)

Preasfîntă Stăpînă, Născătoare de Dumnezeu, care eşti lumina întunecatului meu suflet, nădejdea, acoperămîntul, scăparea, mîngîierea şi bucuria mea, îţi mulţumesc ţie că m-ai învrednicit pe mine, nevrednicul, a fi părtaş preacuratului Trup şi scumpului Sînge al Fiului tău. Ci tu, care ai născut Lumina cea adevărată, luminează-mi ochii cei înţelegători ai inimii. Tu, care ai născut Izvorul nemuririi, înviază-mă pe mine, cel omorît de păcate.

Maica milostivului Dumnezeu, ceea ce eşti însăţi iubitoare de milostivire, miluieşte-mă şi dă umilinţă şi zdrobire inimii mele, smerenie gîndurilor mele şi scăpare din robia cugetărilor deşarte. Şi mă învredniceşte ca, pînă la sfîrşitul vieţii, fără de osîndă să primesc sfinţirea preacuratelor Taine, spre tămăduirea sufletului şi a trupului. Şi-mi dă, Stăpînă, lacrimi de pocăinţă şi de mărturisire, ca să te laud şi să te slăvesc pe tine în toate zilele vieţii mele, că binecuvîntată şi preaslăvită eşti în veci. Amin.

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Adormirea Maicii Domnului şi cultul marianic

* La Adormirea Maicii Domnului (Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul)

* Praznicul şi icoana Bunei Vestiri

* Luna Maicii Domnului: Femeia şi Cuvîntul (un text de Paul Evdokimov)

* "Noul Adam" şi "Noua Evă". O altă paradigmă a diviziunii sexuale

* În întîmpinarea Bunei Vestiri

* Dedicaţie marianică

* Intermezzo liric: trei sonete marianice
* Preacinstirea Maicii Domnului