“MINISTERIADĂ” ÎMPOTRIVA MUZEULUI ŢĂRANULUI ROMÂN
Regretatul Horia Bernea (1938-2000), ctitorul Muzeului Ţăranului Român
Citesc (consternat) şi dau mai departe:
În urmă cu câteva zile s-a încheiat controlul efectuat de o comisie a Ministerului Culturii şi Cultelor la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. În raportul final înaintat oficial cu această ocazie conducerii muzeului este formulat explicit „idealul” desfiinţării Muzeului Ţăranului Român:
„În condiţiile date, ideal ar fi ca, odată cu definitivarea lucrărilor de consolidare a clădirii, muzeul să fie pregătit cu o expoziţie per-manentă nouă ca tematică, prin care să fie puse în valoare şi alte obiecte din patrimoniul extrem de valoros, de aproape 90000 de bunuri culturale mobile, al muzeului şi, bineînţeles, cu alt mobilier pentru expunere [mobilier conceput de Horia Bernea special pentru această expunere şi în conformitate cu stilul acesteia – n. n.]”.
Urmează o serie întreagă de alte recomandări ferme de desfiinţare, de la Clubul Ţăranului la Târgul Ţăranului, care „prezintă riscul ca toate manifestările culturale iniţiate în curtea muzeului să vireze spre derizoriu”.
Considerăm acest act oficial al Ministerului Culturii şi Cultelor nu numai un afront la adresa unei instituţii culturale care a obţinut cea mai mare recunoaştere internaţională în domeniul său de activitate, dar şi o ameninţare directă a înseşi existenţei muzeului în forma sa actuală, care este aceea care l-a făcut faimos în ţară şi străinătate, şi singura pe care o acceptăm ca legitimă.
Această situaţie este cu atât mai gravă cu cât ea repetă încercarea de acum patru ani de dezmembrare a discursului muzeal al înteme-ietorului muzeului, pictorul Horia Bernea. Se pare că „erezia” pe care o reprezintă muzeul nostru în peisajul cultural românesc deranjează în continuare – ba chiar tot mai mult – o categorie semidoctă de „preoţi ai patrimoniului”, care trăieşte cu şi din amintirea nemărturisită a Cântării României şi pentru care muzeul ar fi un loc ideal dacă n-ar exista publicul.
Ne-ar bucura comentariile făcute pe blogul muzeului:
şi ne-ar ajuta un vot de susţinere pe
publicat de Răzvan Codrescu @ 00:55
2 comentarii
2 comentarii:
Muzeul Taranului trebuie sustinut, asta e foarte clar. Am avut de-a lungul timpului posibilitatea sa iau legatura cu specialisti de acolo, care m-au ajutat in sustinerea unor subiecte legate de traditiile si obiceiurile romanesti, pe care le-am descoperit apoi mergand prin tara, chiar la sursa acestor valori.
Teodora Rosca
I s-ar putea eventual reprosa post-mortem lui Horea Bernea ca era un poet al muzeului, dar in nici un caz ca nu a facut o treaba foarte buna acolo. Dupa cativa ani de muzeografie, parerea mea este ca ceea ce s-a facut la Bucuresti nu poate fi imitat in alta parte, dar, in acelasi timp, nu poate fi nici inlocuit. Referitor la acest lucru, trebuie mai intai vazut care este, de fapt, functia muzeului. Poate cel mai bun lucru in acest sens ar fi sa fie intrebat publicul. Chiar asa, daca tot e democratie. Cateva intrebari simple. Ce v-a placut cel mai mult la MTR, ce ati retinut peste timp, prin ce se deosebeste de alte muzee pe care le-ati vazut etc. Eu cand ma plimbam cu Horia Bernea prin salile muzeului, descopeream o lume pe care nu am mai gasit-o la nici un alt muzeu. Tocmai de aceea, oricat de frumoase lucruri ar transmite alte muzee de profil, eu cred ca aceasta forma atipica de expunere nu ar trebui distrusa. Dar, teama mi-este, ca tocmai asta doare. A fi altfel pana la urma se plateste. Ma intreb cum ar privi azi Horia Bernea aceste lucruri si imi amintesc, cu mare aproximatie, de o declaratie de-a sa, ca atunci cand va simti ca nu-si mai are locul, se va retrage discret. Dar daca Horia Bernea se va retrage din acest muzeu, eu cred ca insusi muzeul se va retrage din inima lumii culturale a Bucurestiului.
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire