DIN PARTEA FORULUI ANTICOMUNIST DIN MOLDOVA
APEL DE SOLIDARIZARE CU SERGIU VOLOC
Forul Anticomunist din Moldova, care a ţinut legătura permanentă cu Sergiu Voloc pe toată durata dintre 7 aprilie şi 3 mai 2009 (în ziua arestării sale), poate confirma că acesta a fost sunat de mai multe ori de persoane care se recomandau drept poliţişti şi-l ameninţau cu bătaia. Avem toate dovezile că Sergiu Voloc a fost urmărit de organele Securităţii şi Poliţiei moldoveneşti, urmărire care s-a prelungit şi după pronunţarea amnistierii şi încetării urmăririi penale a tuturor celor implicaţi în protestele din 7-9 aprilie.
În urma tratamentului inuman aplicat de colaboratorii Comisariatului General de Poliţie din Chişinău situat pe strada Tighina nr. 6, Sergiu Voloc a fost silit să facă o declaraţie în care îşi exprima recunoştinţa faţă de Vladimir Voronin pentru amnistierea sa, recunoscîndu-şi totodată vina şi exprimîndu-şi regretul pentru participarea la protestele din 7 aprilie. Declaraţia lui Sergiu Voloc a fost filmată ca material operativ de colaboratorii Securităţii moldoveneşti şi servită postului de televiziune NIT, fiind difuzată în cadrul unui reportaj grotesc, care îl laudă pe Voronin şi incriminează opoziţia.
Ca urmare a celor întîmplate, Sergiu Voloc a suferit o cădere psihică, lesne de înţeles, avînd nevoie de îngrijire medicală.
Contactat de Forul Anticomunist din Moldova, actorul Sergiu Voloc a declarat că va da în judecată statul Republica Moldova pentru tratamentul la care a fost supus. De asemenea, actorul şi-a exprimat regretul că nu poate onora premiera filmului “Bingo” (numele eroului principal, jucat de Sergiu Voloc) turnat în Rotterdam. Regizorul filmului, Timur Ismailov, l-a contactat telefonic pe Sergiu Voloc, exprimîndu-şi îngrijorarea pentru situaţia în care se află şi promiţînd că va face demersuri pentru a-l aduce, alături de toţi ceilalţi actori implicaţi, la premiera filmului (preconizată pentru luna iunie, la Amsterdam).
12 mai 2009
LACUL GHIDIGHICI – GROAPĂ COMUNĂ
PENTRU PROTESTATARII DE LA CHIŞINĂU ?
Revenirea comuniştilor la putere în sărmana Republică Moldova a devenit prea repede un fapt comun pentru opinia internaţională. Dar ce să vorbim de cei care nu ne cunosc şi cărora le pasă prea puţin de noi? Chiar ţăranii noştri, care au fiecare părinţi sau rude deportate şi ucise de comunismul sovietic, au ajuns să mulţumească partidului pentru o pensie de 30 de dolari şi ziarul Comunistul, pe care îl primesc gratuit în cutia poştală.
La fel de repede au fost măturate urmele unui masacru făcut de către un stat împotriva propriilor cetăţeni. Protestele din aprilie 2009 au depăşit, prin amploarea şi urmările lor, orice alte proteste din Europa ultimelor decenii. Cînd aţi mai văzut o ţară în care cetăţenii să dea foc Parlamentului şi Preşedinţiei în semn de protest? Mai are nevoie guvernarea comunistă de altă carte de vizită decît aceasta? Republica Moldova este ţara în care au ars Parlamentul şi Preşedinţia!
Ce altceva se mai poate spune despre Republica Moldova? Să mai spunem că iazurile din Republica Moldova adăpostesc cadavrele celor ucişi de poliţia voroniană, aşa cum este cazul tînărului Maxim Canişev, găsit zilele trecute în lacul Ghidighici? Să mai spunem că în parcuri se găsesc îngropaţi protestatari decedaţi în 8 aprilie, aşa cum este cazul tînărului de la Bălţi, ucis în bătaie pentru că, chipurile, ar fi avut o datorie de 2000 de euro? Credem că nu e vremea să aşteptăm ca Dumnezeu să despartă apele pentru a ne arăta cîţi morţi mai sînt în lacul Ghidighici şi nici să se crape pămîntul sub noi pentru a ieşi morţii de unde au fost ascunşi. Trebuie să facem ceva pentru a pune capăt guvernării unui regim criminal, care s-a recomandat în istorie prin peste 70 de ani de teroare neîncetată.
Moldova nu are mijloacele necesare pentru a căuta posibilele cadavre într-un lac cu o suprafaţă de 803 ha, cum este Ghidighiciul. Probabil ni se va spune că este o operaţiune prea costisitoare şi că bugetul statului a sărăcit de pe urma investiţiilor făcute în lucrările de reparaţie a clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Totuşi lacul ar trebui răscolit centimetru cu centimetru, prin participarea unor echipe specializate internaţionale.
Poate că presa de la Chişinău, cu toate greutăţile pe care le întîmpină, va insista mai mult pe acest subiect, lăsînd baltă discuţiile sterile în jurul “votului de aur” şi al împărţirii forţelor într-un parlament corupt şi criminal.
Ierom. Savatie BAŞTOVOI
12 mai 2009
4 comentarii:
Se decerneaza titlul Doctor Honoris Causa
de catre UMF Iasi
Mitropolitului Bartolomeu Anania
Miercuri 13 mai 2009, ora 10.00
Locatia : UMF Iasi
(vor asista si Mitropolitul Teofan si IPS Pimen)
Dupa cum se poate observa, chestiunea basarabeana e un moft al catorva indivizi bizari, cu Pr Savatie in frunte. Nu pare a se inchega nimic in privinta asta. Guvernul roman nu are nici macar un centru de studii care sa se ocupe exclusiv de Rep. Moldova, nu avem un post de radio dedicat, nu avem o filiala ICR, autoritatile moldovene nu incurajeaza (eufemistic vorbind) afacerile cu Romania. Eu am convingerea, totusi, ca lucrurile o sa se schimbe, iar jertfa acelor tineri nu a fost zadarnica. Dumnezeu o s-o desteleneasca, mai devreme sau mai tarziu.
patapievici: "religia trebuie sa admita secularizarea" http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/850917/SENATUL-EVZ-22-la-1001-numere/
asta nu e intelectual crestin, e cioflingar.
Nu inteleg ce inseamna "cioflingar", dar angajarea sa crestina este, intr-adevar, una foarte personala, frizind mai mult protestantismul decit Ortodoxia.
In astfel de cazuri, simpatia fata de crestinism se impotmoleste in disperarea de el. Crestinismul nu mai este religia care salveaza, ci religia care trebuie salvata. Iar Dumnezeul cel viu este receptat tot mai mult ca un noician "Dumnezeu al culturii" - simplu principiu compensativ al secularizarii.
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire