ÎN AŞTEPTAREA NOULUI PATRIARH

Alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a ridicat mass-media şi opinia publică românească pe baricade. De ce se acordă atîta importanţă acestui eveniment? Este într-adevăr un moment de răscruce pentru Biserica noastră?

Alegerea întîistătătorului unei Biserici cu peste 20 de milioane de credincioşi este de la sine un eveniment important. Acum, la noi, este în plus şi o răscruce, pentru că patriarhatul răposatului Teoctist a fost perceput după 1989, cu sau fără dreptate, ca o perpetuare iritantă a stării Bisericii din vremea apusă a comunismului: aceiaşi oameni, aceleaşi apucături, ba chiar aceeaşi “limbă de lemn”. Iar pe deasupra povara unor vinovăţii “colaboraţioniste” – parţial mărturisite – pe fondul cărora necesarul proces de “reînnoire” nu putea să decurgă decît lent şi aproximativ. Reîntoarcerea în scaun a Patriarhului Teoctist, după scurta retragere penitentă la Sinaia, ca şi autodizolvarea aparent neputincioasă a acelui Grup de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii de la începutul anilor ‘90 au dus, îndeosebi prin mass-media, la această percepţie publică, pe care n-a mai îmblînzit-o sau nuanţat-o semnificativ decît evenimentul vizitei papale din mai 1999. Realitatea este că Prea Fericitul Teoctist s-a străduit sincer să răspundă noilor vremuri, dar trecutul, vîrsta şi uneori “anturajul” l-au împiedicat să aibă suficiente realizări spectaculoase şi indiscutabile. Acum, cu noul Patriarh, toată lumea aşteaptă ieşirea efectivă şi definitivă, la nivelul instituţional al Bisericii majoritare, din lunga paranteză comunistă şi neocomunistă. Se aşteaptă un Patriarh al secolului XXI, înţelegător deopotrivă al tradiţiei şi al modernităţii, netributar trecutului recent, dinamic şi plin de iniţiativă. Din acest punct de vedere, este un moment de răscruce, pe care însă există şi primejdia de a-l rata printr-o alegere nepotrivită, aşa cum s-a întîmplat atîta vreme şi în aria politică... (Puteţi citi textul integral al interviului în volumul: Răzvan Codrescu, Sic credo. Mărturisiri dialogale, cu un cuvînt înainte de Costion Nicolescu, Editura Christiana, Bucureşti, 2014, p. 35 şi urm.)

A consemnat

Claudiu TÂRZIU

Interviu acordat pentru revista Formula AS, unde a şi apărut, cu unele “ajustări” redacţionale (cf. Formula As, an XVII, nr. 785, 10-17 septembrie 2007, p. 3).