ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CXXIII)

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)

2006
ADEVĂRATA DRAMĂ
DE LA PETRU-VODĂ

Acum cîţiva ani s-a făcut mare tulburare, cu inflaţie de scenarii neo-securistice şi mitinguri de protest în Dealul Patriarhiei, atunci cînd Părintele Adrian Făgeţeanu (considerat – după plecarea la ceruri a Părintelui Sofian Boghiu [1] – ultimul mare duhovnic al Bucureştilor) a luat hotărîrea de a se retrage într-un schit izolat din creierii munţilor, mai sus de Lainici. Alegînd să se îndepărteze, sub povara vîrstei înaintate, de zarva capitalei şi de puhoiul de oameni care-l căutau zilnic, pentru spovedanie sau sfat, marele înduhovnicit n-a fost lăsat în pace nici la Locurele, unde a fost iscodit şi hărţuit încă multă vreme, pînă cînd a devenit limpede pentru toată lumea, prin chiar repetatele sale mărturii, că nu fusese la mijloc nici un “scenariu” şi nici o “presiune”, ci doar libera sa voie, responsabilă şi bine cumpănită [2].

Situaţia pare să se repete, într-un fel, şi cu Părintele Iustin Pîrvu de la Petru-Vodă, care, la 88 de ani, a luat hotărîrea (desigur că deloc uşoară) de a se retrage din stăreţie şi de a-şi asigura o paşnică succesiune, asupra căreia să rămînă de veghe chiar la faţa locului, ca rugător, sfetnic şi îndrumător discret, căci autoritatea de ctitor şi de duhovnic nu i-o poate pune nimeni în cumpănă, de la vlădică pînă la opincă.

Iată însă că pe 2 aprilie, în a patra duminică din Sfîntul şi Marele Post, la slujba de instalare a noului stareţ, după maiestatea unei Liturghii ca din ceruri, lucrurile au luat-o razna la Petru-Vodă, ajungîndu-se la violenţe şi tensiuni inadmisibile, sub cuvînt că Părintelui Iustin i s-ar fi forţat mîna şi că ar fi victima unei grozave conspiraţii “masonice”. La început au fost vociferări, apoi huiduieli efective, iar în cele din urmă noul stareţ (Lavrentie Carp, ucenic mai discret al Părintelui Iustin, de numai 28 de ani, călugărit în 1998 şi preoţit anul trecut, după ce a absolvit Teologia la Iaşi) şi trimişii oficiali ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (Arhim. Timotei Aioanei, exarh cultural [3], şi Arhim. Pavel Toderiţă, exarhul pentru zona Neamţului) au fost molestaţi fizic şi chiar azvîrliţi de mulţime pe porţile mănăstirii! Zadarnic s-a străduit Părintele Iustin însuşi să lămurească şi să potolească asistenţa (incitată, din păcate, inclusiv dinăuntrul obştii): mărturisirile, explicaţiile, dojenile şi apelurile sale la cuminţenie creştinească n-au putut opri tăvălugul contestatar şi, pe cît se pare, nici decizia unor vieţuitori ultraradicali de a părăsi mănăstirea şi de a chema credincioşii la un fel de djihad “ortodox” împotriva… propriei ierarhii bisericeşti! [4]

Chiar de a doua zi, zvonistica furioasă şi ameninţătoare a şi umplut Internetul, presa a exploatat cît s-a putut de tendenţios şi de senzaţionalist evenimentele, agitaţia a căpătat proporţii naţionale, iar Părintele Iustin a ajuns să fie tratat de către cei care pretind a-l apăra ca un fel de nevolnic căruia alţii trebuie să-i poarte de grijă şi pe care nimeni nu este atît de naiv încît să-l mai creadă pe cuvînt!!!

Bazîndu-ne nu numai pe ceea ce a declarat Părintele Iustin prin viu grai, dar şi pe scrisoarea pe care preacuvioşia sa a adresat-o către ÎPS Daniel [5] în data de 23 martie a. c. (din care mai jos reproducem esenţialul), nu putem face decît următorul apel de bun-simţ: CREDEŢI PĂRINTELUI IUSTIN [6], cu atît mai mult cu cît susţineţi că-l respectaţi şi-l preţuiţi ca nişte adevăraţi fii duhovniceşti! E trist că anii se adună, că nimic pe lume nu este netrecător, că sfinţenia însăşi are şi ea soroacele ei, dar se cade să ne păstrăm în toate echilibrul şi luciditatea (chiar şi atunci cînd ştim că poate unii se bucură şi profită impur de toate acestea, cum se întîmplă de cînd lumea).

Tot ce s-a petrecut recent (şi se petrece încă) în obştea de la Petru-Vodă – şi care ţine mai mult de nişte aşteptări şi orgolii lezate din interiorul acesteia decît de cine ştie ce conspiraţii din afară – ne face să ne reamintim, între altele, de cuvintele Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa [7], pe care le-am mai reprodus într-un număr anterior (pe lîngă interviul luat Părintelui Iustin de către d-l Claudiu Târziu): “Cred cu tărie că cel mai mare duhovnic în viaţă este Părintele Iustin Pîrvu de la Petru-Vodă [...]. Chiar dacă nu are nici un rang ierarhic, are rangul Duhului care i s-a dat şi care nu se va putea lua de la el. Aş vrea ca Sfinţii Arhangheli şi Maica Domnului să-i păzească pe ucenicii săi de ispita mîndriei de a-i fi ucenici...” (subl. mea).

Răzvan CODRESCU

P. S. Mai recent s-ar părea că Mitropolia de la Iaşi, pentru a curma pe moment tensiunile păguboase pentru toată lumea, ar fi revenit asupra deciziei sale, lăsînd ca Părintele Iustin să-şi mai ducă o vreme crucea stăreţiei. În clipa în care predau aceste rînduri pentru tipar, n-am însă o confirmare oficială a faptului respectiv (care, oricum, nu schimbă prea mult esenţa discuţiei) [8].

Din scrisoarea Protosinghelului Iustin Pîrvu
adresată ÎPS Mitropolit Daniel

Înalt Prea Sfinţite Stăpîne,

Subsemnatul, protosinghelul Iustin Pîrvu, stareţ al Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ – Petru Vodă, fiind la o vîrstă înaintată de 88 de ani, după 15 ani de stăreţie în această mănăstire pe care am început-o din temelii şi am adus-o la o stare de stabilitate materială şi duhovnicească, vă rog să binevoiţi a asculta cererea mea de a mă retrage din funcţia de stareţ. Motivele care m-au îndemnat să iau această hotărîre sînt atît vîrsta înaintată, cît şi dorinţa de a lăsa încă din viaţă un succesor care să continue ampla activitate a mănăstirii noastre. […] Toată această bogată activitate are nevoie de o supraveghere atentă, de multă putere de lucru. Deoarece eu însumi, la vîrsta mea, fiind ocupat şi cu problemele credincioşilor care vin la mănăstire, nu pot să mă îngrijesc de toate acestea cum s-ar cuveni, am socotit nimerit să las pe ieromonahul Lavrentie Carp, vieţuitor în obştea noastră, în funcţia de stareţ al mănăstirii, pentru a putea prelua din timp sarcina de a purta de grijă de bunul mers al mănăstirii şi, fiind numit de mine personal, pentru a evita eventuale neînţelegeri ce s-ar isca […]. Cel ales de mine pentru a prelua funcţia de stareţ, şi pe care mă angajez că-l voi susţine şi-l voi îndruma în dificila sarcină a păstoririi sufletelor şi a slujirii lui Dumnezeu din această postură, este ieromonahul Lavrentie Carp Lucian. Motivul acestei alegeri este că îl cunosc de multă vreme, încă înainte de a intra în mănăstire, şi am văzut că este cel mai potrivit […].

Al Înalt Prea Sfinţiei Voastre supus ascultător,

Stareţ Protosinghel Iustin Pîrvu,

23 martie 2006

[1] Septembrie 2002. [Nota Blog]

[2] O mărturie demnă de încredere despre faza tîrzie de la Locurele ne-a lăsat Părintele Gheorghe Calciu (“Călătorie prin duhul României”, 2003): “... L-am rugat pe stareţ să-mi spună dacă Părintele Adrian Făgeţeanu, de la Sfînta Mănăstire Antim, este cumva la Lainici. Citisem pe internet că părintele ar fi fost răpit de un fel de comando şi dus nu se ştie unde, nici de ce. Acum aflam că este acolo, la schitul din munte numit Locurele. [...] Ne-am amintit de închisoare, de adînca viaţă duhovnicească pe care o aveam aco­lo; cu durere, dar şi cu pioşenie, ne-am adus aminte de cei adormiţi în Domnul, prin torturi, prin foame, prin boli netratate. [...] În cele din urmă, Părintele Adrian Făgeţeanu a început singur să ne povestească de ce a plecat de la Antim. Atunci am aflat că, de fapt, Mănăstirea Lainici a fost primul lui loc de contact cu monahismul, astfel că acum, la vîrsta bătrîneţii înaintate, s-a întors la locul unde se va odihni veşnic. Părintele ne-a spus că a mai avut şi un motiv personal, dar care nu are nici o legătură cu ceva din afara lui... ” (cf. Preot Gheorghe Calciu, “Fiţi jertfelnici!”. De la cuvintele către tineri la mărturiile testamentare, Ed. Christiana, Bucureşti, 2012, pp. 134-136). [Nota Blog]

[3] Ulterior, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor și mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale, iar acum (din februarie 2014) superior al Așezămintelor Românești din Țara Sfîntă. [Nota Blog] 

[4] Notă care a însoţit textul în revistă: “La toate acestea au contribuit, desigur, suspiciunile şi tensiunile acumulate de-a lungul mai multor ani între bastionul tradiţionalist de la Petru-Vodă şi linia mai degrabă antitradiţionalistă, de larg compromis ecumenic, adoptată de ÎPS Daniel, acuzat inclusiv de angajare francmasonică. Acest gen de conflict nu e inedit în spaţiul ortodox contemporan, iar de curînd frămîntări pe aceeaşi temă au avut loc şi în Grecia, ba chiar şi la Muntele Athos. Desigur, apartenenţa directă şi efectivă a unor înalţi ierarhi ortodocşi la diferite loji masonice este greu de documentat, dar pentru percepţia publică importă mai puţin latura formală şi mai mult atitudinea sau demersurile concrete ale ierarhilor respectivi, în vădită contradicţie cu anumite canoane sau uzanţe tradiţionale, pe de o parte, şi în surprinzătoare consonanţă cu ideologiile dominante ale stîngismului politic actual, pe de altă parte. La noi, aceeaşi problemă a stat, pe dedesubt, şi la baza tensiunilor create de recentele alegeri mitropolitane şi de reîmpărţirea teritorială a Ardealului bisericesc. Poate că identificarea celor două tabere adverse ca fiind una strict «tradiţionalistă» (în frunte cu ÎPS Bartolomeu Anania) şi alta strict «ecumenică» (în frunte cu ÎPS Daniel Ciobotea) este cam simplificatoare, dar nu-i nicidecum nemotivată sau neplauzibilă, căci nu iese fum fără foc, iar contextul problemei se arată mult mai larg decît cel românesc, implicînd două paradigme divergente la nivel panortodox. Aceasta este însă o discuţie – altminteri destul de riscată – care depăşeşte cazul concret şi imediat de la Petru-Vodă”.       

[5] Daniel Ciobotea, actualul Patriarh, pe atunci Mitropolit la Iaşi. [Nota Blog]

[6] Sub acest titlu şi cu semnătura R. C., o variantă prescurtată a acestui text a apărut şi în Lumea credinţei, anul IV, nr. 5(34), mai 2006, pp. 6-7. [Nota Blog]

[7] Un apropiat al mănăstirii (unde şi odihneşte, din decembrie 2006) şi al Părintelui Iustin, deci bun cunoscător al situaţiei de acolo. [Nota Blog]

[8] Pînă la urmă, Părintele Iustin, deşi purtîndu-şi tot mai greu neputinţele bătrîneţii, a rămas stareţ pînă la moarte (iunie 2013), apucînd să-şi desemneze succesorul, actualul stareţ Hariton Negrea (căruia nu i-au lipsit nici lui – şi nu-i lipsesc nici acum – contestatarii, mai ales după recentul scandal al dezgropării Părintelui Calciu). [Nota Blog]

* Răzvan Codrescu, “Adevărata dramă de la Petru-Vodă”, în Puncte cardinale, anul XVI, nr. 5/185, mai 2006, pp. 1-2. Text publicat concomitent, cu titlul “Părintele Iustin şi crucea stăreţiei”, în Rost, anul IV, nr. 39, aprilie 2006 [dar apărut în mai], pp. 26-27.

Petru-Vodă, toamna 2006: Părintele Calciu şi Părintele Iustin

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…"

 (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg consum" (2006)