ETERNA ŞI FASCINANTA ŢIGĂNIE
SUMARUL BLOGULUI
Am primit şi dau mai departe...
ULTIMA ŢIGANIADĂ
Cu doi regi şi-un împărat,
şi cu Băse piază bună,
ţigănia - stat în stat -
tot mai româneşte sună.
Cu aleşii noştri-n frunte
şi cu presa ţării-n coadă,
am făcut rahatul munte,
să se-audă, să se vadă.
Daci, romani, ortodoxie -
toate-s mituri expirate:
ce-a rămas e-o ţigănie
măsurată în carate.
Europei îi devine
clar de-acum ce e cu noi:
să vedem, mânca-ţi-aş, cine
nu-şi va pune
nunta joi!
PĂSTORELUL
Trebuie neapărat citit textul jurnalistei Roxana Iordache
publicat de Răzvan Codrescu @ 00:00
5 comentarii
5 comentarii:
Desfraul mediatic din ultimele zile, urmarit cu sufletul la gura de toata Romania si girat de clasa politica (de la Basescu la Vadim), arata clar ca am ajuns un popor de jigodii si de handicapati. Minoritatile (mai ales tiganii, ungurii si evreii) ar fi tampite daca nu ar profita si nu si-ar face de cap! Dar nu sunt tampite, sau in orice caz nu atat de tampite ca noi, (inca) majoritarii, asa ca fac ce vor si ne rad in nas, iar Europa se uita ca la panarama. Dupa aceasta vara 2013 nu cred ca lumea larga va mai avea cea mai mica indoiala ca Romania e tara romilor si de aceea se si numeste asa. Glumitele noastre cu doi de r (rrom) nu le spun strainilor nimic si imaginea Romaniei e astazi, cu ajutorul nostru iresponsabil, imaginea familiei Cioaba...
@ I. P.
Va dau aproape toată dreptatea. Lipsa de demnitate naţională este la noi corolarul degenerescenţei generale. Iar străinii nu pot fi învinuiţi că receptează ceea ce le arătăm.
Sîntem deja postumi românităţii, mai totul s-a ţigănizat, iar televiziunile (cu cîteva excepţii fără rating) demonstrează cel mai clar că respirăm prin ţigănie şi ne hrănim cu ea. Iar acest proces de ţigănizare galopantă şi de voluptate a şatrei e întreţinut nu doar de mîrla anonimă, ci şi de V.I.P.-urile zilei - cu seriale ţigăneşti, cu talk-show-uri ţigăneşti, cu manele la greu ş.a.m.d. (ca să nu mai vorbim de încuscrirea dintre mafia ţigănească şi mafia politică, de la Iliescu şi Vanghelie pînă la Băsescu şi Udrea).
Nenorocirea cea mai mare este că nu se vede cine şi ce ar putea face pentru o eventuală revenire în sinea noastră: mai degrabă semnele arată că procesul e ireversibil sub mai toate aspectele (politic, economic, social, cultural, mediatic, ba chiar şi religios - căci nu-i doar triumful ţigăniei în plan naţional, ci şi triumful sectarismului în plan confesional).
România a fost, Rromânia se pregăteşte să fie. Ziua "istorică" de 23 august a scos din istorie vechea Românie, în 1944, şi a inaugurat pe ruinele ei noua Rromânie, în 2013.
Excelent! Lăsând la o parte circul cu regii căldărarilor penticostali, cea mai mare problemă este că am ajuns să nu mai deosebim tradiţiile ţigăneşti de cele româneşti, ne ţigănizăm noi, românii, pe zi ce trece. Dar dacă noi, cei care încă avem conştiinţă de neam, am duce o muncă de apostolat, lucrurile s-ar schimba. Numai noi, cei care vedem, suntem vinovaţi prin puturoşenia noastră pentru mizeria de acum.
Este naucitor pentru a angaja pentru a aiest site
web si citirea punctele de ale tuturor prietenilor cu priveala la iest
, in rastimp ce eu sunt, de invar, incarcat de zel de
a a scoate .
Also visit my webpage :: copii nostri
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire