ŞANSĂ ISTORICĂ SAU ROMANTISM UNIONIST?

SUMARUL BLOGULUI

Am primit şi dau mai departe...

INTEGRAREA PRIN UNIRE

Integrarea prin unire – mult mai rapidă

şi mai sigură decît unirea prin integrare

La dezbaterea de joi (12 august a. c.) de la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, privind situaţia politică din Republica Moldova, s-a ajuns la concluzia că unirea Basarabiei cu România este o cale mai rapidă de integrare în Uniunea Europeană. Perfect de acord!

Dar cunoscutul ziarist Valeriu Saharneanu, director al postului de radio “Vocea Basarabiei” de la Chişinău, crede că faptul că România face parte deja din Uniunea Europeană este o piedică, fiindcă unirea va trebui recunoscută de toate statele care fac parte din UE.

Ei bine, nu este chiar aşa! Deşi pare incredibil, Bruxelles-ul nu ar putea face nimic împotrivă! Chiar dacă nu recunoaşte formal şi imediat unirea, România tot va trebui să fie recunoscută, pentru că este membră a ONU, NATO, OSCE, UE etc. Şi dacă Bruxelles-ul ar continua să recunoască România, dar fără o parte a teritoriului ei, ce consecinţe concrete vor fi? Cetăţenii români vor avea toţi aceleaşi paşapoarte româneşti, adică europene, indiferent că trăiesc pe malul drept sau stîng al Prutului, pe malul drept sau stîng al Nistrului... De aceea şi este atîta agitaţie pe această temă, pentru că se ştie foarte clar că mare lucru nu se poate face împotriva unirii, din punctul de vedere al legislaţiei UE. Într-o asemenea situaţie, singura reacţie a UE va fi una de genul: “România iar a făcut o şotie! Dar nu avem ce face, decît s-o ajutăm, că e în curtea noastră!”. (De fapt, aceasta şi este “filozofia” de bază a membrilor UE: Ne ajutăm colegii, pentru că astfel ne ajutăm pe noi. Vezi nu mai departe decît cazul Greciei!)

Argumente pentru unire

Pentru românii din România:

- Vom fi mai mulţi, mai puternici, mai respectaţi. Punctum.

- Un spor de 4 milioane de oameni înseamnă o creştere importantă a vitalităţii naţionale şi o speranţă mai mare de dăinuire a limbii.

- O mare mobilizare a energiilor creatoare, ca în perioada interbelică; o trezire a spiritului creator naţional, încă adormit după lunga noapte comunistă.

- Vom veni în contact direct cu români adevăraţi, pentru că basarabenii şi-au plătit românitatea cu munca lor, cu suferinţa, cu averea şi chiar cu viaţa. Nu ca noi, care sîntem români “pe gratis”.

- Un spor de teritoriu înseamnă un spor de surse de venituri şi un cîştig geopolitic şi strategic: după unirea Moldovei cu România, NATO va controla în totalitate partea de sud-est a Europei, iar România devine de facto unul dintre liderii regionali.

- Un impuls pentru creşterea economică.

- Înlesnirea contactelor României cu românii din regiunile ucrainiene Cernăuţi, Transcarpatia, Odessa şi Viniţa, cu care basarabenii au relaţii vechi şi foarte strînse.

- Conectarea României la spaţiul ex-sovietic, adică la o piaţă uriaşă şi cu resurse imense: vom primi deodată o reţea de relaţii economice pe care o ţară o construieşte într-un secol.

- Mandate în plus în Parlamentul European.

- Un bun precedent pentru recuperarea celorlalţi români şi a celorlalte teritorii înstrăinate.

Pentru românii basarabeni:

- Vor fi cu mult mai mulţi, cu mult mai puternici, cu mult mai respectaţi. Punctum.

- Ar beneficia imediat de avantajele cetăţenilor europeni: libertatea legală de a munci oriunde, de a învăţa oriunde, cu diplome valabile oriunde, de a locui oriunde, de a cumpăra oriunde, de a vinde oriunde. Oriunde în Uniunea Europeană: vor avea la dispoziţie o piaţă de 500 de milioane de cumpărători civilizaţi şi cu bani!

- Avand în spate un popor de peste 26 de milioane de conaţionali, şi o comunitate de peste 500 de milioane de concetăţeni, basarabenii vor avea alt curaj să facă afaceri în teritoriile fostei URSS (şi oriunde altundeva), beneficiind şi de puterea cu mult mai mare a firmelor şi băncilor româneşti şi europene.

- Ar ieşi imediat din zona gri, extrem de expusă pericolelor: în interiorul UE şi al NATO, sub protecţia “partenerului strategic” SUA, ameninţarea Rusiei ar deveni repede un vis urît şi îndepărtat.

- Ar vorbi româneşte oriunde, oricînd, fără frică!

Pentru minoritarii din Basarabia:

- Ar beneficia imediat de toate drepturile oferite de legislaţia UE, cea mai avansată din lume şi bine reprezentată în România.

- Plus, bineînţeles, de toate celelalte avantaje ale cetăţenilor europeni şi ale civilizaţiei europene. Ar ieşi din zona eurasiatică şi ar intra în circuitul lumii civilizate!

Pentru UE:

- O piaţă de desfacere şi investiţii aproape virgină.

- Expertiza adevărată, de la sursa, pentru spaţiul ex-sovietic.

- Conectarea directă a UE la spaţiul ex-sovietic, adică la o piaţă uriaşă şi cu resurse imense, prin reţeaua de relaţii economice pe care o au oamenii de afaceri basarabeni.

- Un mare cîştig de imagine, în ordinea politică, diplomatică, strategică, în faţa lumii şi a Rusiei.

- Un excepţional precedent pentru celelalte membre ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina.

Dacă politicienii români şi basarabeni renunţă la comoditate, unirea se poate face imediat, prin simpla hotărîre a celor două Parlamente naţionale: fără referendum, fără sondaje, fără manipulări mediatice, fără scandal.

S-ar rezolva concomitent şi problema Transnistriei, pentru că nu văd cum ar putea Rusia să mai menţină trupe militare pe teritoriul UE şi al NATO!

Cît se ţine Rusia de băţoasă şi cît de războinică este în declaraţii, dacă este deconectată de la UE, moare prin “înfometare”. România încă nu a făcut uz în relaţia ei cu Rusia de excepţionala poziţie de forţă pe care i-o dă calitatea de membru al UE şi de membru al NATO. Încă.

Oricum, în cîţiva ani Bucureştiul va avea mult mai multe resurse şi aliaţi pentru a îndeplini obiectivele naţionale româneşti decît va avea Moscova pentru a le distruge.

Margaret Thatcher, în dialogul pe care l-a avut cu Gorbaciov, care voia să menţină URSS, dar să-i dea altă coloratură politico-economică, a spus foarte clar că Ţările Baltice şi Moldova n-au fost niciodată parte a imperiului rus.

La 28 iunie 1991, senatorii republicani Jesse Helms (Carolina de Nord) şi Larry Pressler (Dakota de Sud), membri ai Comitetului de Politica Externă al Senatului american, au prezentat Senatului un proiect de rezoluţie în favoarea autodeterminării şi reunificării Basarabiei şi nordului Bucovinei cu România. Rezoluţia a fost adoptată şi recomanda unificarea, în conformitate cu dreptul istoric.

Nişte jurnalişti de la Cotidianul au calculat în 2007 şi cît ne-ar costa unirea cu Basarabia: cam 25 de miliarde de euro!

Întrebat ce părere are despre costurile unirii cu Basarabia, Varujan Vosganian (economist versat şi unionist împătimit) a răspuns: “Nu contează. Fiecare palmă de pămînt în plus înseamnă putere. Fiecare om în plus înseamnă putere!”.

La aceeaşi întrebare, Andrei Vartic a răspuns: “Românii din Basarabia îşi vor plăti singurei re-unificarea. Doar să se scoată hotarele de pe Prut! Germania a numărat nemţii, nu banii din buzunarele lor”.

Virgiliu CULICEANU

14.08.2010

 

Cu viaţa pe moarte călcînd...