ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CXXI)

SUMARUL BLOGULUI 
INDICE DE NUME

Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)

Scriitorul Mircea Cărtărescu

2006
CIOBANUL ŞI "FUTELNIŢA"

"Pe la 3-4 ani, Mama îmi spunea o istorioară. Un evreu îşi trimite copilul la un cioban, ca să-l înveţe o limbă românească pură. După cîteva luni, bate cineva la uşă: «Sînt eu, ciubanul, ţi-am adus cupilul!». Rîdeam de pronunţia aceea ciudată. Dar ce era un evreu? Mama n-a ştiut să-mi explice..." (Mircea Cărtărescu)

I. Unde este vorba mai ales despre Cioban

În anul cînd se năştea Mircea Cărtărescu, colegul meu de bancă de la Loga, Constantin Mareş, român după nume, evreu după mamă, ne-a spus "istorioara" de mai sus, într-un joc de accente de mare efect. La vremea aceea, în 1956, nu spuneam "istorioare", ci bancuri cu evrei, care circulau cu duzinele, erau libere şi savurate, iar cele mai multe erau scoase şi spuse de evreii înşişi. Nu se punea problema de antisemitism, ca acum! De fapt, din cel de faţă, afară de "pronunţia aceea ciudată" de atunci, Mircea Cărtărescu pare să nu fi realizat nici acum, la maturitate, că e luat în derîdere Ciobanul, nu evreii!

Citind articolul "O vină istorică" a lui Mircea Cărtărescu (MC), mi-am adus aminte de acei ani cînd aveam cartele pentru alimente şi îmbrăcăminte, cînd liceul românesc se transformase în "şcoala medie de zece ani" şi singura maşină care circula noaptea în cartierul nostru timişorean era duba neagră. Eram o ţară ocupată, subjugată.

Am remarcat respectuosul gest al autorului faţă de mama sa, scriind cuvîntul cu literă mare, dar am rămas perplex (după atîţia ani de viaţă, mi se întîmplă tot mai rar) să aflu că mama sa nu a ştiut să-i explice ce este un evreu! Nu se poate să spui aşa ceva despre o mamă bucureşteană din acea perioadă, pentru că anihilează istoria, realitatea socială, o lume bucureşteană care era acolo dinainte de război şi după aceea. Anihilează şi litera mare de la începutul cuvîntului mamă! Se poate, dragă Mircea Cărtărescu?! Rămîie vorba între noi, dar şi Ciobanul din creştetul Carpaţilor ştie ce este un evreu...

În articolul "O vină istorică" (apărut în Jurnalul Naţional din 5 iulie 2005), Mircea Cărtărescu străbate întreaga distanţă din copilăria sa pînă în zilele de astăzi, cu istorioare (bancuri cu Iţic şi Ştrul), cu parabole (interesante) pe tema antisemitismului (foarte frumos, apreciabil şi lăudabil, numai că anumite constatări reale despre evrei nu înseamnă antisemitism), cu relevaţii indignate despre vina românilor faţă de evrei – şi trage concluzia că "avem datoria să ne recunoaştem vina istorică faţă de evreii din România, ca un prim pas spre recîştigarea onoarei noastre de popor civilizat, european". Mă rog, asta-i concluzia sa, opinia sa; este dreptul său inviolabil de expresie.

Dar ce ne facem cu Ciobanul? Fiindcă şi Ciobanul face parte din poporul român şi are dreptul inviolabil de expresie: "Apoi, Domnule Mircea Cărtărescu, io-s român şi nu mă simt vinovat faţă de evrei! Io nu le-am făcut nici un rău, nici măcar cînd au rîs de mine. Nici fiu-meu, care-i tot cioban, de o vîrstă cu dumneata, nu le-o făcut nimic niciodată! Şi eu, şi el avem necazurile noastre şi alte vini, nu ne mai pune şi dumneata una în spate! Că nimeni nu ne-a întrebat pe noi atunci, de demult, la război, ce să facă cu evreii! Opriţi-vă la domnii care o condus lumea atuncea, care tăiau şi spînzurau cum vroiau, nu la noi, poporul român!".

Are dreptate şi Ciobanul, spune şi el o parte de adevăr. Este indignant ca, după 65 de ani, să vină un poet răsfăţat şi căţărat pe scara oportunismului ideologic şi să-l învinovăţească, să-i vorbească de "onoarea noastră de popor civilizat, european": Expresie, de altfel, absolut nelalocul ei, umflată, tipic dîmboviţeană, împrumutată din clişeele retorice ale noilor politruci! Expresia de mai sus este, la o analiză mai atentă, una mai degrabă necivilizată şi nedemocratică, pentru că lasă de înţeles că europenii ar fi mai cu moţ, "mai superiori" decît alţii, de pe alte continente. Dar aşa se manifestă spuma bucureşteană (autointitulată "elită"), atît de obsedată să pară pur "euro-atlantică" încît s-a redus intelectual la o singură idee fixă: intratul în Europa. Spuma bucureşteană a devenit de ani de zile simbriaşă-trîmbiţaşă asurzitoare, să nu se mai audă nimic altceva în jur. Privind-o şi auzind-o, îţi aminteşte (deşi nimeni nu mai vrea să-şi amintească) de fixomanii construcţiei comunismului. Spumă de val murdar, atunci şi acum!

În paranteză, dacă cineva le-ar spune: "Liniştiţi-vă, sînteţi în Europa de cînd Apollodor din Damasc a făcut podul peste Dunăre! E rîndul vostru să faceţi ce au făcut romanii în urmă cu două mii de ani: ordine şi muncă". Atunci să vezi reacţie isterică! Cum îndrăzneşte cineva din afara Bucureştiului să-i înveţe ceva pe ei, care-s toţi poeţi talentaţi, "optzecişti" postmodernişti, erudiţi de "Ştefan Gheorghiu" şi "22-GDS", sau filosofi de jurnal păltinişean!

Pardon, scuzaţi, a fost o scurtă paranteză... Dacă începeau românii cu poduri şi autostrăzi, cu lege şi curăţenie, azi ne-ar ruga UE să ne afiliem la ea...

Dar să ne întoarcem la Ciobanul nostru şi la Mircea Cărtărescu, acest nou trîmbiţaş al holocaustului în faţa intrării Institutului "Elie Wiesel", unde cercetarea-i gata aranjată, dar mai e nevoie, de ochii lumii, de niscaiva cercetători-trîmbiţaşi autohtoni, cu nume de oarecare greutate. Şi Mircea Cărtărescu îşi scrie curriculum vitae în acest articol pe care-l încheie cu: "... caut antisemitismul în cele mai ascunse zone ale minţii mele să-l localizez, să-l izolez. Abia în acest fel voi fi liber de el". Bravo Mircea Cărtărescu, aşa să faci! Ţi se vor deschide porţile împărăţiei! Sigur că acest final-angajament este un îndemn pentru toţi românii, din ţară şi diaspora, să facă la fel ca tine! Mobilizator şi "orbitor" îndemn, din miezul altui "ev aprins"!

Nu ştiu cum va fi cu Ciobanul... El nu-i oaie de turmă. El e baciul lor...

II. Unde este vorba mai ales despre "futelniţă"

Nu a trecut mult şi citesc într-o notă din România Liberă că "Tîrgul de Carte Bucureşti s-a închis" şi lui Mircea Cărtărescu i-a fost decernat premiul AER (pardon, Asociaţia Editorilor din România) pentru cartea De ce iubesc femeile. Bravo, Mircea Cărtărescu, vezi cum s-au deschis deja porţile împărăteşti/împărăţiei, dacă ştii cum, cînd şi unde să trîmbiţezi?! Dar asta nu-i tot. Mai aflăm din nota RL că: "Pe lîngă cei trei boieri ai minţii, a apărut al patrulea". Ceilalţi ar fi Andrei Pleşu (Despre îngeri), H.-R. Patapievici (Omul recent) şi Gabriel Liiceanu (Uşa interzisă) Ce supra-academică nominalizare, care va stîrni puternice reacţii printre scriitorii marii uniuni, dintre care unii vor face angină pectorală de ciudă, aflînd că numai patru sînt "boieri ai minţii", şi toţi aliniaţi de-a lungul cheiului dîmboviţean; nici un provincial, nici un parizian! Păi cine este de vină că ăialalţi nu şi-au căutat antisemitismul în cele mai ascunse zone ale minţii şi, găsindu-l, nu l-au lichidat?! Au stat aşa, mai deoparte, măreţi, ca şi Ciobanul pe crestele Carpaţilor...

Mircea Cărtărescu este isteţ, a prins vremurile de-un picior, îmi place. Dovada este că a doua zi m-am urcat în avion, am trecut oceanul, am cumpărat De ce iubim femeile – are 135 de grame, mi l-au cîntărit la controlul bagajelor pe aeroport – şi am decolat înapoi. Zbor la 11.000 de metri; afară, la înălţimea asta, sînt -56C, iar înlăuntru ni se serveşte vegetarian pasta şi un vin prost, cu porţia. Renunţ, pun mîna pe creion şi mă apuc de cartea celui de-al patrulea "boier al minţii".

Cartea de 135 de grame începe cu o mărturisire: "Aveam tîmpitul obicei de a vorbi în citate" (ceilalţi trei boieri ai minţii îl au şi acum), iar la pagina următoare aflăm: "Am rămas acelaşi jerk" (aici zice pe englezeşte, să nu înţeleagă Ciobanul ce este, dar Ciobanul şi-a dat seama că-i "zmucit" de cînd a început să-şi caute antisemitismul cu lumînarea aprinsă prin minte), după care intră în tema despre femei cu care s-a culcat pe unde a apucat, şi cum. Asta este, în esenţă, cartea care s-a vîndut mai bine decît cărţile celorlalţi boieri ai minţii pe malul bucureştean al Dîmboviţei (de, lumea e mai sensibilă la femei decît la îngeri!). Să nu uit, că vreau să mă iau cu altele: după orgasm, Mircea Cărtărescu face mici filosofii, banale de cînd lumea, dar acum era rîndul lui. Îşi aduce aminte şi de "bancuri idioate", pe care le împărtăşeşte cititorilor, cu evropenească complicitate, cum numai boierii (minţii) se pricep s-o facă...

Dar să intrăm mai în adînc: "... eu aveam 23 de ani şi pe futelniţa mea nu venise nici o femeie"; şi se consolează ca Huxley, alt boier al minţii, dar de pe altă gîrlă, care a fost băiat mare pînă la 26 de ani. În sfîrşit, a venit ziua mult aşteptată şi a devenit bărbat în mirosul de tocană al garsonierei în care şi-a pierdut virginitatea cu Irina, care va deveni securistă.

Apoi, după Irina, începe să-şi deschisă o agendă cu ejaculările sale, un fel de jurnal de futelniţă, ca să-i folosim expresia. Şi iată-l şi pe malul Senei, în sezonul în care "Parisul pute a pipi şi a languste", găzduit la un algerian şi o româncă, care în ultima seară îl invită să aibă o partidă de sex în trei. În această situaţie, boierul minţii se luptă cu hormonii dezlănţuiţi de grappa care îi ataca conştiinţa. Scenă mare, emoţii tari!

Vine stuardeza cu fruit juice şi mă întrerupe tocmai cînd aflam că Mircea Cărtărescu era într-o tabără de tineri scriitori, "pe undeva prin Banat... înfundat pînă în gît de mizeria sexului... cu o poetă nimfomană... care în acelaşi timp s-a dat oricui i-a spus vino"...

De data asta am lăsat cititul, am luat sucul şi am rămas pe gînduri. Chiar aşa: cîţi ani am eu de am timp de irosit cu asemenea pagini scrise pentru elevii ajunşi la pubertate sau adolescenţii întîrziaţi? Dar cîţi ani are Mircea Cărtărescu? Uite, la anul împlineşte cincizeci! La cincizeci de ani şi întîrziaţii se maturizează, dar Mircea Cărtărescu scrie de parcă a rămas, din punct de vedere psihosexual, în stadiul falic (între 3 şi 6 ani), după teoria lui Sigmund Freud! De ce dracu’ nu şi-a publicat jurnalul de futelniţă pînă la treizeci de ani, că mai era o scuză? Nu se putea atunci, acum a dat lovitura publicitară la grupa mică. A vîndut peste 40.000 de exemplare. Bravo lui, boier s-a făcut! Oare chiar e mulţumit de el? Dacă da, înseamnă că atît îl duce – boiereşte – mintea. Nu, că are minte, dar şi-o foloseşte cu interese de căpătuială, de boiereală! Ăia de la RL nu au greşit. Poate greşesc eu, am rămas în urmă, la realismul social, la adevărul istoric, la frămîntările omenirii, pe cînd astăzi predomină doar realismul sexual în arte şi literatură. Noua generaţie este sexografică, cultura sexului înainte de toate, falusul şi vulva în loc de toate! E fiziologic, e normal, necesar şi plăcut, dar oare chiar trebuie să devină dominant?! Din moment ce Asociaţia Editorilor din România premiază 135 de grame de fabulaţii sexuale scrise pentru clasa a patra primară, probabil că aşa este!

Repet şi repet: 135 de grame, pentru că asta am cumpărat, o cantitate scrisă fără nici o calitate literară sau intelectuală, o maculatură pentru sexopaţii care se masturbează cînd citesc agendele de ejaculare ale altora.

Ia să trimit eu cartea asta înapoi autorului şi să-i cer să-mi înapoieze banii! Ca aşa-i în UE şi chiar în Nord-America: marfa proastă se înapoiază şi banii se restituie. Întreb stuardeza dacă au un oficiu poştal în şura asta zburătoare, în care ne-a înghesuit şi legat vreo patru sute de călători, unii în alţii. Nu au! Păi cum, doar în toate cătunele din UE cu mai puţini locuitori decît sîntem noi aici au oficiu poştal! Trebuie să aştept.

Înainte de a o pune în bagaj, răsfoind-o încă o dată, privirea mi-a fost atrasă de un nou capitol: "... A lovely little jewish princess..." Hop, aici trebuie să fie The Hub (adică, în limba Ciobanului, butucul roţii)! Şi am citit. Pe scurt, după ce a vizitat lagărul de la Auschwitz, a cinat într-un local evreiesc, unde era un grup de israelience încîntătoare, care pur şi simplu l-au fermecat, făcîndu-l să-şi aducă aminte de Estera, o adevărată prinţesă a frumuseţii şi a minţii, "cu care nu m-am culcat niciodată", dar care l-a fascinat şi l-a făcut să înţeleagă, o dată pentru totdeauna, ce înseamnă cu adevărat o femeie. Romanţă sută la sută, "pe sub stele cu şase colţuri", pînă ce Ester a emigrat în Israel, cu părinţii ei...

Deştept băiat, ferice de Mama care l-a născut! Ajunge departe în viaţa lui, pentru el... Cît despre Cioban, vai de "futelniţa" lui, că n-o să-l premieze nimeni, niciodată...

Dr. Corneliu FLOREA 

Octombrie 2005

Winnipeg – Canada 

* Dr. Corneliu Florea, "Ciobanul şi «futelniţa»", în Puncte cardinale, anul XVI, nr. 3/183, martie 2006, p. 14 (cu urm. în p. 15).

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…"

 (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)