SUMARUL BLOGULUI
Dumnezeu mi-e martor că am încercat de cîteva ori
unificarea grupurilor de dreapta (naționaliști, creștini-democrați,
conservatori, liberali clasici) în ultimii douăzeci de ani. Mereu am sperat și
am dat de la mine cît am putut. N-am reușit. Și n-au reușit nici alții.
Ultimul eșec l-am înregistrat deunăzi, după șapte luni de
eforturi susținute într-un nou proiect.
Precedentul eșec a fost ANR, care, deși s-a constituit, a
sfîrșit în sectarism politic. Și pentru acel proiect am lucrat șase luni. Înainte de înscrierea partidului, am
renunțat, căci îmi era clar încotro se îndreaptă, din pricina... leadership-ului. Evoluția ulterioară
mi-a oferit o amară confirmare. N-am spus nimic, ba chiar i-am susținut (fără
convingere, dar din disperare) în alegerile din 2016. Lista de candidați era
atît de relevantă pentru direcția în care se îndrepta partidul...
Solitudinea, uneori rodnică și izbăvitoare, cel mai
adesea auto-sabotoare, este caracteristica principală a românului. Preferă să
piardă singur decît să cîștige alături de alții. E o formă extremă de cultivare
a propriei libertăți. Poți s-o admiri, ori doar să te împaci cu ea. Nu poți s-o
anulezi sau să o schimbi.
Un părinte înțelept îmi spunea odată că și la Sfîntul
Munte Athos românii sînt mai buni ca pustnici decît în obște. De aceea n-am
avea pînă azi o mănăstire, ci numai schituri românești acolo.
Dacă asta se întîmplă în Grădina Maicii Domnului, nu putem spera nimic altceva
la meridian românesc. Dumnezeu să ne ajute!
ClaudiuTÂRZIU
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire