PROF. DR. PAVEL CHIRILĂ ȘI ATEII UNIVERSITARI

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Alegerea profesorului Ilie Bădescu în demnitatea de membru corespondent al Academiei Române a stârnit reacții adverse din partea unui grup de cadre universitare, dintre care unii au fost chiar studenți ai reputatului sociolog.

Aceștia îi reproșau profesorului Bădescu referințele religioase din lucrările publicate de acesta.

În apărarea profesorului Ilie Bădescu, prof. dr. Pavel Chirilă a trimis o scrisoare deschisă adresată contestatarilor noului academician.

SCRISOARE (TOT DESCHISĂ)

către colegii care nu suportă

referințe religioase în textele științifice

Stimați colegi, cadre didactice universitare care „nu v-ați bucurat la auzul veștii că profesorul Ilie Bădescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române”, vă rog să acceptați „un comentariu la comentariul Dumneavoastră”.

Teocratic și democratic, profesor universitar fiind, îmi permit să am o părere ca un om care cred în Dumnezeul unic al lui Israel manifestat în Sfânta Treime.

O bună parte din cărțile pe care le-am publicat, se referă la cercetarea  științifică medicală și teologică a adevărurilor biblice consemnate pentru veșnicie în Vechiul și Noul Testament.

Știința, aflarea adevărurilor prin „ispita gnostică”, a fost întotdeauna precedată de revelația divină, indiferent dacă Dumneavoastră credeți sau nu în ea.

Ceea ce este grav și pentru reputația, și pentru lipsa Dumneavoastră de reputație, este faptul că puneți la îndoială opera unui gânditor creștin numai pentru că are un discurs religios.

În urmă cu câțiva ani, APA (Asociația Psihologilor Americani) a publicat o carte tradusă în mai multe limbi, care s-a bucurat de un succes imens: Manual de psihoterapie și diversitate religioasă. Imediat „au sărit „colegii” și „frații” voștri, acuzând APA că amestecă religia cu psihologia (voiau să spună „știința”). Directorul Editurii le-a răspuns cam așa: „Dacă 70% din locuitorii planetei au sentimente și convingeri religioase și iau decizii în viața și profesia lor în funcție de acestea, noi nu ne putem preface că ele nu există”. Și cartea continuă să se traducă și să aibă un succes răsunător.

Daniel Vernet, un cercetător francez, citează un studiu al lui R. P. Eymien care analizează biografia a 432 de savanți ai secolului XIX: 85% s-au declarat credincioși.

Randolf C. Byrd în Southern Medical Journal și William S. Harris în Arch. Intern. Med. au publicat două studii randomizate dublu orb, după toate canoanele cercetării științifice  medicale, care dovedesc efectul vindecător al rugăciunii „iudeo-creștine”.

Einstein a vorbit despre „rigoarea religiei iudaice” și „toleranța religiei creștine”.

Alexis Carrel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a scris și a lăsat posterității un studiu magistral despre rugăciune.

Oare aveți îndrăzneala (în cartierele mai mărginașe ale Bucureștiului se spune „tupeul”) să-i contestați pe aceștia? Și să spuneți că nu erau oameni de știință? Scrieți o scrisoare deschisă pe acolo pe unde sunt ei, poate o citește cineva…

Textul scrisorii Dumneavoastră dovedește că sunteți atei. E dreptul Dumneavoastră și datoria noastră de a vă respecta libertatea. Dar ar fi util pentru Dumneavoastră – și onorant în același timp – să înțelegeți că dacă sunteți atei nu sunteți mai valoroși în planul științific.

Și încă ceva: confundați cuvântul „metafizică” cu cuvântul „religie”. E grav! În DEX există 23 definiții ale cuvântului metafizică. Unele încep chiar cu cuvântul „cercetare despre…”.

Mai aveți puțin și o să confundați religia cu superstiția ca în vremurile de tristă amintire Pauker-Dej. 

Am avut o reținere dacă să scriu aceasta sau nu, ca să nu afle și studenții Dumneavoastră. Trebuie să verificați sensul, măcar pentru că scrieți Academiei Române, nu unor oameni fără carte. 

Oricum, colegul nostru Ilie Bădescu va rămâne pentru multă vreme cel mai reputat sociolog al vremii noastre.

Cum puteți să scoateți din pagină afirmarea religioasă a unui cercetător?

Vă mărturisesc că, studiind sublimele adevăruri biblice din Vechiul și Noul Testament despre suferință, cauzele spirituale ale bolilor, desprinderea sufletului de trup, evoluția sufletului în veșnicie ș. a., viața mea profesională s-a schimbat și am început să descopăr lucruri noi în știința medicală.

Oare nu este fascinant faptul că cea mai mare concentrație de protrombină se găsește în sânge în ziua a VIII-a, exact ziua în care se face circumcizia (pentru a proteja contra hemoragiei)?

Oare nu este fascinant faptul că incubația și convalescența leprei erau cunoscute în Vechiul Testament, fără să se știe că există microorganisme patogene?

Oare nu e fascinant faptul că în Registrul de la Lourdes există 70 de vindecări miraculoase atestate de medici (inclusiv atei)?

Oare nu este fascinant faptul că iubirea  jertfelnică a creștinilor i-a vindecat și pe atei, și pe păgâni, și pe vrăjmași?

Oare nu este fascinant faptul că în epidemiile de ciumă și holeră din Evul Mediu doar creștinii intrau pentru a-și salva semenii?

Oare nu este fascinant faptul că Maimonide, celebrul medic evreu din vechime, își trata spre vindecare vrăjmașii? 

Oare nu este fascinant faptul că Hristos ne-a poruncit să-i vindecăm pe vrăjmași prin iubirea noastră jertfelnică?

Oare nu este impresionant faptul că  Biserica „nici porțile iadului nu o pot dărâma”?

Stimați colegi, puteți să spuneți ce rău v-a făcut vouă Biserica și Religia? Dacă nu puteți, mai bine încetați a scrie, căci nu vă folosește la nimic!

În încheiere, vă ajut să înțelegeți ceva: convingerile și valorile religioase ale profesorului Ilie Bădescu l-au influențat pozitiv și creator să lase în urma lui o operă magistrală.

Ateismul sau hotărârea Dumneavoastră de a nu vă exprima religios – probabil de teama cuiva care „există, dar nu se vede” – vă influențează sigur viața și în prezent, chiar dacă nu ați aflat până acum.

Prof. univ. dr. Pavel Chirilă,

creștin ortodox