ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CLXIX)

SUMARUL BLOGULUI 
INDICE DE NUME

Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)

Pamfil Șeicaru

2010

PAMFIL ŞEICARU 

AŞA CUM A FOST (32)

Un erou al întregirii naţionale  

şi cel mai mare jurnalist român al secolului XX

Epilog 

Înainte de a mă apuca să scriu biografia lui Pamfil Şeicaru [1], cum fusesem rugat de doamna Teresia B. Tătaru, citisem o cărţulie semnată de Ştefan Florescu şi apărută în iulie 1979, cu titlul Domnul Pamfil Şeicaru. Apoi am citit şi cele două articole apărute în Israel. Articolul „Dosarul Pamfil Şeicaru”, apărut în Toladot, şi articolul „La catafalcul lui Pamfil Şeicaru”, semnat de S. Schafferman şi apărut în Viaţa Noastră aproape imediat după înmormîntare. Cele scrise în cărţulie n-au nici un pic de valoare: pe atunci se încerca o discreditare a lui Pamfil Şeicaru făcută la cerere. Cele două articole apărute în Israel sînt făcute amîndouă pe acelaşi calapod, aproape că nu se deosebesc. Parcă au fost scrise la ordin şi interesul lor este să-l bage pe Şeicaru şi mai adînc în mocirlă, cu toate că, aşa cum se recunoaşte în ele, Pamfil Şeicaru avea în ţară mulţi prieteni evrei (şi chiar unul în familie). Relaţiile lui cu evreii din exil au fost numeroase. Scrisorile schimbate între Şeicaru şi Viorela sînt pline de ei.

Articolele publicate în Israel încep cu o ridicare în slăvi, ca pe urmă să se arăte că cele întîmplate la Iaşi nu sînt adevărate, că evreii de acolo n-au în nici un caz vină pentru cele întîmplate acolo şi nici în Basarabia sau în Bucovina de Nord. De atunci a trecut multă vreme, dar este un noroc că mai trăiesc mulţi martori ai celor întîmplate de o parte şi de alta a Prutului. Fapt care mă face să mă întreb dacă îşi aduc ei oare aminte de una dintre poruncile prezentate lor în Decalog de Moise: Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău!, sau de cea care zice: Să nu ucizi! Nu-mi vine să cred şi nu vreau să cred. Majoritatea evreilor care există pe lume, şi cu atît mai mult în Statele Unite ale Americii, nu sînt semiţi şi ei învîrtesc Talmudul cum le este lor mai bine. Zissu, fost şef al conducerii sioniste clandestine din România, şi dr. Wilhelm Filderman, fost preşedinte al Comunităţii Evreieşti din România, nu mai trăiesc. Ei ar fi fost cei care aveau posibilitatea să arăte legăturile lor cu Şeicaru şi ce făcuse el pentru rezolvarea problemelor evreieşti din România. În 1956, la procesul tinerilor români care luaseră cu asalt legaţia Republicii Populare Române din Berna, Wilhelm Filderman fusese prezent, spunînd foarte clar: Datorită intervenţiei energice a Mareşalului, deportarea a mai mult de 20.000 evrei din Bucovina a putut fi oprită; el este cel care mi-a pus la dispoziţie paşapoarte en blanc pentru salvarea evreilor din Ungaria, a căror viaţă era în pericol. Acelaşi lucru, dar în alt mod, l-a făcut şi Şeicaru cu evreii români din Franţa. Despre doctorul Wilhelm Filderman ar fi multe de scris, ca şi despre luptele sale pentru coreligionarii lui, dar cred că ar fi mai uşor ca eventualii interesaţi să citească Jurnalul lui Mihail Sebastian (Iosif Hechter), ca să afle anti-românismul lui. În felul acesta, cititorul îşi poate dea seama de adevăr. Un astfel de Jurnal, românul care ţine la ţara sa ar trebui să-l înţeleagă şi altfel decît neromânii. 

Cu toate că se vorbeşte fără întrerupere de aşa-zisul anti-semitism al românilor, şi mai ales al legionarilor, rasism propriu-zis n-a existat niciodată în România. Mareşalul Antonescu, aşa cum am auzit pe timpul cînd vizita diferite persoane oficiale din cel de-al treilea Reich, o spunea personal chiar şi lui Hitler: Evreii din România sînt evreii noştri şi noi singuri trebuie să ne rezolvăm problema cu ei. Tot aşa, n-am să uit cuvintele lui Mihail Kogălniceanu, francmason. După războiul de independenţă a Principatelor Române din 1877-78, Congresul de la Berlin cerea guvernului român să-i accepte pe evrei. Kogălniceanu nu s-a putut opri şi spusese: Sîntem de acord ca ei să treacă prin România, dar nu să se stabilească în ţară. Otto von Bismark-Schönhausen, pe timpul acela deputat în Reichstag-ul german, reuşise să se impună. Ca urmare, Disraeli, Earl of Beaconsfield şi ministru al Afacerilor Externe pe timpul reginei Victoria, trimisese flota engleză în Marea Neagră, să ia poziţie de-a lungul Dobrogei, şi mai ales în faţa portului Constanţa. În caz că românii nu vor accepta pe evrei, flota engleză avea ordin să distrugă totul. Uriaşul Albion, pisica, se juca perfid cu micul şoarece, Principatele Române... 

Mă întreb acum nu numai din curiozitate, ci aş dori să ştiu adevărul, care din cauza împrejurărilor nu poate fi clarificat. Pamfil Şeicaru şi Vasile C. Dumitrescu se găsesc pe alte tărîmuri, nu mai sînt în viaţă, nu mai pot răspunde. Sînt curios să cunosc opiniile tîrzii ale lui Şeicaru despre situaţia politică internaţională şi să ştiu motivul pentru care Bădia, aproape în fiecare seară, îmi spunea că era obligat să fie la curent cu ea. Vasile îi dăduse ordin să o facă şi aş vrea să ştiu care era realitatea. Este adevărată teama lui Şeicaru că nu era la curent cu politica internaţională şi nu-şi putea pune gîndurile pe hîrtie? Curentul era Curentul şi fără articolele lui ar fi pierdut orice farmec. Pe urmă, către sfîrşitul toamnei 1977, care va fi fost motivul lui Vasile C. Dumitrescu să-mi spună: M-am gîndit să-i facem o bucurie, să scoatem Curentul. Ştiu că dumneata ai o mare influenţă asupre lui… După convorbirea avută, fără să-mi dau seama ce se ascundea în spatele acestor cuvinte, i-am promis lui Vasile C. Dumitrescu că o fac. Stătusem de vorbă cu Bădia şi el înţelesese că apariţia Curentului în străinătate era ceva senzaţional. În urma acestei convorbiri, Curentul tipărit la München apăruse. Apoi, atunci cînd mi-am luat rămas-bun, ce motiv avea Bădia să-mi încredinţeze mie toată corespondenţa lui privată cu Tanţi, Viorela şi Ioana? Este adevărat că îmi spusese motivul, dar n-am vrut să-l cred. Bădia avea teamă că toată corespondenţa va cădea în mîna celui care îi purta de grijă, şi probabil avea dreptate. Atunci, cînd am preluat corespondenţa lui privată, credeam că era numai un capriciu al Bădiei. Mai tîrziu am înţeles motivul pentru care era atît de nervos şi de temător. Am luat-o, dar nu m-am uitat prin ea, n-am răsfoit-o şi n-am citit nimic din scrisori. Nu eram curios. Am făcut-o numai în momentul cînd fusesem rugat să scriu o biografie despre el. Începusem să o răsfoiesc, trebuia să o fac, ca să cunosc o parte din viaţa lor. Am citit o bună parte din scrisori, nu toate, şi în felul acesta mi-am dat seama de viaţa lor dusă în exil. O bună parte se află în această biografie şi cred că n-am făcut rău. După înmormîntarea Bădiei, îmi aduc aminte de discuţiile mele cu nea Costache, care nu vorbea prea bine de Vasile C. Dumitrescu. Probabil, observase ceva care nu era cuşer... 

Mă gîndesc acum la cel care a scris cartea despre Pamfil Şeicaru. Domnul Victor Frunză a scris o carte formidabilă, el a avut posibilitatea să călătorească peste tot unde putea găsi ceva despre Pamfil Şeicaru, dar l-am făcut atent asupra perioadei din Bavaria. Cele scrise despre această perioadă reprezintă mai mult o obligaţie morală şi n-ar fi trebuit să o facă. Autorul trebuia să ştie că ce îi povestise Vasile şi Ute nu prea sînt adevărate şi se cădea să fie atent. N-a făcut-o. Îmi face impresia că era nevoit să ridice în slăvile cerului pe cel care îl apărase de atacurile provenite din exilul român. Mă repet: Vasile C. Dumitrescu, aşa cum a fost, a făcut foarte multe pentru Pamfil Şeicaru. În ceea ce priveşte scrisoarea-donaţie, pe care n-am văzut-o şi n-am iscălit-o, el ar fi trebuit să ştie că în aceste timpuri moderne iscălitura se poate transporta uşor pe un alt document fără să se cunoască cum s-a făcut. 

Sînt trei decenii de cînd Bădia ne-a părăsit (20 octombrie 1980 [2]) şi cititorul trebuie să înţeleagă realitatea celor aproape 6 ani de cînd sosise în Bavaria, în 1974. Sînt nevoit să reproduc întrebarea lui Titu Popescu, scriitor şi eseist român, ca şi răspunsul meu, dat într-un interviu despre Pamfil Şeicaru. 

Titu Popescu: După stabilirea în Germania, în jurul lui Pamfil Şeicaru s-a format un fel de „stat major” din trei persoane, dintre care dvs. sînteţi una. Dar, la un moment dat, acest „triumvirat de ajutor” s-a destrămat. Au intervenit inevitabilile neînţelegeri? 

René Al. de Flers: Dragă Titu, trebuie să fac o rectificare a întrebării. Nu a existat nici un „stat major”, cum spui tu, nici un „triumvirat de ajutor”. Eu luasem legătură cu Pamfil Şeicaru în noiembrie 1974, iar de existenţa lui Vasile C. Dumitrescu am aflat abia în momentul cînd s-a ivit ideea reeditării Curentului. Cînd ne-am întîlnit, îmi dădusem seama că Şeicaru îi vorbise de mine şi de faptul că îi purtam de grijă (îl vizitam de patru ori pe săptămînă, dar nu înainte de a face cumpărăturile care îi erau necesare). Dar Şeicaru avea o reţinere, ca să nu spun un defect: nu mi-a spus niciodată cine venea pe la el, cu cine stătea de vorbă, nu eram la curent cu cine îl vizita. Mai tîrziu, cînd Vasile C. Dumitrescu i-a găsit o locuinţă la Dachau, abia atunci mi-a spus că îl vizita şi Dumitrescu. De dr. Vasile Iliescu n-am avut idee decît în ultimul an de viaţă al lui Şeicaru. Aşa că vezi, nu a existat nici un fel de „triumvirat de ajutor” care să facă ceea ce s-ar fi putut face pentru Şeicaru. Pentru vizitele pe care i le făceau cei care formau aşa-zisul „triumvirat”, inexistent, a fost criticat şi atacat de cei de la Madrid, ca şi de mulţi alţi exilaţi români. Se spunea că l-am acaparat şi că urmăream un singur lucru: manuscrisele! 

Tot în acest interviu, am făcut marea greşeală să preiau teoria lui Vasile C. Dumitrescu cu anul 1976, fără să ştiu ce se ascundea în spatele acestei teorii. 

Biografia lui Pamfil Şeicaru este terminată: a fost aşa cum l-am cunoscut, aşa cum a fost. Dacă în ţară realitatea în ceea ce îl priveşte pe Şeicaru ar fi cunoscută de toţi, fapt care este nesigur, poporul şi-ar face poate o altă părere despre însemnătatea lui. Şeicaru era o personalitate controversată, cum o spuneau mulţi, şi i se reproşează retroactiv multe interese personale, pe care acest om nu le-a avut; iar politica nu era obiceiul său, cum se spune. N-a fost membru al vreunui partid, dar în ziaristică avusese un succes care pe timpurile acelea era ceva modern, ceva neobişnuit. Tot pe timpul acela a avut posibilitatea să cunoască toată protipendada de la Bucureşti. Dacă mi-ar fi ascultat sfatul de a-şi scrie amintirile, românii ar avea astăzi o carte foarte valoroasă despre trecutul României, un trecut pe care puţini îl cunosc în autenticitatea şi în dedesubturile lui. Îmi promisese, dar n-a făcut-o. Îmi spunea că o face mai tîrziu, o va scrie atunci cînd vine momentul, dar nu vrea să se pregătească de moarte. Voia să trăiască şi să se reîntoarcă în ţară, acolo unde era acasă. Îmi spunea: Numai cel care se pregăteşte  pentru ultimul drum îşi scrie amintirile…  

Păcat că n-a făcut-o; posteritatea ar fi aflat multe din istoria poporului român.

René Al. DE FLERS 

(München)

P. S. Textul, finalizat de autor la data de 22 martie 2007, a fost redactat chiar în românește. Varianta diortosită, apărută în serial în Puncte cardinale (ianuarie 2008 – decembrie 2010), în cazul găsirii unui sponsor, va apărea în volum la Editura Christiana din Bucureşti, unde ediţia este deja pregătită, prin grija d-lui Răzvan Codrescu [3].

[1] Acesta este finalul biografiei apărute de-a lungul a trei ani în paginile revistei Puncte cardinale, în înțelegere cu regretatul Gabriel Constantinescu, care a întreținut în exclusivitate relația cu autorul (despre care nu știu dacă mai e în viață). René Al. (printre români i se spunea Alecu) de Flers a fost angajat al postului de radio Europa Liberă timp de aproape trei decenii, iar în 2004 a publicat la Criterion Publishing cartea de memorialistică intitulată Radio Europa Liberă și exilul românesc. O istorie încă nescrisă, reeditată în 2005 la Editura Vestala (vezi foto). [Nota Blog]  

[2] Alte surse indică data de 21 octombrie (locul: Dachau). De născut s-a născut pe 18 aprilie 1894 (Beceni-Buzău). [Nota Blog] 

[3] Din păcate, sponsorul nu a apărut și proiectul nu s-a realizat ca atare. Am auzit că textul a fost editat de altcineva (prof. Constantin Juan-Petroi), în condiții aproximative, la Drobeta-Turnu Severin, în 2009, trecînd aproape neobservat. Nu știu dacă e nenorocul autorului franco-german sau al lui Pamfil Șeicaru însuși... Oricum, alături de monografia (Destinul unui condamnat la moarte: Pamfil Șeicaru, 2001) semnată de disidentul Victor Frunză (1935-2007), este cea mai importantă scriere despre Pamfil Șeicaru apărută pînă în momentul de față. [Nota Blog]

* René Al. de Flers, „Pamfil Șeicaru așa cum a fost (32). Un erou al întregirii naționale și cel mai mare jurnalist român al secolului XX”, în Puncte cardinale, anul XX, nr. 11-12/239-240, noiembrie-decembrie 2010, pp. 8-9 (rubrica „Cu ochii altora”).

Cartea cea mai cunoscută a lui René Al. de Flers (ediția 2005)

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg consum" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXIII) – "Adevărata dramă de la Petru-Vodă" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXIV) – "În jurul unei neînţelegeri" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXV) – "Ofensiva homosexualilor" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXVI) – "Ultima biruinţă a lui Ştefan cel Mare" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXVII) – "«Sfîntul» Mişa din Clejani" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXVIII) – "Memento Gulag în Vendeea" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXIX) – "La plecarea dintre noi a Părintelui Calciu" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXX) – "Tinereţe fără bătrîneţe" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXI) – "O nouă carte la Editura Puncte Cardinale..." (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXII) – "Despre poziţia Bisericii faţă de stăpînire" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIII) – Două traduceri din Annick de Souzenelle (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIV) – "Suferinţa ca binecuvîntare" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXV) – "Cele trei atacuri ale diavolului asupra lui Hristos" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVI) – "Luciferismul în ţara lui Caragiale" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVII) – "Sperietoarea şi modelul" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVIII) – "José Antonio Primo de Rivera..." (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIX) – "(De) ce uită Occidentul?" (2007)
* Antologia Punctelor cardinale (CXL) – " Principale diferenţe între Catolicism şi Ortodoxie"; "O istorisire de demult..." (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLI) – "Poezia carcerală (1): Valeriu Gafencu" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLII) – "Adevăr, Biserică, ecumenism" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLIII) – "De la un tînăr cititor al Punctelor cardinale" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLIV) – "Poezia carcerală (2): Radu Gyr" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLV) – "Paul Goma – lupul singuratic" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLVI) – "Biserica şi Securitatea" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLVII) – "Poezia carcerală (3): Nichifor Crainic" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLVIII) – "De la ecumenism la apostazie" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CXLIX) – "Taina decadenței" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CL) – "Dezbatere A.Z.E.C.: Cazul Nicolae Corneanu" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CLI) – "Cele două Românii (XV)" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CLII) – "De ce Bram Stoker aici?!" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CLIII) – "Despre dreptul de proprietate într-o perspectivă ortodoxă" (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CLIV) – "Interviu cu regizorul Nicolae Mărgineanu..." (2008)
* Antologia Punctelor cardinale (CLV) – "Dezbatere A.Z.E.C.: Pașapoartele biometrice..." (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLVI) – "Sufletul românesc între Răsărit și Apus: V. O viziune românească a existenței" (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLVII) – "Gabriel Constantinescu: 3 răspunsuri pe lună [august]" (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLVIII) – "De vorbă cu Claudiu Târziu" (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLIX) – "O potaie gureșă" (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLX) – "Chestiunea țigănească..." (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXI) – "Interviu cu d-l Ilie Berghezan..." (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXII) – "Gabriel Constantinescu (1921-2010)" (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXIII) – "Nicu Naum: Prezent!" (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXIV) – "Memoriile istoricului Vasile Netea" (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXV) – "Interviu cu d-l Zaharie Urdea..." (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXVI) – "Atitudinea Mîntuitorului față de Legea Vechiului Testament" (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXVII) – "Schimbarea la față a lui Emil Cioran..." (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXVIII) – "Plecăciune, Părinte [Ioan Vladovici]!" (2010)