UN AMERICAN DESPRE HOMOSEXUALITATE

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Robert R.Reilly

De la colapsul moralităţii

la instituţionalizarea imoralităţii

Ne aflăm la un punct de turnură al civilizaţiei: moralitatea, ca fundament al ei, se prăbuşeşte şi imoralitatea este treptat instituţionalizată. Explicația acestui fenomen fără precedent este meritul principal al cărţii americanului Robert R. Reilly, Making Gay OK. How Rationalizing Homosexual Behavior Is Changing Everything (în traducere liberă: “Normalizarea homosexualităţii. Cum raţionalizarea comportamentului homosexual transformă totul”). Publicată anul acesta, cartea de 220 de pagini a lui Reilly (care sperăm că se va traduce şi în româneşte) arată cum comportamentul homosexual a fost validat şi normalizat în America (şi nu numai).

Reilly e creştin, familist şi o personalitate cu verticalitate, bine cunoscută în Statele Unite. Printre altele, a fost actor la Hollywood, critic muzical, director la Vocea Americii şi consilier al preşedintelui Reagan. Cartea lui a fost publicată, culmea, în San Francisco, capitala mondială a homosexualităţii! Presa americană a boicotat cartea. Recent, Reilly a dat un interviu publicaţiei conservatoare online australiene Mercatornet.com. Interviul e lung. Aici l-am abreviat şi tradus pentru dvs. (în engleză, integral, el poate fi citit pe http://www.mercatornet.com/articles/view/making_gay_okay_and_criticising_it_taboo - comments). (AFR)

Întrebare: Care este legătura între sexualitate, contracepţie şi căsătoriile homosexuale?

Răspuns: O dată separat de sexualitate prin contraceptive, comportamentul sexual uman intră pe o pantă alunecoasă. În sistemul legal al SUA, Tribunalul Suprem a dezincriminat contraceptivele pentru cuplurile căsătorite, apoi pentru adulţii căsătoriţi ori necăsătoriţi, iar apoi pentru adolescenţi şi minori. Asta a separat responsabilitatea personală de sexualitate. Au urmat şi alte decizii, inclusiv dreptul la avort. Ultima a fost cea care a dezincriminat sodomia. Deci, o dată ce e decretat un drept la sodomie, dreptul acesta trebuie acceptat de restul societăţii, de bună voie ori prin constrângere. O dată ce separi activitatea sexuală de procreaţie şi o transformi într-o formă de divertisment, ce mai poate opri pe cineva să practice alte forme de “divertisment” sexual? Atunci când se pierd ancorele morale privind sexualitatea umană, punctul final e deja cunoscut.

Întrebare: Cum explicaţi că legile au fost schimbate atât de repede? 

Răspuns: Peştele se împute de la cap. S-a petrecut astfel pentru că moralitatea a fost separată de legi. Majoritatea judecătorilor noştri au devenit pozitivişti, adică nu văd nici o relaţie între moralitate şi lege. Moralitatea a devenit irelevantă în formularea legilor şi a deciziilor judecătoreşti. Cei care insisistă ca moralitatea să constituie fundamentul legilor sunt etichetaţi ca bigoţi, depăşiti, plini de prejudecăţi. Liderii politici comit un fel de suicid moral.

Întrebare: Dar dacă cuiva nu-i place?

Răspuns: George Orwell afirma odată: “Cu cât o societate se depărtează mai mult de adevăr, cu atât mai mult îi va urî pe cei care îl afirmă”. În consecinţă, oricine are curajul să vorbească împotriva raţionalizării homosexualităţii va fi hărţuit şi marginalizat. Este ceva ce distruge cariera unei persoane. Cu toate acestea, vedem numeroase cazuri de oameni morali şi religioşi care refuză să accepte raţionalizarea homosexualităţii şi refuză să participe la ritualuri care o îndreptăţesc, ca de exemplu căsătoriile homosexuale. Din nefericire, sunt daţi în judecată. E o problmă pentru oamenii religiosi, pentru că homosexualitatea e condamnată în toate marile religii ale lumii: la catolici, la ortodocşi, protestanţi, la evrei, la musulmani... 

Întrebare: Mulţi spun că se nasc homosexuali... 

Răspuns: Chiar dacă asta ar fi adevărat, este irelevant, deoarece comportamentul homosexual e imoral. Şi unii alcoolici ar putea spune că s-au născut alcoolici, dar asta nu le dă dreptul să se îmbete. Alcoolicii aleg să se îmbete, nu s-au născut beţivi. La fel şi homosexualii: chiar dacă ei ar fi predispuşi spre homosexualitate, asta nu e o scuză valabilă pentru a adopta un comportament homosexual. În plus, nu există nici o dovadă ştiinţifică certă că există material genetic homosexual. Oamenii de ştiinţă care intenţionat au căutat materialul genetic care ar predispune fiinţele umane spre homosexualitate au ajuns la următoarea concluzie: nu se poate identifica un astfel de material genetic. Pe lângă asta, cei care afirmă că 10% dintre oameni sunt homosexuali fac afirmaţii fără sens. Procentajul acesta a fost umflat intenţionat. În plus, înclinaţia spre homosexualitate descreşte în masura în care adolescenţii se transforma în adulti, adevărata incidenţă a homosexualităţii fiind de 2 până la 3 la sută cel mult. 

Sunt convins că mulţi homosexuali au o predispoziţie spre homosexualitate fără ca ei să fie de vină. Predispoziţia e, de multe ori, rezultatul unor traume din copilărie: abuz sexual ori absenţa dragostei de tată din viaţa copilului. În consecinţă, tinerii caută afecţiune masculină din partea altor bărbaţi în locul afecţiunii tatălui lor. Asta duce uneori şi la relaţii sexuale. Astfel de tineri merită să fie compătimiţi. Nu şi-au ale ei comportamentul, ci le-a fost impus de împrejurări. Dar nu este un act de compasiune să nu li se atragă atenţia că, de fapt, comportamentul lor homosexual e o deformare a personalităţii. În plus, homosexualii care vor să se schimbe au o şansă reală de a fi schimbaţi cu sprijinul unor terapii adecvate. Dar este o dovadă a iraţionalităţii faptul că în America două state interzic prestarea de servicii de asistenţă adolescenţilor care vor să scape de atracţii homosexuale. Este ca şi când i-ai spune unui adolescent că, dacă s-a lovit la ochi, nu poate merge la doctor. Din nefericire, negarea realităţii a ajuns în stadiul acesta în America. Tinerii vor avea mult de suferit din această cauză.  

Întrebare: Nu este cartea dvs. un afront la adresa unei minorităţi sociale? 

Răspuns: Nicidecum. Dimpotrivă, cartea mea are de-a face cu cei care îşi transformă maladia în propria identitate. Pentru a arăta cât de masivă e distorsionarea realităţii, e suficient să observi că maladia homosexualităţii e declarată identitate a omului. Asta e o mare eroare. De exemplu, alcoolicii pot scăpa de alcoolism prin sesiuni de terapie. Dar diferenţa între alcoolici şi homosexuali e mare: alcoolicii recunosc că au o problemă şi vor să se scape de ea, pe când homosexualii nu recunosc că comportamentul homosexual e o problemă şi cer imperativ societăţii să-l accepte. Alcoolicii nu fac marşuri pentru acceptarea "normalităţii" alcoolismului. Ba mai mult, homosexualii cer ca restul societăţii să exclame, cu privire la comportamentul lor, că e unul “minunat” şi că trebuie legalizat sub forma căsătoriilor homosexuale!

Întrebare: De ce nu sunt mai multe persoane ca dvs., care să discute subiectul acesta?

Răspuns: Le este teamă. Le este teamă de mafia homosexuală. Le este teamă că dacă nu sunt "în pas cu lumea" vor fi consideraţi retrograzi. Raţionalizarea e opţiunea cea mai uşoară. Dar trebuie să ne amintim istoria secolului trecut, când alte ideologii şi comportamente au fost raţionalizate, printre ele nazismul şi comunismul, totalitarismul în genere. Ştim care a fost rezultatul. Trebuie să respingem presiunea de a deveni complici. Altfel ne vom pierde sufletul. 

Material preluat de la

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica 12, sector 4, Bucureşti
Tel. 0741.103.025, Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro