luni, septembrie 10, 2012

INTERMEZZO LIRIC: DESCÎNTEC ÎN 9 RONDELURI

SUMARUL BLOGULUI

DINTR-UN «ROST» 
CARE N-A MAI APĂRUT…



UN EDITORIAL DE ADIO ŞI UN S.O.S.

La dispariţia unui crucişător al presei creştine [1]

O lume fără ROST

De câte lucruri trebuie să ne lipsim în viaţa asta pentru a le înţelege valoarea? Cât şi ce trebuie să pierdem pentru a ne da seama, la final, de importanţa unei lucrări sau a alteia? Un lucru e cert: noi, românii, avem vocaţia tânguirii după ce a fost, însă când dobândim ceva important nu ştim să-i preţuim valoarea. Idilizăm trecutul – ca nişte moşnegi neputincioşi –, dar nu ne bucurăm de prezent, nu ştim să ni-l ţinem aproape, să ni-l însuşim.
Aşa s-a întâmplat şi cu revista ROST. Una dintre puţinele publicaţii cu adevărat ortodoxe, de vitalitate şi longevitate, de largă exprimare jurnalistică, de ţinută editorială şi – nu în ultimul rând – morală. În pofida tuturor avertisementelor lui Claudiu Târziu – sufletul ROST-ului –, ignorând semnalele S.O.S. lansate periodic, am asistat neputincioşi (nevolnici, aş zice) la dispariţia acestui crucişător (la propriu) al presei creştine în apele mâloase ale crizei economice şi ale indiferenţei româneşti de început de mileniu. Ne văităm că nu avem de unde şi de la cine învăţa, că tânăra generaţie este  agresată constant de non-valori, că nu avem alternative de lecturi sănătoase, că ni se fură identitatea. Dar ROST-ul, ce-am făcut cu el?! De ce a sucombat după „numai” 112 numere [2]? Doar atât a avut de spus intelectualitatea creştină românească? Atât am avut noi, cititorii, de aflat despre lumea în care trăim?
112 de numere în care au scris sute de personalităţi contemporane ale vieţii româneşti. 112 numere în care am aflat nenumărate lucruri despre generaţiile care au fost, despre adevăratele elite ale României interbelice. 112 numere în care duhovnicii noştri ne-au sfătuit asupra pericolelor care ne pun în primejdie mântuirea. Mântuirea, fraţilor – ce cuvânt greu!
Aceste 112 numere au devenit, începând de azi, un 112 al urgenţei, al indiferenţei, al lipsei de ROST! Să ne amintim asta de fiecare dată când avem nevoie de ajutor şi nimeni nu e la celălalt capăt al firului!
Dar ce ne tot mirăm atât: într-o lume condusă de „doctori” şi „marinari”, navele se scufundă pe rând şi puţinii supravieţuitori care mai erau pe punte pier unul câte unul...

Răzvan BUCUROIU

Nota de pe blog a d-lui Claudiu Târziu:

Articolul prietenului Răzvan Bucuroiu reprezintă un semn de solidaritate, dar nu e doar atît. El atrage atenţia asupra faptului că se întîmplă ceva grav cu noi şi că dispariţia revistei ROST nu e decît un simptom. Sînt perfect de acord.
Îi mulţumesc şi aici lui Răzvan Bucuroiu pentru că nu a lăsat să treacă în tăcere şi nepăsare moartea unei astfel de publicaţii. E un gest despre care nu mă îndoiesc că nu este numai unul motivat de prietenie, ci şi un reflex firesc al unei conştiinţe treze.


[1] Este editorialul numărului 110 (din septembrie 2012) al magazinului ilustrat Lumea Credinţei. Acest supratitlu nu apare în revistă, ci doar pe Blogul lui Claudiu Târziu (care a decupat o sintagmă subliniată şi de autor în text). Am păstrat aici ortografia sursei (â). [Nota R. C.]
[2] Cele 112 numere (precedate de numărul-pilot închinat lui Petre Ţuţea) au apărut, fără întreruperi, timp de aproape un deceniu (din decembrie 2002 pînă în august 2012). A se vedea şi site-ul revistei. [Nota R. C.]

6 Comments:

At 10/9/12 2:06 p.m. , Anonymous Anonim said...

Un gest si un articol frumos. Se pare ca mai exista si cavalerism in lumea romaneasca.

M. B.

 
At 10/9/12 11:58 p.m. , Anonymous Daniela said...

Rondelurile... pacat ca sunt numai noua!

 
At 11/9/12 8:43 a.m. , Anonymous Daniela said...

LUMEA CREDUINTEI nu se mai gaseste la chioscuri ca inainte. Oare ce se intampla?

 
At 11/9/12 10:27 a.m. , Blogger Răzvan Codrescu said...

@ Daniela

Sistemul de difuzare se confruntă tot mai des cu disfuncţii şi schimbări care nu ţin de editorii publicaţiilor, ci de indolenţa sau neputinţele difuzorilor direcţi sau indirecţi. Dar cred(u)inţă să avem, că revista tot o găsim pînă la urmă!

 
At 11/9/12 9:16 p.m. , Anonymous Anonim said...

Cred ca Rost a sucombat datorită aparitiei altor reviste mai apropiate de Religie si nu numai, mă refer la Lumea Credintei, Familia Ortodoxa, Atitudini, dar si a exploziei Internetului care oferă, totuși, multe materiale de calitate. Eu am citit Rost si mi s a părut, sincer, sub toate acestea de mai sus, uneori plictisitor. Sa mă iertati.

 
At 11/9/12 11:12 p.m. , Blogger Răzvan Codrescu said...

@ Anonimului de la 9.16 PM:

"Rostul" nu a fost şi nu şi-a propus să fie o revistă religioasă în sens strict, ci - cum scria pe antetul ei - o revistă de cultură creştină şi politică, deci cu totul altceva decît publicaţiile pe care le menţionaţi. Aveţi cel puţin o percepţie aiurea şi bănuiesc că sînteţi într-o dificultate de ordin cultural (în condiţiile căreia "plictiseala" apare în mod oarecum firesc).

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire