SUMARUL BLOGULUI
Am primit
și dau mai departe...
PROF. UNIV. DR. CORNEL IONESCU
DIRECTOR GENERAL AL ACADEMIEI ROMÂNE
ACADEMIA ROMÂNĂ
București – Calea Victoriei 125
CEI CE NE CONDUC TREBUIE FORȚAȚI
SĂ REPARE NEDREPTATEA
FĂCUTĂ POPORULUI ROMÂN!
Către Parlamentul României
Domnilor Senatori şi Deputaţi,
În ultimul timp temele principale ale ştirilor au
fost legate de reacţia ostilă împotriva cetăţenilor români din Italia şi, mai nou, şi din alte ţări europene.
Această reacţie fără precedent îndreptată împotriva
tuturor românilor stabiliţi
în aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal şi infracţional
al unei etnii minoritare de cetăţeni români, şi anume ţiganii sau etnia romilor.
Această etnie nu este specifică României, ea întâlnindu-se
în majoritatea ţărilor europene în diverse proporţii, dar noua sa denumire de
romi (roma/romani/romanies în engleză) este asimilată mai ales cu numele
ţării noastre, România,
răspândindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatală pentru viitorul
european al poporului român.
Când cetăţeanul italian, de pildă, citeşte un articol
în care se întrepătrund termenii romeno
şi rom, este normal să se afunde
într-o confuzie care, încetul cu încetul, duce la o suprapunere mentală a celor
două denumiri.
Odată această suprapunere instalându-se, ea funcţionează şi în
sens invers; astfel, auzim cum pe
stadioane suporterii unor echipe adverse scandează: „Țiganii, ţiganii!”, referindu-se
la români.
Rezultatul
pe termen mediu şi lung pentru populaţia României în raport cu popoarele
europene poate fi devastator, instalându-ne în coada Europei. De aceea, înainte
de a vedea ce este de făcut, merită studiat cum s-a ajuns în această situaţie.
Şatră vine de la casta Kshatria
(războinică), căreia nu i-au
aparţinut niciodată.
Ţigan/Zigeneur/Zingaro etc. vine de la Athinganoi,
sectă religioasă
grecească recunoscută
pentru activitatea de prezicere și căreia ţiganii n-au i-au aparţinut niciodată.
Gypsy vine de la Egyptian, cum şi-au spus
acum vreo 600 de ani pentru a primi bani, locuinţe şi mâncare pe gratis,
pretinzând ajutor ca fiind creştini egipteni aflaţi în pelerinaj.
Yansser, cum sunt
cunoscuţi la New York, vine de la ienicer turc, cum s-au prezentat ţiganii
emigraţi în America pe la 1900.
În Germania numele cele mai folosite sunt Zigeuner şi Sinti.
În limba franceză s-a impus numele Gitanes.
În limbile engleză şi spaniolă, Gipsy, respectiv Gitano.
În Danemarca, Suedia şi Finlanda s-au prezentat sub
numele de Tattan (tătari).
Sunt câteva elemente importante care nu pot fi
ignorate:
1) generalul (şeful) Securităţii din jud. Sibiu în '71 era un ţigan;
2) Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui
Cioabă în '71-'72;
3) Cioabă e văr primar cu Ion Iliescu (se poate verifica);
4) Cioabă participă la primul congres ţigănesc de la Londra, din '71, unde apare
prima oară etnonimul de Rom;
5) anii '70 înseamnă plecarea masivă a saşilor;
6) Securitatea organizează un program de colonizare
cu ţigani a săsimii şi șvăbimii;
7) scopul nu a fost integrarea ţiganilor. (Integrare
înseamnă o populaţie minoritară ţigănească într-o populaţie majoritară de altă etnie. O
majoritate ţigănească cu o minoritate ignorabilă de altă etnie nu duce la integrarea ţiganilor, ci la
asimilarea celorlalţi. Dau cazul unor moldoveni din Galaţi asimilaţi în
ţigănia din Gârcini, de lângă
Braşov).
Agresiunea lexicală rom/roma/roman – romani/români – romanies/romanians – romanes/româneşte a fost aplicată asupra ţării şi naţiunii noastre
imediat după 1990, în cadrul unui program complex dezvoltat de Fundaţia Soros
în România. Beneficiind de numeroşi membri ai etniei ţigăneşti în guvernările
României – sunt notorii Ion Iliescu, Adrian Năstase etc. – după „Memorandumul” lui Petre Roman,
care oficializa denumirile paralele, nimic nu le-a mai stat în cale
schimbătorilor de limbă şi istorie. O primă dispută a fost cea legată de cuvântul romi, românii fiind prostiţi apoi că acesta va fi înlocuit cu rromi, o altă formulă care doar a sporit debandada lexicală. De amintit,
ca fapt divers, că pe la jumătatea anilor '90, limba cu care
Soros vroia să înlocuiască ţigăneasca primise numele de romalli, formă care nici nu se putea declina şi care a fost
înlocuită ulterior cu romani şi
varianta rromani.
Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost
modificată cu roma/romani/romanies. Confuzia este
generală, inclusiv la nivelele academice ale intelectualităţii din ţările afectate
de valul de imigraţie şi/sau infracţionalitate ţigănească. Cine ce să mai înţeleagă?!
Strigător la cer este că denumirea nu are nici o bază
istorică, ţiganii nu au purtat niciodată de-a lungul istoriei acest etnonim provenit din cuvântul dom, care pe limba originară a ţiganilor înseamnă „om”.
Prin denaturare (voită) dom s-a transformat în rom (cu „r” accentuat), apoi din rom s-a trasformat în roma, apoi în romani
şi în romanies. S-a ajuns astfel
încât ţiganii să aibă numele identic cu al românilor în limba engleză: romani cu români şi romanies cu romanians (doar că în engleză nu există diacritice, după cum
vedeţi, iar la o simplă căutare pe Google a cuvântului romani se vor afişa linkuri cu ţigani). Practic, denumirile
sunt identice.
În toată perioada post-decembristă s-a manifestat
o presiune constantă din partea unor organizaţii sau din partea unor
politicieni, personalităţi de frunte cu ascendență romă, în folosirea în documentele oficiale a etnonimului
rom.
Ca răspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul
H03/169 şi 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat prim-ministrului de atunci,
Nicolae Văcăroiu, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu recomanda folosirea în continuare în documente a
cuvântului „ţigan” în concordanţă
cu cuvintele folosite în celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor
confuzii nefericite cu numele poporului român.
Presiunile din partea cealaltă continuă şi în 2001
Petre Roman, ministrul de Externe, semnează un nou Memorandum cu numărul
D2/1094/29.02.2000 către prim-ministrul Mugur Isărescu, în care, în virtutea
dreptului de autoidentificare al populaţiilor, recomanda folosirea obligatorie
în toate documentele oficiale române a denumirii de rom pentru a identifica etnia ţiganilor. Mugur Isărescu îşi
însuşeşte Memorandumul şi emite o hotărâre de guvern în acest sens. Trebuie
precizat că documentele UE referitoare la denumirea de rom erau indicative, iar nu obligatorii.
Pe de altă parte, nimeni nu contestă dreptul la
autoidentificare, care este un principiu european general. Dar în cadrul procesului
de autoidentificare nu trebuie să existe suprapuneri peste denumirea istorică a
unor popoare europene existente. Să nu uităm exemplul Greciei, care a refuzat
să recunoască Republica Macedonia pentru că se crea confuzie cu denumirea unei
provincii istorice greceşti (reţeaua Soros
Open Network fiind şi aici vectorul
principal în crearea acestei denumiri). Azi s-a ajuns la denumirea de FYR (Former Yougoslavian Republic) Macedonia.
Dar ce putem aştepta de la o clasă politică ce este mai preocupată de interesele
personale mărunte în detrimentul intereselor naţionale, compusă din indivizi
fără perspectivă istorică, ce se promovează unii pe alţii pe criterii de
cumetrie, iar nu de
competenţă? Rezultatele se
văd. În condiţiile în care România ocupă prin Leonard Orban postul de comisar european pentru
multilingvism, Republica Moldova impune limba moldovenească (o invenţie
bolşevică) drept limbă oficială recunoscută în UE. S-a spus la momentul nominalizării că portofoliul
pentru multilingvism este prea mic ca importanâă pentru comisarul româan. Realitatea a dovedit contrariul.
În timp ce Bulgaria luptă pentru a impune denumirea de evro pentru euro,
oficialii români nu au
schiţat nici un gest în problema limbii moldoveneşti. Privitor la problema
ţiganilor în ansamblu şi a nefericitei denumiri de rom, fără îndoială că avem nevoie de minţi luminate, iar nu de
teribilismul unui ministru de Externe ca şi Cioroianu, care, în suita gafelor monumentale, declara că ar fi bine
dacă am cumpăra o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetăţenii noştri
ţigani. Nu de fanfaronadă ieftină şi păguboasă avem nevoie. Romii români (sună interesant, nu-i aşa?) sunt şi ei cetăţeni
cu drepturi egale. România trebuie să conlucreze cu UE în programe de afirmare
a identităţii culturale a populaţiei de ţigani în paralel cu integrarea lor
socială şi creşterea nivelului educativ.
În ceea ce priveşte denumirea de rom, chiar dacă ne aflăm în ceasul al 12-lea, este necesar un plan
de măsuri diplomatice, întinse poate pe mai mulţi ani, pentru a sensibiliza
organismele europene şi a se îndrepta această mare eroare de a denumi o
populaţie transfrontalieră, cum sunt ţiganii, cu un nume atât de apropiat (şi fatal generator de confuzii) de numele istoric al poporului român. Luând în
considerare progresia demografică până în 2025, când pe fondul declinului de
natalitate la români şi maghiari
şi al scăderii mortalităţii la ţigani, aceştia ar putea reprezenta un procent
semnificativ din populaţia României, depăşindu-i pe maghiari, la care adăugăm
confuzia din ce în ce mai pregnantă a numelui de rom cu cel de român, poziţia României în familia europeană apare într-o situaţie tot mai
îngrijorătoare.
În absenţa unui plan concret ce trebuie urmărit cu
consecvenţă, cred că sunt toate şansele ca în conştiinţa civică europeană să se
consolideze credinţa că România chiar este ţara romilor (dacă nu s-a întâmplat
deja) şi se prefigurează tot mai mult ideea domnului Teodor Meleșcanu, care spunea că
se doreşte creerea unui stat ţigănesc în România, că România va fi în curând țara ţiganilor...
Orice naţionalism se bazează pe:
1 – limba comună (În sensul acesta s-au pornit alte
campanii mincinoase demarate de reţeaua Soros Open Network, care încearcă să inventeze o limbă ţigănească împletită cu
româna şi pe care au
denumit-o... Romani Vlax. Exact: Vlax! Nu era de ajuns că ne-au furat etnonimul de român, acum vor să ne compromită şi etnonimul de valah/vlah. Această teorie strigătoare
la cer este avansată de un anume Ian F. Hancock, care îşi publică lucrările prin intermediul
organizaţiei Soros. Cercetătorul menţionat mai sus – şi care se recomandă drept Romani
cu descendenţă britanică şi
maghiară – este profesor
de Studii Romani la
Universitatea din Texas. El încearcă – şi probabil reuşeşte – să convingă mulţi naivi, inclusiv pe site-ul Universităţii americane, că „olahii” sau „vlahii” sunt de fapt ţigani, de unde ar veni şi denumirea
limbii Vlax Romani, prezentată ca „un dialect al
limbii române” vorbit de
populaţia Vlax/Vlach! Este revoltător
şi intolerabil: asistăm, practic, la rescrierea
istoriei!);
2 – etnia comună = națiunea;
3 – etnonimul;
4 – teritoriul;
5 – statul;
6 – drapelul și stema;
7 – istoria comună.
Ţiganii au purces pe calea definirii propriului lor
naţionalism. Au nevoie de un teritoriu. Poporul ales drept victimă sunt românii. Să lăsăm
minciuna şi ipocrizia
deoparte, dacă ei consideră numele de „ţigan” ca fiind peiorativ, atunci să-şi ia numele lor originar, care este DOM
şi nu ROM!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire