DOM... ROM: UN INTERMEZZO ACADEMIC

SUMARUL BLOGULUI 

INDICE DE NUME

   

Am primit și dau mai departe... 

PROF. UNIV. DR. CORNEL  IONESCU 

DIRECTOR GENERAL AL ACADEMIEI ROMÂNE

  

ACADEMIA ROMÂNĂ 

București – Calea Victoriei 125 

CEI CE NE CONDUC TREBUIE FORȚAȚI 

SĂ REPARE NEDREPTATEA 

FĂCUTĂ POPORULUI ROMÂN!

  

Către Parlamentul României

  

Domnilor Senatori şi Deputaţi, 

În ultimul timp temele principale ale ştirilor au fost legate de reacţia ostilă împotriva cetăţenilor români din Italia şi, mai nou, şi din alte ţări europene. 

Această reacţie fără precedent îndreptată împotriva tuturor românilor stabiliţi în aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal şi infracţional al unei etnii minoritare de cetăţeni români, şi anume ţiganii sau etnia romilor.  

Această etnie nu este specifică României, ea întâlnindu-se în majoritatea ţărilor europene în diverse proporţii, dar noua sa denumire de romi (roma/romani/romanies în engleză) este asimilată mai ales cu numele ţării noastre, România, răspândindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatală pentru viitorul european al poporului român.  

Când cetăţeanul italian, de pildă, citeşte un articol în care se întrepătrund termenii romeno şi rom, este normal să se afunde într-o confuzie care, încetul cu încetul, duce la o suprapunere mentală a celor două denumiri. 

Odată această suprapunere instalându-se, ea funcţionează şi în sens invers; astfel, auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandează: „Țiganii, ţiganii!”, referindu-se la români.

Rezultatul pe termen mediu şi lung pentru populaţia României în raport cu popoarele europene poate fi devastator, instalându-ne în coada Europei. De aceea, înainte de a vedea ce este de făcut, merită studiat cum s-a ajuns în această situaţie. 

Şatră vine de la casta Kshatria (războinică), căreia nu i-au aparţinut niciodată. 

Ţigan/Zigeneur/Zingaro etc. vine de la Athinganoi, sectă religioasă grecească recunoscută pentru activitatea de prezicere și căreia ţiganii n-au i-au aparţinut niciodată. 

Gypsy vine de la Egyptian, cum şi-au spus acum vreo 600 de ani pentru a primi bani, locuinţe şi mâncare pe gratis, pretinzând ajutor ca fiind creştini egipteni aflaţi în pelerinaj. 

Yansser, cum sunt cunoscuţi la New York, vine de la ienicer turc, cum s-au prezentat ţiganii emigraţi în America pe la 1900.  

În Germania numele cele mai folosite sunt Zigeuner şi Sinti.  

În limba franceză s-a impus numele Gitanes.  

În limbile engleză şi spaniolă, Gipsy, respectiv Gitano.  

În Danemarca, Suedia şi Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tătari).  

Sunt câteva elemente importante care nu pot fi ignorate: 

1) generalul (şeful) Securităţii din jud. Sibiu în '71 era un ţigan; 

2) Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui Cioabă în '71-'72; 

3) Cioabă e văr primar cu Ion Iliescu (se poate verifica); 

4) Cioabă participă la primul congres ţigănesc de la Londra, din '71, unde apare prima oară etnonimul de Rom; 

5) anii '70 înseamnă plecarea masivă a saşilor; 

6) Securitatea organizează un program de colonizare cu ţigani a săsimii şi șvăbimii; 

7) scopul nu a fost integrarea ţiganilor. (Integrare înseamnă o populaţie minoritară ţigănească într-o populaţie majoritară de altă etnie. O majoritate ţigănească cu o minoritate ignorabilă de altă etnie nu duce la integrarea ţiganilor, ci la asimilarea celorlalţi. Dau cazul unor moldoveni din Galaţi asimilaţi în ţigănia din Gârcini, de lângă Braşov). 

Agresiunea lexicală rom/roma/roman – romani/români – romanies/romanians – romanes/româneşte a fost aplicată asupra ţării şi naţiunii noastre imediat după 1990, în cadrul unui program complex dezvoltat de Fundaţia Soros în România. Beneficiind de numeroşi membri ai etniei ţigăneşti în guvernările României – sunt notorii Ion Iliescu, Adrian Năstase etc. – după „Memorandumul” lui Petre Roman, care oficializa denumirile paralele, nimic nu le-a mai stat în cale schimbătorilor de limbă şi istorie. O primă dispută a fost cea legată de cuvântul romi, românii fiind prostiţi apoi că acesta va fi înlocuit cu rromi, o altă formulă care doar a sporit debandada lexicală. De amintit, ca fapt divers, că pe la jumătatea anilor '90, limba cu care Soros vroia să înlocuiască ţigăneasca primise numele de romalli, formă care nici nu se putea declina şi care a fost înlocuită ulterior cu romani şi varianta rromani. 

Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost modificată cu roma/romani/romanies. Confuzia este generală, inclusiv la nivelele academice ale intelectualităţii din ţările afectate de valul de imigraţie şi/sau infracţionalitate ţigănească. Cine ce să mai înţeleagă?!  

Strigător la cer este că denumirea nu are nici o bază istorică, ţiganii nu au purtat niciodată de-a lungul istoriei acest etnonim provenit din cuvântul dom, care pe limba originară a ţiganilor înseamnă „om”. 

Prin denaturare (voită) dom s-a transformat în rom (cu „r” accentuat), apoi din rom s-a trasformat în roma, apoi în romani şi în romanies. S-a ajuns astfel încât ţiganii să aibă numele identic cu al românilor în limba engleză: romani cu români şi romanies cu romanians (doar că în engleză nu există diacritice, după cum vedeţi, iar la o simplă căutare pe Google a cuvântului romani se vor afişa linkuri cu ţigani). Practic, denumirile sunt identice. 

În toată perioada post-decembristă s-a manifestat o presiune constantă din partea unor organizaţii sau din partea unor politicieni, personalităţi de frunte cu ascendență romă, în folosirea în documentele oficiale a etnonimului rom. 

Ca răspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 şi 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat prim-ministrului de atunci, Nicolae Văcăroiu, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu recomanda folosirea în continuare în documente a cuvântului „ţigan” în concordanţă cu cuvintele folosite în celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului român.  

Presiunile din partea cealaltă continuă şi în 2001 Petre Roman, ministrul de Externe, semnează un nou Memorandum cu numărul D2/1094/29.02.2000 către prim-ministrul Mugur Isărescu, în care, în virtutea dreptului de autoidentificare al populaţiilor, recomanda folosirea obligatorie în toate documentele oficiale române a denumirii de rom pentru a identifica etnia ţiganilor. Mugur Isărescu îşi însuşeşte Memorandumul şi emite o hotărâre de guvern în acest sens. Trebuie precizat că documentele UE referitoare la denumirea de rom erau indicative, iar nu obligatorii. 

Pe de altă parte, nimeni nu contestă dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general. Dar în cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie să existe suprapuneri peste denumirea istorică a unor popoare europene existente. Să nu uităm exemplul Greciei, care a refuzat să recunoască Republica Macedonia pentru că se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice greceşti (reţeaua Soros Open Network fiind şi aici vectorul principal în crearea acestei denumiri). Azi s-a ajuns la denumirea de FYR (Former Yougoslavian Republic) Macedonia. Dar ce putem aştepta de la o clasă politică ce este mai preocupată de interesele personale mărunte în detrimentul intereselor naţionale, compusă din indivizi fără perspectivă istorică, ce se promovează unii pe alţii pe criterii de cumetrie, iar nu de competenţă? Rezultatele se văd. În condiţiile în care România ocupă prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldovenească (o invenţie bolşevică) drept limbă oficială recunoscută în UE. S-a spus la momentul nominalizării că portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanâă pentru comisarul româan. Realitatea a dovedit contrariul.  

În timp ce Bulgaria luptă pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii români nu au schiţat nici un gest în problema limbii moldoveneşti. Privitor la problema ţiganilor în ansamblu şi a nefericitei denumiri de rom, fără îndoială că avem nevoie de minţi luminate, iar nu de teribilismul unui ministru de Externe ca şi Cioroianu, care, în suita gafelor monumentale, declara că ar fi bine dacă am cumpăra o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetăţenii noştri ţigani. Nu de fanfaronadă ieftină şi păguboasă avem nevoie. Romii români (sună interesant, nu-i aşa?) sunt şi ei cetăţeni cu drepturi egale. România trebuie să conlucreze cu UE în programe de afirmare a identităţii culturale a populaţiei de ţigani în paralel cu integrarea lor socială şi creşterea nivelului educativ. 

În ceea ce priveşte denumirea de rom, chiar dacă ne aflăm în ceasul al 12-lea, este necesar un plan de măsuri diplomatice, întinse poate pe mai mulţi ani, pentru a sensibiliza organismele europene şi a se îndrepta această mare eroare de a denumi o populaţie transfrontalieră, cum sunt ţiganii, cu un nume atât de apropiat (şi fatal generator de confuzii) de numele istoric al poporului român. Luând în considerare progresia demografică până în 2025, când pe fondul declinului de natalitate la români şi maghiari şi al scăderii mortalităţii la ţigani, aceştia ar putea reprezenta un procent semnificativ din populaţia României, depăşindu-i pe maghiari, la care adăugăm confuzia din ce în ce mai pregnantă a numelui de rom cu cel de român, poziţia României în familia europeană apare într-o situaţie tot mai îngrijorătoare. 

În absenţa unui plan concret ce trebuie urmărit cu consecvenţă, cred că sunt toate şansele ca în conştiinţa civică europeană să se consolideze credinţa că România chiar este ţara romilor (dacă nu s-a întâmplat deja) şi se prefigurează tot mai mult ideea domnului Teodor Meleșcanu, care spunea că se doreşte creerea unui stat ţigănesc în România, că România va fi în curând țara ţiganilor... 

Orice naţionalism se bazează pe:  

1 – limba comună (În sensul acesta s-au pornit alte campanii mincinoase demarate de reţeaua Soros Open Network, care încearcă să inventeze o limbă ţigănească împletită cu româna şi pe care au denumit-o... Romani Vlax. Exact: Vlax! Nu era de ajuns că ne-au furat etnonimul de român, acum vor să ne compromită şi etnonimul de valah/vlah. Această teorie strigătoare la cer este avansată de un anume Ian F. Hancock, care îşi publică lucrările prin intermediul organizaţiei Soros. Cercetătorul menţionat mai sus – şi care se recomandă drept Romani cu descendenţă britanică şi maghiară – este profesor de Studii Romani la Universitatea din Texas. El încearcă – şi probabil reuşeşte – să convingă mulţi naivi, inclusiv pe site-ul Universităţii americane, că „olahii” sau „vlahii” sunt de fapt ţigani, de unde ar veni şi denumirea limbii Vlax Romani, prezentată ca „un dialect al limbii române” vorbit de populaţia Vlax/Vlach! Este revoltător şi intolerabil: asistăm, practic, la rescrierea istoriei!);

2 – etnia comună = națiunea;

3 – etnonimul;

4 – teritoriul;

5 – statul;

6 – drapelul și stema;

7 – istoria comună.

  

Ţiganii au purces pe calea definirii propriului lor naţionalism. Au nevoie de un teritoriu. Poporul ales drept victimă sunt românii. Să lăsăm minciuna şi ipocrizia deoparte, dacă ei consideră numele de „ţigan” ca fiind peiorativ, atunci să-şi ia numele lor originar, care este DOM şi nu ROM!