ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CLIV)

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)

Nicolae Mărgineanu tatăl

2008

INTERVIU CU REGIZORUL 

NICOLAE MĂRGINEANU
DESPRE FILMUL VIEŢII TATĂLUI SĂU

Acest film nu rulează la nici un cinematograf – şi nici nu va rula vreodată. El s-a derulat, timp de 16 ani, la Cinemateca închisorilor comuniste din perioada 1948-1964. Scenariul şi regia au aparţinut organelor de Securitate, bătăuşi şi schingiuitori punîndu-şi talentul în slujba mistificării adevărului şi a distrugerii trupeşti şi sufleteşti celor ce le erau “obiectul muncii”. Imaginea poartă semnătura unui operator nevăzut, care, de la primul tur de manivelă ce ne bruschează, şi pînă la ultimul traveling, ce ne prelungeşte privirea în urmă, ne aduce sub lumina reflectoarelor neaprinse atmosfera de iad pămîntesc. Montajul pune cap la cap tablouri şi cadre de sine stătătoare, închegîndu-le într-un ansamblu perfect unitar prin varietate. Coloana sonoră ne înfricoşează prin alternanţa vaietelor chinuiţilor cu înjurăturile chinuitorilor. Nu există vreo însoţire muzicală, muzica neauzită e în permanenţă un marş funebru sugerat tocmai de lipsă. Decorurile reprezintă ziduri umede, mucede, celule cu ciment şi zăbrele. Costumele sînt vărgate uneori, dar în majoritatea scenelor haine rupte, cîrpite, cusute…Recuzita este simplă, economicoasă: ciomege, bîte, bastoane de cauciuc, obloane de lemn, paturi de fier, hîrdaie de tot felul, ace de băgat sub unghii, cele mai ieftine mijloace de tortură. Protagonist: Nicolae Mărgineanu tatăl. Cronicarul acestor întîmplări este Nicolae Mărgineanu fiul.

 

N. M.: Ţi-ai ales un început mult prea complicat. N-am intenţia de a literaturiza o realitate de cea mai abjectă cruzime şi de cea mai joasă speţă. Prefer întrebările şi răspunsurile simple. Am în faţă cele o sută de pagini ale jurnalului tatălui meu scrise imediat după ieşirea din ceea ce tu ai numit iad. Are două capitole: “Năpasta” şi “Calvarul”. Nu trebuie decît să le rezumăm cuvintele. Cuvintele mele vor fi cuvintele lui. Le ştiu pe dinafară. Nici un fel de alt cuvînt, al nostru, nu mi se pare potrivit.

G. N.: Cînd a început năpasta? Cînd s-a sfîrşit calvarul?

N. M.: Să le luăm pe rînd. Arestarea tatei s-a comis în ziua de 14 aprilie 1948. Cu puţin înainte fusese scos de la Universitatea din Cluj, unde funcţiona ca profesor la Institutul de Psihologie. Era, în acelaşi timp, vicepreşedinte al Asociaţiei Româno-Americane. A fost dus la Inspectoratul de Securitate, în pivniţa căruia se construiseră 20-30 de celule de cîte un metru lărgime şi doi metri lungime, înăuntrul lor fiind cîte o laviţă de lemn lungă de un metru şi jumătate şi lată de aproximativ 25-30 cm. Aerul venea pe sub uşă, unde era un spaţiu liber de 2-3 cm. Loc să se mişte nu era, nici lumină. S-a aşezat pe laviţă, s-a dezmeticit. După care a fost luat de un caraliu care avea ordin să-l transporte la Direcţia Generală a Securităţii din Bucureşti şi să-l împuşte dacă încearcă să fugă. Unde să fugă? Nu avea nimic pe conştiinţă. În drum spre gară, i s-a permis să treacă pe acasă, mama pregătindu-i în grabă un rucsac cu haine şi merinde. Eu dormeam, dar sora mea s-a trezit. La despărţire s-a legat de gîtul lui şi nu mai voia să-l lase să plece. În jurnal, momentul e scris cu litere tremurate, tata considerînd că a fost cea mai grea clipă din viaţa lui.

G. N.: Cum cea mai grea?!

N. M.: Ai răbdare, aşa e, greutăţile abia de acum urmau să înceapă. Ajuns la Securitatea din Bucureşti, l-a luat în primire Nikolski, directorul general. Toată lumea ştia de sălbăticia bătăilor lui, astfel că tata s-a bucurat cînd acesta, fără vreo anchetă prealabilă, l-a predat unor agenţi, cu dispoziţia de a-l transfera la Malmaison. Nu ştia că acolo îl aşteptau criminali la fel de odioşi. A aflat la percheziţia corporală de la intrare. Şeful arestului, o namilă care semăna mai degrabă cu un urangutan decît cu un om, l-a dezbrăcat la piele, l-a aşezat pe brînci, l-a controlat cu de-amănuntul, l-a pălmuit groaznic. Obrazul îi era atît de umflat încît îi acoperea o parte a ochiului. Apoi, la beci, ca o acţiune premergătoare primei anchete, alţi doi gealaţi i-au legat mîinile, i-au băgat un băţ între genunchi şi mîini, l-au ridicat aşezînd băţul pe doi stîlpi, corpul îi rămăsese în aer cu capul în jos şi cu picioarele în sus, începînd să îl lovească peste fese cu un baston de cauciuc înăuntrul căruia era sîrmă împletită. Dimineaţa, cînd acheta s-a sfîrşit şi a fost aruncat în celulă, fesele îi erau complet vinete şi a urinat sînge.

G. N.: În ce a constat ancheta? De ce l-au acuzat?

N. M.: Nişte lucruri aberante, imaginare, absurde. Că a fost angajat la Serviciul american de spionaj, că a primit bani pentru informaţii secrete, că a pus la cale un complot împotriva statului de democraţie populară instaurat la 23 august 1944 şi o mişcare de rezistenţă împotriva Uniunii Sovietice, nişte enormităţi în toată puterea cuvîntului.

G. N.: Ce a răspuns la toate aceste acuzaţii? Cum s-a apărat?

N. M.: Ce să răspundă? Cum te poţi apăra în faţa unor anchetatori ce erau monştri? Le-a spus adevărul. Că în America a fost cercetător ştiinţific la universitate în calitate de bursier al Fundaţiei Rockefeller. Că pledoaria pentru retrocedarea integrală a Transilvaniei i-a fost solicitată de primul ministru dr. Petru Groza, care, pentru fapta lui încoronată de succes, l-a asigurat de recunoştinţa ţării… Că tot la solicitarea lui a obţinut agrementul pentru numirea lui Ralea ca ministru la Washington. A fost inutil. Acest adevăr i-a scos din sărite pe bătăuşi. L-au ţinut nedormit două săptămîni, l-au bătut la tălpi şi la testicule cu o coadă de mătură, l-au îmbolnăvit, l-au epuizat, l-au adus într-un hal de nerecunoscut. Cînd leşina de durere, îl trezeau aruncînd asupra lui găleţi cu apă. L-au obligat să scrie, sub dictare, despre comploturi inexistente şi comitete de rezistenţă neînfiinţate. Adică tot tacîmul, însemnînd, după mintea lor diabolică, înaltă trădare, ceea ce, prin recunoaştere, i-ar fi atras tatei condamnarea la moarte. Dar a scris şi a semnat, săracul de el, gîndindu-se că la proces va putea retracta declaraţiile smulse sub caznă şi snopit în bătăi.

G. N.: Cînd şi unde a avut loc procesul?

N. M.: În 2 noiembrie 1948 s-a dat sentinţa. Procesul a fost o mascaradă. La Tribunalul Militar Bucureşti, al cărui preşedinte de odioasă amintire era celebrul general Petrescu. O fiară competentă şi experimentată în domeniu. În timpul guvernării Antonescu a schingiuit în bătăi nu numai mulţi legionari, ci şi deţinuţi comunişti, în calitate de director general al închisorilor. Apoi şi-a oferit serviciile regimului de dictatură proletară în procesul lui Maniu. Acum avea un singur rol: nu să judece, ci să condamne, conform directivelor organelor de partid. Grupul de aşa-zişi spioni şi trădători era format din 12 inşi, printre care şi profesorul George Manu de la Catedra de Fizică a Universităţii din Bucureşti, care, după o noapte de suferinţă asemenea celor suferite de tata, a încercat să se sinucidă, tăindu-şi venele cu muchia barei de fier a patului. Revin la darea sentinţei. Au curs pedepsele de 25 de ani muncă silnică, pentru îndeplinirea unicului scop urmărit de comunişti, exterminarea elitei intelectuale şi a adevăraţilor patrioţi români. Aici se încheie în jurnal capitolul “Năpasta”. Urmează capitolul “Calvarul”. Drum pe care tata şi-a călcat paşii 16 ani şi două luni...

G. N.: Te rog să-mi enumeri, mai întîi, închisorile prin care a trecut.

N. M.: Nu. Îţi voi enumera mai întîi alte nume. Locurile unde pînă la calvar şi-a făcut studiile de specializare şi cercetare în psihologie. Universităţile din Leipzig, Berlin, Hamburg, Paris, Londra. Apoi Universităţile Harvard, Yale, Columbia, Chicago şi Duke. Acum îţi spun şi numele închisorilor: Aiud, Jilava, Piteşti, Dej, Gherla. Fă comparaţie!

G. N.: Un cuvînt despre toate la un loc.

N. M.: Mai multe cuvinte despre fiecare.

Aiud: Faimoasa „zarcă” în care şi-au găsit moartea sute de deţinuţi. Mîncarea se limita la o singură supă, atît la amiază, cît şi seara, cu 3-5 boabe de fasole sau 40-50 de  boabe de arpacaş. Alteori, zile întregi, numai zeamă de sfeclă. După zece luni a slăbit 35 kg. Avea 42 kg. Foamea îi era cumplită, dar nu destul spre a nu recita uneori versuri din Infernul lui Dante, depăşită fiind cu mult cruzimea imaginată de zbuciumatul florentin. Uneori le chiorăiau în aşa hal maţele de foame, că au început să roadă firele de la rogojină.

Jilava: Celule cu două rînduri de priciuri suprapuse din scînduri, pe care dormeau 20 de deţinuţi. Nu se făcea foc niciodată. Frigul era mai cumplit decît foamea. Directorul Moromet şi gardienii, ca să se distreze, aruncau după deţinuţi cu beţe, ca după vite, pînă reuşeau să rupă vreo mînă sau vreun picior. Unul dintre deţinuţi, generalul Zaharia, invalid de război, care îşi pierduse o mînă în luptă şi fusese decorat pentru faptele de vitejie cu Ordinul Mihai Viteazul, era bătut cu sadism peste singura mînă ce o avea.

Piteşti: Căpitanul Mîndreş, directorul închisorii, fost cazangiu la Atelierele CFR Craiova, le-a ţinut următorul „discurs” nou-veniţilor: „Aceasta e academia mea, de la care nu plecaţi decît în mormînt, mama şi dumnezeul vostru de barosani, că bine aţi mai trăit pînă acum! Daţi-le în cap, mă, ca să priceapă unde sînt! Împuşcă-i, treci cu tancul peste ei, trage cu tunul, omoară-i, mama lor de deştepţi!”. Noaptea, pe la ora unu, cînd se întorcea beat mort de la cîrciumă, avea plăcerea să-i scoată pe coridor şi să-i ţină culcaţi cu faţa în jos 20-30 de minute, timp în care gardienii aruncau cîte o tonă de nisip şi alta de apă în celule, obligîndu-i ca pînă la cinci dimineaţa, cînd suna deşteptarea, să fie curate ca oglinda. Aici, în 1952, se petrecuseră lucruri de-a dreptul îngrozitoare, pe care mintea unui om sănătos la cap nu le poate crede. „Reeducarea”. În special studenţii erau obligaţi să declare în faţa celorlalţi că mama le-a fost curvă şi tata hoţ. Cei ce se opuneau erau schingiuiţi în bătăi, privaţi zile întregi de mîncare şi apă, obligaţi să soarbă ciorba fierbinte, aşezaţi pe burtă, timp în care erau loviţi pe spinare. În scurtă vreme, jumătate dintre ei au murit în chinuri groaznice, cu buzele, gura şi stomacul arse. De asemenea, a fost desenată şi figura blîndului Iisus în mărime naturală, iar în spatele ei a fost aşezat un tînăr cu sexul scos prin panou, ca să fie luat în gură de ceilalţi. Dumnezeu l-a păzit pe tata. Nu l-a lăsat pradă bestiilor. N-a apucat să treacă şi prin chinurile „reeducării”.

Dej: Încă din gară, transportul deţinuţilor a fost primit cu foarte multă ostilitate, iar palmele au pocnit pentru orice fleac. În celule, porţia de aer prin ferestrele zăbrelite li se dădea numai cîte o jumătate de ceas dimineaţa, la amiază şi seara. Oamenii mureau astfel ucişi cu lipsa aerului pentru a avea cantitatea suficientă de oxigen. O suferinţă pe care tata a considerat-o cea mai absurdă dintre crime. Aerul nu costa nici un ban. Nemaivorbind că erau scoşi o singură dată pe zi la toaletă, dar aveau numai două minute pentru evacuarea scaunului. Aproape toţi s-au îmbolnăvit de hemoroizi.

Gherla: Dacă numai această singură însemnare i s-ar păstra, şi ar fi destul pentru întregirea unui tablou duhnind a crime fioroase şi monstruozităţi, pe care, în jurnal, tata nu a mai vrut să le retranscrie. Însăşi reamintirea lor îi era un chin.

G. N.: Ce ar putea fi mai îngrozitor decît toate grozăviile pe care deja le-ai relatat?

N. M.: Modul inimaginabil în care au fost ucişi bătrînii deputaţi social-democraţi Jumanca şi Flueraş. Cu coada măturii băgată pe gură pînă în stomac. O scenă care întrece, desigur, toate scenele. Deşi nu a fost singura. Adaug, pentru finalul dialogului nostru, că de aici, de la Gherla, s-a eliberat pe 25 iunie 1964. I-a fost cea mai fericită zi din viaţă. M-a lăsat copil şi m-a găsit om în toată firea. Eram student la Bucureşti. Am venit cu primul avion. Nici un plîns de pe pămînt nu se compară cu plînsul de bucurie pe care i l-am văzut atunci. Altminteri, tata nu a plîns şi nu s-a plîns, niciodată. S-a stins din viaţă la 13 iunie 1980.

G. N.: În loc de ultima întrebare şi ultimul răspuns, spune-mi, la ce te gîndeşti?

N. M.: La tinerii care vor citi acest interviu. Ce vor înţelege? Ce vor crede? Nimic nu pare adevărat. Dar totul a fost adevărat.

A consemnat

Gelu NETEA

* Gelu Netea, „Interviu cu regizorul Nicolae Mărgineanu despre filmul vieții tatălui său”, în Puncte cardinale, anul XVIII, nr. 12/216, decembrie 2008, p. 15.

 

Nicolae Mărgineanu fiul

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg consum" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIII) – "Adevărata dramă de la Petru-Vodă" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIV) – "În jurul unei neînţelegeri" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXV) – "Ofensiva homosexualilor" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVI) – "Ultima biruinţă a lui Ştefan cel Mare" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVII) – "«Sfîntul» Mişa din Clejani" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVIII) – "Memento Gulag în Vendeea" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIX) – "La plecarea dintre noi a Părintelui Calciu" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXX) – "Tinereţe fără bătrîneţe" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXI) – "O nouă carte la Editura Puncte Cardinale..." (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXII) – "Despre poziţia Bisericii faţă de stăpînire" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIII) – Două traduceri din Annick de Souzenelle (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIV) – "Suferinţa ca binecuvîntare" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXV) – "Cele trei atacuri ale diavolului asupra lui Hristos" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVI) – "Luciferismul în ţara lui Caragiale" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVII) – "Sperietoarea şi modelul" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVIII) – "José Antonio Primo de Rivera..." (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIX) – "(De) ce uită Occidentul?" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXL) – " Principale diferenţe între Catolicism şi Ortodoxie"; "O istorisire de demult..." (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLI) – "Poezia carcerală (1): Valeriu Gafencu" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLII) – "Adevăr, Biserică, ecumenism" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLIII) – "De la un tînăr cititor al Punctelor cardinale" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLIV) – "Poezia carcerală (2): Radu Gyr" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLV) – "Paul Goma – lupul singuratic" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLVI) – "Biserica şi Securitatea" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLVII) – "Poezia carcerală (3): Nichifor Crainic" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLVIII) – "De la ecumenism la apostazie" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLIX) – "Taina decadenței" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CL) – "Dezbatere A.Z.E.C.: Cazul Nicolae Corneanu" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLI) – "Cele două Românii (XV)" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLII) – "De ce Bram Stoker aici?!" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLIII) – "Despre dreptul de proprietate într-o perspectivă ortodoxă" (2008)