„EXMATRICULAT” DE FB PENTRU 24 DE ORE

SUMARUL BLOGULUI 

INDICE DE NUME 

  

Iată că Facebook-ul tocmai mi-a făcut onoarea – invocînd „Standardele comunității” – de a-mi mai șterge o postare mai veche, cu ton pamfletar, în care îl citam pe un amic ce critica – dur, ce-i drept – starea jalnică a țării în pragul marelui centenar. Cum nu-mi imaginez că Facebook-ul moare de grija imaginii „țărișoarei” noastre, mă întreb mai degrabă cine vor fi fost pîrîșii... Oricum, e de constatat că politica FB devine din ce în ce mai intruzivă și mai discreționară, indiferent cine sînt „cozile de topor”. Se pare că zilele libertății (de gîndire și de exprimare) ne sînt „democratic” numărate (poate chiar cu acele „bune intenții” cu care și iadul este pavat)... Deocamdată am fost penalizat (să nu pot posta, comenta, aprecia, distribui etc.) pentru 24 de ore (cu amenințări de mai rău în caz de „recidivă”). (R. C.) 

Am şters ceva postat de tine 

Se pare că un element de conținut postat de tine nu respectă Standardele comunității noastre:

  

Codrescu Razvan 

AM UN AMIC FOC DE SUPĂRAT...  

„Evenimentul banal al unui meci de fotbal (Sporting – Steaua fără nume), pentru a cărui desfășurare abia dacă suntem în stare să asigurăm un prăpădit de gazon pe cea mai mare arenă fotbalistică a «neantului valah», ne pune în adevărata noastră lumină: o țară de hoți, de oligofreni și de handicapați, intrată prin jocul conjuncturilor într-o Europă pentru care nu existăm și unde românii sunt curent confundați cu rromii, iar Bucureștiul este curent confundat cu Budapesta. O țară a cărei principală carte de vizită pe mapamond rămâne un mit prost și care nici măcar nu-i al ei (Dracula), guvernată de o mafie de penali și de cretini năimiți, fruntașă în topul avorturilor și al bolilor de tot felul, cu un sfert din populație plecată să-și caute norocul prin lume și cu grosul putorilor rămase la vatră, să înjure de tot ce-i sfânt și să asculte la manele. Și pentru că «prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul», ne mai și credem «buricul pământului» și «Grădina Maicii Domnului», persecutați de-o planetă întreagă (jidani, masoni, papistași, țigani, bozgori, ruși, sorisiști, multinaționale etc. – și stai că vin musulmanii!) și având o singură aspirație comună: să moară (și) capra vecinului. Cum am ajuns în asemenea hal, după 45 de ani de comunism și 28 de ani de post/neo/cripto-comunism (ca să nu zic după 2000 de ani de dăinuire larvară)? – iată o întrebare de care mai degrabă li se fâlfâie și cetățeanului turmentat, și plagiatorilor cu doctorate, și tinerimii sătule de biserici și jinduite de spitale, și Europei care ne ține jupânește în cârcă și i se mai întâmplă din când în când să vină și să dea prin gropile noastre «budapestane». Dar uite că ne rabdă și pământul să-i facem umbră, și Dumnezeu să-i dăm cu tifla, mai de silă, mai de milă, până când ne vor mânca de vii frații noștri viermi, disperați și ei să-i tot facem de rușine!”