Blogul lui Răzvan Codrescu: PERIPLU ATHONIT (II)

Scăldată de valurile Mării Egee, peninsula Athosului – conform tradiţiei, cerută şi primită în dar de la Hristos de însăşi Maica Domnului – are o lungime de 60 de kilometri şi o lăţime variind între 12 şi 18 kilometri, iar vîrful Sfîntului Munte – Athonul – se înalţă la 2033 de metri. Vechi loc de nevoinţă isihastă, pînă în secolul al X-lea Athosul a cunoscut mai ales viaţa sihăstrească (totuşi, pe lîngă monahismul eremitic, au existat şi forme rudimentare de monahism cenobitic). Viaţa de obşte a devenit dominantă o dată cu întemeierea Marii Lavre, la anul 963, de către Cuviosul Athanasie Athonitul. Astăzi Athosul numără 20 de mănăstiri (în secolul XII erau… 300!) – în ordinea ierarhică din catalogul oficial athonit: Marea Lavră, Vatopedu, Iviru, Hilandaru, Dionisiu, Kutlumuş (cîndva “Marea Lavră a Ţării Româneşti”), Pantokrator, Xiropotamu, Zografu, Dohiariu, Karakalu, Filotheu, Simonos Petras, Sfîntul Pavel, Stavronikita, Xenofont, Grigoriu, Esfigmenu, Sfîntul Pantelimon (Russikon), Konstamonitu – şi 12 schituri, precum şi alte chilii şi colibe (unele dintre ele părăsite şi dărăpănate). Capitala Republicii Autonome a Sfîntului Munte se află la Kareia (Karyes). Deşi au făcut cele mai multe danii către “Sfetagora” de-a lungul timpului, ba chiar au rectitorit mănăstiri întregi, românii – spre deosebire de ruşi, sîrbi şi bulgari – nu au o mănăstire a lor în Athos, ci doar două schituri: Prodromu (gr. prodromos, “înainte-mergător”), care ţine de Marea Lavră, şi Sfîntul Dimitrie-Lacu (gr. lakkos, “groapă, văgăună”), care ţine de Mănăstirea Sf. Pavel, precum şi alte cîteva chilii (mai de seamă fiind cea “vatopedină” de la Kolciu, închinată Sfîntului Gheorghe, unde s-a ostenit şi odihneşte astăzi vrednicul de pomenire părinte Dionisie Ignat, unul dintre marii duhovnici athoniţi ai secolului XX, mutat la Domnul în 2004). Supranumit “Grădina Maicii Domnului”, Athosul are astăzi aproape 3000 de vieţuitori (pentru comparaţie, în 1920 avea în jur de 10.000), între care aproape 200 de români (i-am întrecut numericeşte pe ruşi şi ocupăm locul doi, după greci). Fotografiile postate în continuare au fost făcute în noiembrie 2012. (R. C.)

LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU