EDITURA FILOS: UN PAS CU DREPTUL

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Săptămîna aceasta, la Librăria Sophia, a avut loc lansarea bucureşteană a cărţii regretatului Mihai Buracu: Eu sunt scribul… Amintiri şi poezii din închisori, prefaţă de Sorin Lavric, cuvînt înainte, studiu introductiv şi adnotări de Alin Mureşan, Ed. Filos, Mioveni, 2012, 321 pagini (format 13x20).

Apărut sub egida Centrului de Studii în Istorie Contemporană (Col. „Fenomenul Piteşti”), volumul, îngrijit cu acribie de vrednicii Alin Mureşan (autor al cărţii referenţiale Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate, editată şi reeditată de Polirom) şi Ionuţ Trandafirescu, cuprinde atît memoriile fostului „piteştean” Mihai Buracu (1930-2011, senator de Mehedinţi din partea PNŢ-CD între 1992-1996), cunoscute mai ales ca Tăbliţele de săpun de la Itşet-ip [Piteşti], cît şi versurile sale din închisoare şi articole pe care le-a publicat în presa postdecembristă. Este, pe cît pot eu aprecia, cea mai bună ediţie de pînă azi a unei cărţi din vasta literatură a închisorilor comuniste din România. Pe lîngă densele pagini de prezentare semnate de d-nii Lavric şi Mureşan (două dintre vocile cele mai autorizate în analiza istoriei recente, şi mai ales a fenomenului complex al rezistenţei anticomuniste), eleganta ediţie are bogate note de subsol, index-uri de antroponime şi toponime, precum şi preţioase informaţii bibliografice la zi. Anexa cu fotografii sporeşte şi ea interesul documentar al ediţiei.

Volumul ar trebui să nu lipsească din biblioteca nici unui intelectual creştin din România şi s-ar cuveni să constituie un model pentru alte ediţii din literatura de închisoare (ce a suferit prea mult, pînă în anii din urmă, de tarele curente ale amatorismului editorial).

Editura Filos (care are acum adresă bucureşteană: Vulturilor 8) îşi onorează tinereţea cu proiecte ambiţioase, dintre care se detaşează cel axat pe bibliografia esenţială a „fenomenului Piteşti” (unic – prin brutalitatea bestială şi perversiunea diabolică – în tot universul concentraţionar al fostei lumi comuniste). Să-i dorim tot succesul în concretizarea acestor proiecte, care pot genera, duse pînă la capăt, o necesară primenire morală şi deontologică a istoriografiei româneşti contemporane, dar şi a conştiinţei noastre naţionale şi religioase, prea îndelung umbrite sau îngustate de prejudecăţi şi compromisuri ideologice - cînd roşii, cînd albastre... (R. C.)