vineri, noiembrie 09, 2012

INTERMEZZO LIRIC: SONETELE LUI DIONIS (23)

SUMARUL BLOGULUI



DIN SONETELE
SĂRMANULUI DIONIS


LXVII

Pe vremea mea se şlefuia cuvîntul
şi nu scria nici unul dintre noi
“cum îi venea”, nici nu se da-napoi
de zeci de ori să-şi tot rescrie cîntul.

Voiam să sune orice vers perfect
(iar eu de-aceea în vileag nici unul
n-am dat, rîvnind neîncetat mai bunul,
căci toate-aveau un cît de mic defect).

Mă-ntreb şi azi de este poezie
ce n-are rimă, ritm şi nici măsură,
că-n artă nu ideia însăşi fură,
ci cît e trudă-n ea şi măiestrie.
Cît despre “simţimînt”, frumosul nu-i
decît prin mahalale pîrga lui.


LXVIII

Deşi de-un veac n-am mai ieşit pe-afară,
o uşă de-aş afla, m-aş mai gîndi:
la cît e viaţa-n lume de amară,
nu-mi este mie cald şi bine-aci?

Sărman eram pe cînd băteam Copoul,
iar azi stau ca un paşă-n pat şi scriu!
N-am grijă de parale… iar eroul
din cărţi, ieşind, aş mai putea să fiu?

Mă cheamă-n largul lumii vreo iubire?
Mi-e scris pe crucea vremii vreun destin?
Cînd tot ce sînt e gînd şi amintire,
de ce să ies – şi singur, şi străin?
Oricum, atîrn de-un fir aşa subţire
că, dacă plec, mă tem că nu mai vin…


LXIX

Cu mult mai buni au fost atîţia poate,
dar doar pe mine moartea m-a uitat!
Mă-ntreb: blagoslovit sau blestemat
sînt eu de ceru-n care-s scrise toate?

Închis de unde nimeni nu mă scoate,
de vreun folos nu-mi sînt cu-adevărat
nici mie, ce-s de tot însingurat,
nici lumii largi, ce-i doldora de gloate.

De ce trăiesc? Dar şi de ce-aş muri?
Cînd eşti aşa de mult nimicnicie,
totuna le eşti lor, iar ei ţi-s ţie,
şi sfinţi sau păcătoşi, şi morţi sau vii.
Destul e să-ţi ajungi, că-n rest nu are
nici viaţa sens, nici moartea-ncredinţare.

Pentru conformitate,
Răzvan CODRESCU

Nota bene: Mă opresc aici cu postarea pe blog a sonetelor lui Dionis. Celelalte (în total, sînt 99 publicabile, o duzină rămînînd de nedescifrat, integral sau în mare parte, din pricina deteriorării filelor de manuscris, iar alte cîteva fiind neterminate) se vor regăsi în volumul pe care, cu voia lui Dumnezeu, îl voi edita, cel mai probabil, în 2013 – cînd se împlinesc şi 160 de ani de la naşterea autorului, cum am putut stabili chiar pe baza unora dintre sonete (fără a putea preciza data exactă). Continui investigaţiile în legătură cu data eventualului deces (deşi deocamdată nu se poate vorbi cu certitudine decît despre o dispariţie fără urmă, nu înainte de împlinirea vîrstei de o sută de ani, dar nici mult după aceea). (R. C.)


Mai puteţi citi pe acest blog:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire