Săptămîna aceasta, la Librăria
Sophia, a avut loc lansarea bucureşteană a cărţii regretatului Mihai Buracu:
Eu sunt scribul… Amintiri şi poezii din
închisori, prefaţă de Sorin Lavric, cuvînt înainte,
studiu introductiv şi adnotări de Alin Mureşan, Ed. Filos, Mioveni, 2012, 321
pagini (format 13x20).
Apărut sub egida Centrului de Studii în Istorie
Contemporană (Col. „Fenomenul Piteşti”), volumul, îngrijit cu acribie de
vrednicii Alin Mureşan (autor al cărţii referenţiale Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate, editată şi reeditată de
Polirom) şi Ionuţ Trandafirescu, cuprinde atît memoriile fostului „piteştean”
Mihai Buracu (1930-2011, senator de Mehedinţi din partea PNŢ-CD între
1992-1996), cunoscute mai ales ca Tăbliţele
de săpun de la Itşet-ip [Piteşti], cît şi versurile sale din închisoare şi
articole pe care le-a publicat în presa postdecembristă. Este, pe cît pot eu
aprecia, cea mai bună ediţie de pînă azi a unei cărţi din vasta literatură a
închisorilor comuniste din România. Pe lîngă densele pagini de prezentare
semnate de d-nii Lavric şi Mureşan (două dintre vocile cele mai autorizate în
analiza istoriei recente, şi mai ales a fenomenului complex al rezistenţei
anticomuniste), eleganta ediţie are bogate note de subsol, index-uri de
antroponime şi toponime, precum şi preţioase informaţii bibliografice la zi. Anexa
cu fotografii sporeşte şi ea interesul documentar al ediţiei.
Volumul ar trebui să nu lipsească din biblioteca nici
unui intelectual creştin din România şi s-ar cuveni să constituie un model
pentru alte ediţii din literatura de închisoare (ce a suferit prea mult, pînă
în anii din urmă, de tarele curente ale amatorismului editorial).
Editura Filos (care are acum adresă bucureşteană:
Vulturilor 8) îşi onorează tinereţea cu proiecte ambiţioase, dintre care se
detaşează cel axat pe bibliografia esenţială a „fenomenului Piteşti” (unic – prin
brutalitatea bestială şi perversiunea diabolică – în tot universul
concentraţionar al fostei lumi comuniste). Să-i dorim tot succesul în
concretizarea acestor proiecte, care pot genera, duse pînă la capăt, o necesară
primenire morală şi deontologică a istoriografiei româneşti contemporane, dar
şi a conştiinţei noastre naţionale şi religioase, prea îndelung umbrite sau
îngustate de prejudecăţi şi compromisuri ideologice - cînd roşii, cînd albastre... (R. C.)
Minunat! Succes noii edituri!
RăspundețiȘtergere