AL ŞAISPREZECELEA POEM NEPTIC

SUMARUL BLOGULUI

AKEDIA

Mi-au devenit ai zilei zori povară

şi vremea trece parcă tot mai greu,

pe buze ruga-i doar icnire-amară,

iar gîndu-mi fuge-n alte părţi mereu...

M-am plictisit de lume şi de mine,

dar şi de-asaltul slavei Tale mute,

şi-aşa de singur sînt că nu-mi mai vine

decît să casc de stearpa mea virtute.

Nu-i nici măcar vreun demon de amiază

să dea tîrcoale-n jur chiliei mele,

ci doar lumina cade, ca o piază,

pe sila mea de bune şi de rele.

De ce-ar mai fi să-mi pese de păcat

cînd nu mai am credinţa de-altădată

şi nu mă simt decît un stîrv uitat,

pe care moartea prin pustie-l cată?

M-am deşteptat din vechea amăgire

sau m-a smintit cumplita bătrîneţe?

E-o oboseală mai presus de fire

şi-un dor al cărnii minte să se-nveţe...

Acum să-mi vină înger, dacă poate!

Acum să-mi dea Stăpînul lumii semn!

Pe cît se vede, doar poveste-s toate,

din cer şi pîn’ la crucea Lui de lemn...

Da, viaţa mi-am jucat-o pe-o minciună,

ce poate-a fost în felul ei frumoasă,

dar azi în gura morţii se răzbună,

căci singur cuc şi ros de viermi mă lasă.

Şi fraţii? Unde-s fraţii mei, asceţii?!

Pe limba ei ne-a înghiţit pustia

şi, vrînd s-aflăm temeiurile vieţii,

i-am pregătit doar morţii veşnicia.

Măcar de-am fi cu toţii împreună

acum, cînd praful s-a ales de noi,

de-am împărţi aceeaşi văgăună

şi-aceeaşi deznădejde de apoi!

Nimic şi nimeni, gol şi sus, şi jos!

Aş blestema, dar n-am habar pe cine,

şi tot ce-mi pare-a fi mai de folos

e somnul – care nu-i zgîrcit cu mine...

Căci orişicît, în groaznica-mi trezie,

credinţa şi nădejdea mi-am pierdut,

în somn visarea încă-mi mai îmbie

plăceri de care parte n-am avut.

Ba chiar, într-o feerică lumină,

mai lasă loc unei năluci de rai,

în care Tu, minciuna mea divină,

din veci m-aştepţi cununa să mi-o dai.

Atunci eu cad în roua ierbii pure

şi-Ţi zic: „Părinte, nu m-aş mai trezi!”,

şi sînt ca primăvara o pădure

ce uită cîte iarna pătimi...

Şi-n somn, zic fraţii, îi fu dat să moară,

zîmbind senin vedeniei de nespus...

Cu ce măsură Domnul ne măsoară –

e taina Lui de toate mai presus.

Răzvan CODRESCU

Puteţi (re)citi aici primele două poeme neptice.
Puteţi (re)citi aici al şaselea poem neptic.
Puteţi (re)citi aici al optulea poem neptic.