PÎINE ŞI CIRC ?

SUMARUL BLOGULUI

Am fost solicitat deunăzi să răspund unei noi anchete a revistei româno-americane Origini (1-2-3/2010). Postez şi aici întrebările (deşi prea lungi) şi răspunsurile (deşi prea scurte)... (R. C.)

Origini: Cît de afectată este astăzi societatea românească postcomunistă de ceea ce Juvenal a numit în satirele sale panem et circenses (“pîine şi circ”), sintagmă prin care reproşa mai marilor Romei, aflate în declin, că nu au altă voinţă decît aceea de a hrăni şi a oferi distracţii sîngeroase maselor?
Răzvan Codrescu: La noi se aplică mai degrabă formula: circenses sine pane, “circ fără pîine”.
Origini: Opinaţi că e nevoie de un nou program politic, de noi politicieni, de un nou împrumut de la UE, sau de o revoluţie morală pe baze creştin-ortodoxe pentru a eradica politicianismul şi racilele lui: corupţia de sus, ciocoismul, lichelismul, clientelismul, fariseismul, necinstea clasei politice etc.?
Răzvan Codrescu: E nevoie de toate acestea la un loc (“Ultima soluţie: înc-o revoluţie!”... dar pe care să n-o mai fure nimeni) şi tocmai de aceea situaţia mi se pare, practic, insolubilă (cel puţin pe termen scurt).
Origini: Credeţi că situaţia geopolitică a României ne-a condamnat la o aşa-zisă “teroare a istoriei”, sau, dimpotrivă, situarea noastră între Occient şi Orient ar fi trebuit să fie benefică, creatoare?
Răzvan Codrescu: Dăm prea mult vina pe geografie şi istorie (vitrege, ce-i drept), uitînd că pînă la urmă “omul sfinţeşte locul”. Noi n-am reuşit să-l “sfinţim” decît liric (“Pe-un picior de plai,/ pe-o gură de rai...”) sau demagogic (“Grădina Maicii Domnului”), aşa că, după două mii de ani de dăinuire goală, totul rămîne de făcut, iar locul, înainte de a-l sfinţi, trebuie mai degrabă să-l exorcizăm (căci “frăţia cu dracul” n-a rămas fără urmări). Cioran a găsit formula: “Schimbarea la faţă a României”; noi ar urma să-i determinăm mai bine conţinutul şi s-o punem în lucrare. Dar deocamdată părem ocupaţi cu războaiele româno-române şi culesul de prin grădinile altora. Pînă ne facem timp, s-ar putea să ieşim din istorie...