INTERMEZZO LIRIC: CRUCEA VEȘNICIEI

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Iubirile nu toate le luăm cu noi în cer,

ci Dumnezeu le cerne prin sita lui de sus,

și-așa vom ști cît suflet de-a lungul vieții-am pus

în ce a fost pe lume frumos și efemer.

De n-ar rămîne duhul ca un drumeț stingher,

ci ar pieri o dată cu trupul, la apus,

ne-ar fi ușoară crucea ce o avem de dus

și moartea-ar șterge totul, cu legea ei de fier.

Dar tot ce-am fost se-alege, ca grîul de neghină,

și veșnicia vine grămadă peste noi,

în stînga cu-ntuneric și-n dreapta cu lumină,

și iar ne-o fi rușine, ca-n rai, că sîntem goi...

Nimicul nu există în ordinea divină,

ci tot ce este are de-a pururi un apoi.

Răzvan CODRESCU