Ești ateu și nu crezi în Dumnezeu? Ești un intelectual al cărui
nivel de educație e atît de mare încît te împiedică să îți asumi un crez
religios? Ești o persoană care
iubește viața imorală atît de mult încît nu ai timp să te gîndești la Dumnezeu
ori la ce va urma după moarte? Dacă ești una dintre aceste persoane, citește cu atenție! Dar și noi, ceilalți, care credem, merită să luăm aminte.
Redăm pe scurt convertirea la creștinism a unui tînăr iranian, fost
musulman, apoi intelectual ateu. Viața lui imorală l-a îndepărtat și ea
de Dumnezeu, pînă într-o zi, cînd, din întîmplare, a citit în Matei 25 despre vînzarea
Mîntuitorului. A fost momentul în care a început să gîndească rațional, să
citească Biblia aprofundat, să se îndrăgostească de ea și să studieze amănunțit
doctrina creștină. La
31 de ani, în decembrie 2016, s-a încreștinat, îmbrățișînd doctrina catolică.
Prima parte din povestea acestei convertiri a fost postată aici
pe 09.12.2019. Iată acum și a doua parte.
Brownsville,
Texas
Prima slujbă pe
care Sohrab o acceptă după terminarea studiilor universitare e în Brownsville,
Texas, un oraș unde se întîlnesc două civilizații extreme, cea americană și cea mexicană.
Sohrab predă cursuri la clasele elementare pentru copiii imigranților mexicani și de
culoare. Oricîtă răbdare are el cu copiii, învățătura nu se prinde de ei. Din
ce cauză? Copiii sînt săraci și dezavantajați. Dacă ar fi din familii bogate,
ar învăța mai bine. Așa era învățat Sohrab să gîndească, prin perspectiva
marxistă.
În Brownsville,
însă, gîndirea începe să i se schimbe. Unul dintre învățători e un israelian
ortodox care credea în Dumnezeu, ținea Sabatul și nu dădea note de trecere elevilor
care nu învățau. Cei doi devin prieteni. În timp, israelianul îi deschide
mintea lui Sohrab să înțeleagă că sărăcia nu are nimic de a face cu lipsa de
interes a copiilor în a învăța. Totul are de-a face cu familia și educația de
acasă. Majoritatea copiilor, mai ales a celor de culoare, parveneau din familii
unde fie tatăl, fie mama lipseau, se consuma alcool și/sau
droguri, se practica promiscuitatea sexuală, iar copiii trăiau mai mult pe
stradă decît în prezența părinților lor.
New York, New
York
În timpul
verii, Sohrab și toți învățătorii claselor primare sînt trimiși la New York
pentru cursuri de specializare. Mai bine zis, spune Sohrab, „cursuri
de îndoctrinare”. Sohrab își petrece serile și nopțile la New York asemenea unui desfrînat.
Se îmbată în fiecare zi, se agață de tinere, înjură, începe să consume droguri.
Pînă cînd,
într-o miercuri seară, în drum spre un bar, trece pe lîngă o catedrală catolică
din New York. Se oprește și intră. Pînă atunci nu mai fusese într-un
lăcaș de închinare creștin. Ceea ce vede şi aude îl mișcă. Îi plac liturghia,
omilia și oamenii din jur. Oameni diferiți de el. Păreau niște „sfinți”, scrie
Sohrab, parcă neatinși de mizeria morală din afara clădirii, umili, rugîndu-se în
genunchi. Ce-i face pe oamenii aceștia diferiți, se întreabă Sohrab? Cum de el
nu e asemenea lor? Cum de ei cred în Dumnezeu, dar el nu?
După cîțiva ani
în Brownsville, Texas, unde era profesor de liceu, Sohrab se
mută împreună cu mama lui la Boston, unde se înscrie la Facultatea
de Drept. După 3 ani de studii devine avocat. Primește o ofertă bună de la
una dintre firmele prestigioase de avocați din Boston, dar
alege profesia de jurnalist la prestigiosul cotidian american The Wall Street Journal. Se mută la New
York, unde își întîlnește viitoarea soție, iar după cîțiva ani e transferat
cu profesia la Londra, în 2014. La Londra muncește ca șef de
birou pentru The Wall Street Journal. Continuă să-și consume
viața în beții, pînă cînd în minte începe să audă
întrebarea: When are you going to change? („Cînd
te vei schimba”? – p. 143).
Londra, Marea
Britanie
În care
direcție să o ia? Era ateu, cu toate că începuse să citească Biblia mai des și
cu mai multă atenție. Să se întoarcă la religia străbunilor lui, la Islam?
Asta pentru el era exclus, în primul rînd pentru că iranienii au fost forțați
prin violență să se convertească la Islam. Islamul nu e o religie nativă a
iranienilor. În al doilea rînd, nu putea îmbrățișa Islamul
pentru că văzuse cu ochii lui și pe pielea
familiei lui fundamentalismul și totalitarismul islamic vreme de 40 de ani.
Creștinismul,
însă, îl atrăgea mai mult, pentru că, din perspectiva lui, era o
religie a dialogului. Mîntuitorul dialoga cu oamenii, le răspundea la
întrebări, le discuta îndoielile. Nu îi constrîngea să se convertească la
religia lui. Nu îi forța să-L urmeze.
În acei ani
Sohrab citește, pe lîngă Biblie, și volumele unor gînditori creștini influenți,
care l-au influențat să vadă în creștinism nu doar o credință vie și ușor de
înțeles, ci și una rațională, una care nu fuge de știință, ci
caută să explice în mod rațional știința din punct de vedere al creației lui
Dumnezeu. A fost influențat și de gîndirea lui Leo Kass, filosoful evreu ale
cărui cărți i-au deschis mintea să înțeleagă că „știința
e o religie care pretinde să cunoască, dar nu cunoaște adevărul” (science is a religion which pretends to but does
not know the truth).
Știința nu dă
răspunsuri întrebărilor elementare cu care s-au confruntat oamenii de-a lungul
mileniilor: De ce existăm? De ce existăm pe planeta Terra și nu pe alta? De ce avem
o conștiință? De ce ne gîndim și ne preocupă viața veșnică? De ce ne
îndrăgostim? Ori, where did the inner standard
or knowledge originate? („care e originea standardelor morale,
ale cunoștinței”? – p. 158).
Sohrab devine
creştin
În timp, Sohrab
conștientizează că mîndria personală mai mult ca orice îl împiedică să facă
ultimul pas: convertirea la creștinism. Încetează să-i
mai citească pe Marx și pe filosofii atei, așa cum făcuse
pe vremea studenției, și începe să citească asiduu cărți
care l-au influențat și îndrumat spre creștinism.
Citește The Five Books of Moses („Cele
cinci cărți ale lui Moise”), volum publicat de Robert Alter în 2004.
Citește și cartea lui Joseph Ratzinger Jesus
of Nazareth, care, zice el, l-a influențat cel mai mult și din care a înțeles că the road to the fullest freedom ran through
the Cross („drumul spre plinătatea libertății trece prin Cruce” – p. 167).
Colegii din
biroul de la Londra îl influențează și ei pe Sohrab spre bine.
Mulți dintre ei erau creștini tineri britanici, neo-protestanți, tineri
cinstiți, care practicau abstinența, curățenia morală, nu foloseau droguri,
alcool ori tutun, tineri care respectau tinerele, relațiile dintre tineri și
tinere fiind curate.
În acei tineri
Sohrab vede practica concretă și autentică a creștinismului. Dacă cărțile
intelectualilor creștini i-au deschis mintea să priceapă adevărurile creștine,
tinerii creștini practicanți i-au arătat fața reală a creștinismului
autentic pus în practică.
Tinerii
creștini îl invită pe Sohrab la bisericile lor. La început ezită, dar apoi
acceptă. Îi plac slujbele bisericești. Începe să frecventeze și bisericile
catolice din Londra. Se împrietenește cu un preot cu care poartă discuții lungi
și aprofundate privind creștinismul și rolul central a lui Hristos în creștinism.
În final, pe 19 decembrie 2016 se încreștinează, fiind botezat într-o biserică
catolică.
Un alt
eveniment pe care Sohrab îl discută, care l-a îndreptat și mai decisiv
către creștinism, ține de zilele de la sfîrșitul anului 2016. A fost trimis la Istanbul
de The Wall Street Journal să scrie un articol despre traficul de emigranți din
Orientul Mijlociu și Asia în Europa. Fiind iranian, s-a infiltrat ușor într-o
rețea iraniană care facilita trecerea ilegală a iranienilor din Turcia în
Grecia. Cu acel prilej descoperă, între emigranți, un număr mare de
iranieni convertiți la creștinism. Era copleșit observînd-și conaționalii
citind Noul Testament și rugîndu-se lui Iisus.
Trăim în
vremuri de răscruce. Vremurile se schimbă. Ceea ce nu e nou. Vremurile s-au
schimbat pe parcursul a mii de ani. Dar adevărul etern pe care
îl învățam din Sfintele Scripturi e dovedit din nou în aceste pagini finale ale
cărții lui Sohrab: Hristos stă la răscrucea vremurilor. A fost de la început și
va fi pînă la capăt.
Cartea lui Sohrab Ahmari poate fi
cumpărată de la Amazon.
ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu