duminică, decembrie 01, 2019

INTERMEZZO LIRIC: MURIND IUBIRII



De-ar fi iubirea-n noi să nu mai moară,
am face-o-n ceruri coardă de vioară,
isonul să-l putem de-a pururi ține
oștirii dalbe a luminii line.
Dar nu rămîne-n noi iubirea vie
cît să suim cu ea în veșnicie,
ci-o risipim prin anii grei de vină,
cu minte rea și inimă puțină.
E Dumnezeu așa de trist de noi
încît și-ar lua Cuvîntul înapoi.
Dar nu și-l ia, din mare mila lui,
ci cui pe cruce rabdă după cui,
bătîndu-se în carnea lui furată
cît drept ar fi făptura să și-o bată!
Să rabde el oricît, vom fi noi oare
mai mult decît iubire care moare?

Răzvan CODRESCU

1 comentarii:

La 6/12/19 9:06 p.m. , Anonymous Anonim a spus...

O poezie cu detentă de sonet shakespeareian.

Ferice de autor!

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire