Nu se ştie exact în ce proporție, dar e cert că dintre
musulmanii care migrează în Europa unii se secularizează complet, devenind
atei, iar alţii se convertesc la creştinism. Nu demult am discutat acest
fenomen din perspectiva unui studiu publicat în SUA de Pew Research Center cu privire
la musulmanii Statelor Unite. Conform studiului respectiv, numărul musulmanilor
în SUA creşte anual cu 100.000, dar şi scade cu 100.000. Adică, tot la 100.000
de noi musulmani, 100.000 de musulmani abandonează Islamul: fie devin atei, fie
ne se mai identifică cu nici o religie, fie se convertesc la creştinism. Din
cei 100.000, cam 22.000 se convertesc la creştinism, iar din aceşti 22.000, cam
22% sînt musulmani iranieni (vezi aici).
Luna trecută am publicat recenzia unei cărţi a unei
femei iraniene care s-a convertit la creştinism în Suedia și care, în ultimii 5
ani, a facilitat convertirea la creştinism a 1500 de musulmani (vezi aici). E de netăgăduit că unii dintre musulmanii Europei se convertesc la creştinism, în
număr modest, dar constant. Presa europeană evită acest subiect-tabu, dar noi
am cules de-a lungul ultimilor ani materiale sporadic publicate despre
convertirea musulmanilor la creştinism şi le analizăm aici.
Convertirea
masivă a iranienilor la creştinism
Cea mai spectaculoasă
convertire a musulmanilor la creştinism se petrece în Iran. În 1979 în Iran
erau doar 500 de creştini. Astăzi sînt 360.000, o creştere formidabilă. Unele
surse estimează numărul lor la 500.000, iar altele la chiar un milion! Este,
zic experţii, cea mai spectaculară creştere numerică a creştinilor din lume la
ora actuală. Cu toate acestea, ei constutuie doar 0,5% pînă la 0,6% din
întreaga populaţie a Iranului. E totuşi un început bun, care a atras atenţia şi
îi alarmează pe liderii islamici. Majoritatea creştinilor iranieni se întrunesc
în case, iar puţinele biserici care au fost clădite, în mod clandestin, au fost
demotale de autorităţi. Un raport al securităţii de stat întocmit acum 7 ani arăta
că numărul caselor unde se strîngeau creştinii la închinare erau pe atunci de
ordinul sutelor ori chiar al miilor. Doar într-un singura oraş, Mashahad – cel mai islamic oraş din
Iran, capitala islamică a Iranului şi capitala mondială a musulmanilor șiiți –
autorităţile au identificat 200 de astfel de case.
Liderii creştini
din Iran cred că în următorii ani numărul creştinilor de acolo va ajunge la cîteva
milioane de persoane. Motivul principal pentru care iranienii se convertesc la
creştinism este dezamăgirea față de regimul islamist, dar şi foamea lor
sufletească. Periodic, presa internaţională scrie despre pastori creştini
iranieni care dispar, ori sînt arestaţi şi trimiși în instanţă. Majoritatea
celor care se convertesc la creştinism sînt tineri. Creştinismul a devenit
foarte popular în rîndul lor şi în zone strategice, cum ar fi locurile de
pelerinaj. În august 2017, presa internaţională a anunţat că guvernul iranian a
trimis învăţători musulmani în oraşele cu un procent ridicat de tineri
convertiţi la creştinism, pentru a-i readuce la Islam. În 2016, 193 de creştini
au fost arestaţi în Iran pentru „subversiune la adresa securităţii statului”.
Cîteva zeci dintre ei au fost găsiţi vinovaţi, iar sentinţele primite au fost
de la 10 ani în sus. Anual, guvernul iranian cheltuie milioane de dolari pentru
contracararea influenţei creştine în rîndul populaţiei. Materialele creştine şi
literatura creştină depistată în librării ori în spaţiul public sînt
confiscate.
Musulmanii se
convertesc la creştinism şi în China. Conform unui articol din 24 ianuarie anul
acesta, în China sînt aproape 100 de milioane de creştini şi 20 de milioane de
musulmani. Doar cîteva mii de musulmani s-au convertit la creştinism, dar acum
cîţiva ani numărul lor era infim. La fel în Nigeria, unde anul trecut au fost
botezaţi 400 de musulmani „radicali”. Prin „radicali” se înţelege nu teroriştii
lui Boko Haram, ci populaţia fulani, o populaţie pastorală
musulmană care e mai rea decît teroriştii islamişti. În 2014 ei au ucis peste 1200
de creştini. Conform indexului global al terorismului (Global Terrorism Index), în 2014 radicalii fulani erau pe locul 4 (patru)
în lume în ceea ce privește terorismul împotriva creştinilor (vezi aici).
Convertirea
musulmanilor în Germania
Mii de musulmani
se convertesc şi în Germania. E o cifră infimă considerînd că din 2015 încoace
Germania a primit peste un milion de migranţi musulmani şi că în 2015 avea deja
4 milioane de musulmani. Totuşi, e un început bun care foarte probabil va duce
la rezultate şi mai bune. Spre exemplu, o biserică începută în Berlin, în 2008,
cu doi refugiaţi musulmani convertiţi la creştinism, în 2016 a ajuns la 1200 de
persoane. Majoritatea convertiţilor sînt din Iran şi Afganistan. Orele de cateheză
au pînă la 250 de musulmani care doresc să afle despre creştinism. Numărul
celor care nu sînt botezaţi, însă, e şi el mare. În 2016 o biserică a respins
cererea de convertire a 300 de persoane pentru că pastorul nu a găsit sinceră
motivaţia lor pentru a fi botezaţi. Unii musulmani cer să fie botezaţi pentru a
facilita primirea azilului. Cei care sînt depistaţi ca fiind nesinceri nu sînt
botezaţi ori li se revocă certificatul de botez. Numărul musulmanilor
convertiţi e greu de cunoscut cu exactitate, dar numărul persoanelor botezate
în bisericile protestante din Germania a crescut de la 17.000 în 2014 la
178.408 în 2015. De Rusaliile anului 2015, un pastor a botezat, într-un parc
din Hamburg, 80 de foşti musulmani. În 2009, laHanovra, au fost botezaţi 100 de
iranieni. Conform unui studiu, în doar doi ani (2014-2015) peste 3500 de
musulmani au fost botezaţi în Germania. Unii dintre ei s-au convertit în Iran
ori Siria, în casele în care se întruneau creştinii, dar n-au putut primi
botezul decît o dată ajunşi în Europa (vezi aici).
Un articol din The
Atlantic (din 25 iulie anul trecut) explica cauzele pentru care un
număr mare de musulmani abandonează Islamul ori sînt atraşi de creştinism. O
mare parte din centrele pentru refugiaţi, ori de caritate în general, care-i
ajută pe migranţi, sînt creştine ori administrate de biserici. Unii migranţi nu
merg de loc la moschei, pentru că acolo se vorbeşte arabă, o limbă pe care
majoritatea migranţilor nu o cunosc. Alţii nu merg la moscheile turceşti pentru
acelaşi motiv: nu cunosc limba, ori, de exemplu, sirienii nu se înţeleg cu
turcii. Alţii nu vor să aibă nimic de-a face cu musulmanii împămînteniţi în
Germania, pentru că acestor musulmani le pasă prea puţin de migranţi, iar
moscheile şi asociaţiile caritabile musulmane din Germania i-au ajutat foarte
puţin pe migranţii musulmani în comparaţie cu creştinii. Ironic, un centru
creştin care ajută masiv musulmanii este administrat de o creştină iraniană,
convertită la creştinism cu zeci de ani în urmă. Ce a făcut-o să se
convertească? Dragostea creştinilor. Musulmanii nu au făcut-o să se simtă bine
în mijlocul lor, dar la şcoală s-a împrietenit cu creştini care au tratat-o frumos
şi cu afecţiune (She only embraced
Germany when she met some Christians who treated her kindly. They were nice to
me, she said).
Creștinsimul
progresează şi în alte părţi ale lumii
Dacă
creştinismul istoric pare să fie în derivă în Orientul Mijlociu (Irak, Siria,
Egipt), el face progres în alte ţări ale lumii. Unele date statistice, greu de
confirmat cu exactitate, sînt cu totul extraordinare. De exemplu, conform
ultimului recensămînt al populaţiei, în Mongolia creştinii alcătuiesc între 2
şi 3 % din populaţie. În 1990, cînd s-a prăbuşit comunismul, în Mongolia nu era
nici un creştin. În Nepal populaţia creştină a ajuns la aproape 10% din
populaţia ţării, pe cînd în 1980 nu era nici un creştin. Extinderea
creştinismului în Nepal a fost de o asemenea magnitudine încît autorităţile au
ripostat în ultimii ani prin interzicerea prozelitismului şi a convertirii de
la buddhism la alte religii. Iar în Bangladesh 3% din populaţia ţării e
creştină, o ţară unde acum 100 de ani nu erau creştini.
Tehnologia ajută
şi ea la măsurarea expansiunii creştinismului în ţările musulmane şi în Lumea a
Treia. Aplicaţii americane on-line care
pun Biblia la dispoziţia oamenilor din toată lumea înregistrează unde anume în
lume se descarcă Biblii şi cîte. În ianuarie a fost emis un raport al unei
astfel de aplicaţii, conform căruia în doar ultimii nouă ani au fost descărcate
300 de milioane de Biblii puse la dispoziţia cetăţenilor lumii numai de această
aplicaţie! Mai multe Biblii sînt descărcate în Lumea a Treia decît în
Europa ori America! Biblia e descărcată şi în Iran şi Irak. În Irak, de
exemplu, în 2017 a fost descărcat un număr dublu de Biblii în comparaţie cu
2016. România e şi ea inclusă în statistica anuală. Tehnologia uimeşte și prin
aceea că depistează şi cele mai citite texte din Biblie. De exemplu, în 2017
cel mai citit pasaj din Sfînta Scriptură de către românii (dar şi americanii)
care au descărcat Biblia folosind aplicaţia americană a fost Epistola Sfîntului
Apostol Pavel către Romani 8, 28 (vezi aici).
ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4,
București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu