Blogul lui Răzvan Codrescu: AFR: CONVERTIRI ALE MUSULMANILOR LA CREŞTINISM

Nu se ştie exact în ce proporție, dar e cert că dintre musulmanii care migrează în Europa unii se secularizează complet, devenind atei, iar alţii se convertesc la creştinism. Nu demult am discutat acest fenomen din perspectiva unui studiu publicat în SUA de Pew Research Center cu privire la musulmanii Statelor Unite. Conform studiului respectiv, numărul musulmanilor în SUA creşte anual cu 100.000, dar şi scade cu 100.000. Adică, tot la 100.000 de noi musulmani, 100.000 de musulmani abandonează Islamul: fie devin atei, fie ne se mai identifică cu nici o religie, fie se convertesc la creştinism. Din cei 100.000, cam 22.000 se convertesc la creştinism, iar din aceşti 22.000, cam 22% sînt musulmani iranieni (vezi aici).

Luna trecută am publicat recenzia unei cărţi a unei femei iraniene care s-a convertit la creştinism în Suedia și care, în ultimii 5 ani, a facilitat convertirea la creştinism a 1500 de musulmani (vezi aici). E de netăgăduit că unii dintre musulmanii Europei se convertesc la creştinism, în număr modest, dar constant. Presa europeană evită acest subiect-tabu, dar noi am cules de-a lungul ultimilor ani materiale sporadic publicate despre convertirea musulmanilor la creştinism şi le analizăm aici.

Convertirea masivă a iranienilor la creştinism

Cea mai spectaculoasă convertire a musulmanilor la creştinism se petrece în Iran. În 1979 în Iran erau doar 500 de creştini. Astăzi sînt 360.000, o creştere formidabilă. Unele surse estimează numărul lor la 500.000, iar altele la chiar un milion! Este, zic experţii, cea mai spectaculară creştere numerică a creştinilor din lume la ora actuală. Cu toate acestea, ei constutuie doar 0,5% pînă la 0,6% din întreaga populaţie a Iranului. E totuşi un început bun, care a atras atenţia şi îi alarmează pe liderii islamici. Majoritatea creştinilor iranieni se întrunesc în case, iar puţinele biserici care au fost clădite, în mod clandestin, au fost demotale de autorităţi. Un raport al securităţii de stat întocmit acum 7 ani arăta că numărul caselor unde se strîngeau creştinii la închinare erau pe atunci de ordinul sutelor ori chiar al miilor. Doar într-un singura oraş, Mashahad – cel mai islamic oraş din Iran, capitala islamică a Iranului şi capitala mondială a musulmanilor șiiți – autorităţile au identificat 200 de astfel de case.

Liderii creştini din Iran cred că în următorii ani numărul creştinilor de acolo va ajunge la cîteva milioane de persoane. Motivul principal pentru care iranienii se convertesc la creştinism este dezamăgirea față de regimul islamist, dar şi foamea lor sufletească. Periodic, presa internaţională scrie despre pastori creştini iranieni care dispar, ori sînt arestaţi şi trimiși în instanţă. Majoritatea celor care se convertesc la creştinism sînt tineri. Creştinismul a devenit foarte popular în rîndul lor şi în zone strategice, cum ar fi locurile de pelerinaj. În august 2017, presa internaţională a anunţat că guvernul iranian a trimis învăţători musulmani în oraşele cu un procent ridicat de tineri convertiţi la creştinism, pentru a-i readuce la Islam. În 2016, 193 de creştini au fost arestaţi în Iran pentru „subversiune la adresa securităţii statului”. Cîteva zeci dintre ei au fost găsiţi vinovaţi, iar sentinţele primite au fost de la 10 ani în sus. Anual, guvernul iranian cheltuie milioane de dolari pentru contracararea influenţei creştine în rîndul populaţiei. Materialele creştine şi literatura creştină depistată în librării ori în spaţiul public sînt confiscate.

Musulmanii se convertesc la creştinism şi în China. Conform unui articol din 24 ianuarie anul acesta, în China sînt aproape 100 de milioane de creştini şi 20 de milioane de musulmani. Doar cîteva mii de musulmani s-au convertit la creştinism, dar acum cîţiva ani numărul lor era infim. La fel în Nigeria, unde anul trecut au fost botezaţi 400 de musulmani „radicali”. Prin „radicali” se înţelege nu teroriştii lui Boko Haram, ci populaţia fulani, o populaţie pastorală musulmană care e mai rea decît teroriştii islamişti. În 2014 ei au ucis peste 1200 de creştini. Conform indexului global al terorismului (Global Terrorism Index), în 2014 radicalii fulani erau pe locul 4 (patru) în lume în ceea ce privește terorismul împotriva creştinilor (vezi aici).

Convertirea musulmanilor în Germania

Mii de musulmani se convertesc şi în Germania. E o cifră infimă considerînd că din 2015 încoace Germania a primit peste un milion de migranţi musulmani şi că în 2015 avea deja 4 milioane de musulmani. Totuşi, e un început bun care foarte probabil va duce la rezultate şi mai bune. Spre exemplu, o biserică începută în Berlin, în 2008, cu doi refugiaţi musulmani convertiţi la creştinism, în 2016 a ajuns la 1200 de persoane. Majoritatea convertiţilor sînt din Iran şi Afganistan. Orele de cateheză au pînă la 250 de musulmani care doresc să afle despre creştinism. Numărul celor care nu sînt botezaţi, însă, e şi el mare. În 2016 o biserică a respins cererea de convertire a 300 de persoane pentru că pastorul nu a găsit sinceră motivaţia lor pentru a fi botezaţi. Unii musulmani cer să fie botezaţi pentru a facilita primirea azilului. Cei care sînt depistaţi ca fiind nesinceri nu sînt botezaţi ori li se revocă certificatul de botez. Numărul musulmanilor convertiţi e greu de cunoscut cu exactitate, dar numărul persoanelor botezate în bisericile protestante din Germania a crescut de la 17.000 în 2014 la 178.408 în 2015. De Rusaliile anului 2015, un pastor a botezat, într-un parc din Hamburg, 80 de foşti musulmani. În 2009, laHanovra, au fost botezaţi 100 de iranieni. Conform unui studiu, în doar doi ani (2014-2015) peste 3500 de musulmani au fost botezaţi în Germania. Unii dintre ei s-au convertit în Iran ori Siria, în casele în care se întruneau creştinii, dar n-au putut primi botezul decît o dată ajunşi în Europa (vezi aici).

Un articol din The Atlantic (din 25 iulie anul trecut) explica cauzele pentru care un număr mare de musulmani abandonează Islamul ori sînt atraşi de creştinism. O mare parte din centrele pentru refugiaţi, ori de caritate în general, care-i ajută pe migranţi, sînt creştine ori administrate de biserici. Unii migranţi nu merg de loc la moschei, pentru că acolo se vorbeşte arabă, o limbă pe care majoritatea migranţilor nu o cunosc. Alţii nu merg la moscheile turceşti pentru acelaşi motiv: nu cunosc limba, ori, de exemplu, sirienii nu se înţeleg cu turcii. Alţii nu vor să aibă nimic de-a face cu musulmanii împămînteniţi în Germania, pentru că acestor musulmani le pasă prea puţin de migranţi, iar moscheile şi asociaţiile caritabile musulmane din Germania i-au ajutat foarte puţin pe migranţii musulmani în comparaţie cu creştinii. Ironic, un centru creştin care ajută masiv musulmanii este administrat de o creştină iraniană, convertită la creştinism cu zeci de ani în urmă. Ce a făcut-o să se convertească? Dragostea creştinilor. Musulmanii nu au făcut-o să se simtă bine în mijlocul lor, dar la şcoală s-a împrietenit cu creştini care au tratat-o frumos şi cu afecţiune (She only embraced Germany when she met some Christians who treated her kindly. They were nice to me, she said).

Creștinsimul progresează şi în alte părţi ale lumii

Dacă creştinismul istoric pare să fie în derivă în Orientul Mijlociu (Irak, Siria, Egipt), el face progres în alte ţări ale lumii. Unele date statistice, greu de confirmat cu exactitate, sînt cu totul extraordinare. De exemplu, conform ultimului recensămînt al populaţiei, în Mongolia creştinii alcătuiesc între 2 şi 3 % din populaţie. În 1990, cînd s-a prăbuşit comunismul, în Mongolia nu era nici un creştin. În Nepal populaţia creştină a ajuns la aproape 10% din populaţia ţării, pe cînd în 1980 nu era nici un creştin. Extinderea creştinismului în Nepal a fost de o asemenea magnitudine încît autorităţile au ripostat în ultimii ani prin interzicerea prozelitismului şi a convertirii de la buddhism la alte religii. Iar în Bangladesh 3% din populaţia ţării e creştină, o ţară unde acum 100 de ani nu erau creştini.

Tehnologia ajută şi ea la măsurarea expansiunii creştinismului în ţările musulmane şi în Lumea a Treia. Aplicaţii americane on-line care pun Biblia la dispoziţia oamenilor din toată lumea înregistrează unde anume în lume se descarcă Biblii şi cîte. În ianuarie a fost emis un raport al unei astfel de aplicaţii, conform căruia în doar ultimii nouă ani au fost descărcate 300 de milioane de Biblii puse la dispoziţia cetăţenilor lumii numai de această aplicaţie! Mai multe Biblii sînt descărcate în Lumea a Treia decît în Europa ori America! Biblia e descărcată şi în Iran şi Irak. În Irak, de exemplu, în 2017 a fost descărcat un număr dublu de Biblii în comparaţie cu 2016. România e şi ea inclusă în statistica anuală. Tehnologia uimeşte și prin aceea că depistează şi cele mai citite texte din Biblie. De exemplu, în 2017 cel mai citit pasaj din Sfînta Scriptură de către românii (dar şi americanii) care au descărcat Biblia folosind aplicaţia americană a fost Epistola Sfîntului Apostol Pavel către Romani 8, 28 (vezi aici).

ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București

Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082

www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro