PURTĂTORUL DE BIRUINȚĂ

SUMARUL BLOGULUI 

INDICE DE NUME

   

LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI  

TUTUROR CELOR CE-ȘI SERBEAZĂ  

ZIUA ONOMASTICĂ DE PRAZNICUL 

SFÎNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE, 

PURTĂTORUL DE BIRUINȚĂ! 

Impresionanta răspîndire a numelui Gheorghe (de la gr. georgós, „lucrător al pămîntului”, „ţăran”) în toată lumea creştină arată evlavia aparte de care se bucură pînă azi acest Sfînt şi Mare Mucenic, pe drept cuvînt supranumit „Purtătorul de biruinţă” şi reprezentat în icoane ucigînd cu suliţa lui balaurul (străveche întruchipare a diavolului). Cinstit de Biserică printre Sfinţii Militari şi apărînd în multe părţi ca patron al cavalerilor şi al oştirilor creştine*, Gheorghe a trăit în ţinutul Capadochiei (Turcia de azi), a fost de viţă nobilă şi avut înalte demnităţi militare sau cetăţeneşti, l-a înfruntat făţiş pe prigonitorul Diocleţian (împăratul păgîn de la Roma) şi a suferit moarte martirică la anul 304, plecîndu-şi senin grumazul sub sabie, după ce îndurase cazne de neînchipuit (tras pe roată, încălţat cu saboţi de fier înroşit, pus să bea otravă etc.), dar refuzase să-şi lepede credinţa. Dimpotrivă, pilda lui a adus la credinţă pe mulţi şi stă scris că însăşi împărăteasa Alexandra, îmbrăţişînd atunci adevărul Crucii, umbla prin mulţime şi se ruga cu glas mare, strigînd: „Dumnezeule al lui Gheorghe, ajută-ne!”.  

Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit pe 23 aprilie, dar în calendarul lunii găsim şi alţi purtători ai numelui Gheorghe, precum Cuviosul de la Maleon (4 aprilie) sau Episcopul Mitilenei, supranumit „Mărturisitorul” (7 aprilie).  

Formele tradiţionale ale numelui la noi – Gheorghe (cu diminutive ca Gheorghiţă, Ghiţă etc.) şi Ghe(o)rghina (cu diminutive ca Gheorghiţa, Gherghinica etc.) – sînt tot mai concurate de formele neologice latinizante George, Georgeta, Georgiana (cu diminutive ca Georgel, Gică, Gigi, Gigica, Geta, Getuţa etc.). Are forme, derivate şi diminutive foarte numeroase, din care n-am reţinut aici decît pe cele mai des uzitate. 

Nu puține biserici și mănăstiri din România poartă hramul Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe. Iată (înșiruite alfabetic) cîteva dintre așezămintele monahale cu acest hram: Mănăstirea Bîrnova (Bîrnova, jud. Iaşi, cod 707035, tel. 0232/294562); Mănăstirea Brazi (Panciu, jud. Vrancea, cod 625400, tel. 0237/636824); Mănăstirea Buciumeni (Fălticeni, jud. Suceava, cod 725200, tel. 0230/541872); Mănăstirea Buneşti (Buneşti, jud. Braşov, cod 507035, tel. 0268/260017); Mînăstirea Cămîrzani (com. Vadu Moldovei, jud. Suceava, cod 727561, tel. 0230/536587); Mănăstirea Cernica (com. Cernica, jud. Ilfov, cod 077035, tel. 021/3511737); Mănăstirea Ciolanu (com. Tisău, jud. Buzău, cod 127610, tel. 0238/544460); Mănăstirea Feredeu (com. Şiria, jud. Arad, cod 317340, tel. 0257/531340); Mănăstirea Hlincea (com. Ciurea, jud. Iaşi, cod 707083, tel. 0232/296463); Mănăstirea Robaia (com. Muşăteşti, jud. Argeş, cod 117524, tel. 0744/294243); Mănăstirea Stînişoara (Călimăneşti, jud. Vîlcea, cod 245600, tel. 0250/751087); Mănăstirea Viforîta (sat Viforîta, com. Aninoasa, jud. Dîmboviţa, cod 137007, tel. 0245/226548); Mănăstirea Voroneţ (Gura Humorului, jud. Suceava, cod 725300, tel. 0230/235323). (R. C.) 

* Pe steagul de luptă al Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt figurează această rugăciune către Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, alcătuită la 1500 (în al 43-lea an al domniei lui Ștefan), poate chiar de către sfînțitul voievod: „O, luptătorule şi biruitorule, mare Gheorghe, în nevoie şi în nenorociri grabnic ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei. Păzeşte-l pe el în lumea aceasta şi în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce Te cinstesc pre Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin”.