O INTRODUCERE ÎN CREȘTINISM

SUMARUL BLOGULUI 
INDICE DE NUME 

SUMAR 

CE ESTE RELIGIA 
1. Etimologie și definiție – 9  
2. Origine – 10 
3. Finalitate – 11  
4. Structură – 12  
5. Esența actului religios: credința – 12
6. Manifestări parareligioase – 14  
7. Religia în raport cu mitologia – 15
8. Religia în raport cu magia – 17  
9. Religia în raport cu superstițiile – 18
10. Religia în raport cu «științele oculte» – 19
11. Religia în raport cu filosofia – 21 
12. Religia și cultura în cadrul spiritualității – 24  
UNIVERSUL RELIGIILOR 
1. Diversitatea manifestărilor religioase – 29
2. Fondul comun al religiilor – 32
3. Revelația naturală și revelația divină – 34
4. Tipuri de religii – 39  
5. Cele trei monoteisme – 46  
   IUDAISMUL – 47
   CREȘTINISMUL – 54  
   ISLAMISMUL – 59
6. Homo religiosus și starea spirituală a lumii moderne – 65 
TEMEIURILE ȘI IZVOARELE CREȘTINISMULUI 
1. De la iudaism la creștinism – 73
2. Iisus Hristos – 79
3. Biblia sau Sfînta Scriptură – 93
   VECHIUL TESTAMENT – 95
   NOUL TESTAMENT – 98
4. Sfînta Tradiție – 105 
TEOLOGIA MISTICĂ ȘI DOGMATICĂ 
1. Teologie și mistică – 109
2. Teologie și dogmă – 115
3. Dumnezeu – Sfînta Treime – 121
4. Dumnezeu – Creatorul și Proniatorul lumii – 131
5. Energiile necreate – 137
6. Creația (I). Lumea nevăzută – 142
7. Creația (II). Lumea văzută – 151
8. Creația (III). Omul – sinteză a Creației – 157
9. «Chipul» și «asemănarea» lui Dumnezeu în om – 167
10. Omul «paradisiac» și omul «căzut» – 179
11. Istoria din perspectivă creștină – 204
12. Iisus Hristos sau mîntuirea dinspre Dumnezeu – 215
13. Urmarea lui Hristos sau mîntuirea dinspre om – 224
14. Viață, moarte și înviere – 231
15. Eshatologia creștină – 253 
ADDENDA 
Înțelesul numelor Domnului – 261
Maica Domnului în slove și icoane – 267
Crucea și semnificațiile ei – 279
Despre post – 285
Despre rugăciune – 291
Pomelnice, acatiste, sărindare – 295
Despre doliu – 299
Scurte lămuriri despre Sfintele Taine ale Bisericii – 303
Perspectiva creștină asupra familiei – 321
«Luptători împotriva lui Dumnezeu»? – 335
Ortodoxia românească și rezistența anticomunistă – 343
Problema iertării – 355
Erezii și secte contemporane: mic ghid de pază ortodoxă – 365
Sinaxar românesc – 375
Două acatiste – 415
   ACATISTUL SFÎNTULUI ARHANGHEL GAVRIIL – 416
   ACATISTUL SFÎNTULUI ARHANGHEL RAFAIL – 426 
În loc de postfață – 437 
Repere bibliografice – 445 
Indice de sfinți – 459 
Indice de autori moderni (selectiv) – 465

ÎN LOC DE POSTFAȚĂ 

Spre jumătatea anilor ’80, pe cînd eram încă profesor stagiar de limba română și mai zelos decît oricînd să iau vremurile în răspăr, sfidînd, în felul și după puterile mele, materialismul și ateismul regimului comunist, m-am apucat să redactez – cu gîndul de a-l face să circule măcar într-un cerc restrîns, mai ales printre tineri (elevi, studenți, dar și colegi de generație, de regulă complet lipsiți de cunoștințe religioase) – un soi de manual catehetic cu tentă apologetică, intitulat O introducere în creștinism din perspectiva Ortodoxiei răsăritene. Era de fapt și o lămurire de sine, sintetizînd și sistematizînd ceea ce cumulasem în cîțiva ani de lecturi și meditații. Simțeam nevoia să împărtășesc un crez, dar și să exersez o anume subversivitate, nu fără o notă ușor teribilistă de patetism juvenil. Proiectul era ambițios și nu l-am realizat decît în parte. Sumarul pe care-l concepusem – și care astăzi îmi produce o amuzată înduioșare – a fost următorul: 

Cuvînt înainte 
PARTEA ÎNTÎI: DESPRE RELIGIE ÎN GENERAL 
I. CE ESTE RELIGIA? 
II. RELIGII NATURALE ȘI RELIGII REVELATE
III. RELIGII POLITEISTE ȘI RELIGII MONOTEISTE 
IV. OMUL RELIGIOS 
V. RELIGIE ȘI CULTURĂ 
PARTEA A DOUA: DESPRE RELIGIA CREȘTINĂ 
I. CE ESTE CREȘTINISMUL 
II. DE LA IUDAISM LA CREȘTINISM 
III. IISUS HRISTOS 
IV. BIBLIA SAU SFÎNTA SCRIPTURĂ 
1. Vechiul Testament 
2. Noul Testament 
V. SFÎNTA TRADIȚIE 
VI. DOCTRINA CREȘTINĂ. TEOLOGIA 
1. Ce este teologia? 
2. Ce este dogma? 
3. Dumnezeu – „Treimea cea de o ființă și nedespărțită” 
4. Dumnezeu – Creatorul și Proniatorul lumii 
5. Energiile necreate 
6. Creația (I). Lumea nevăzută 
7. Creația (II). Lumea văzută 
8. Creația (III). Omul – sinteză a Creației 
9. „Chipul” și „asemănarea” lui Dumnezeu în om 
10. Omul „paradisiac” și omul „căzut” 
11. Istoria din perspectivă creștină 
12. Iisus Hristos sau mîntuirea dinspre Dumnezeu 
13. Urmarea lui Hristos sau mîntuirea dinspre om 
14. Viață, moarte și înviere 
15. Eshatologia creștină 
VII. CULTUL CREȘTIN. BISERICA 
1. Cincizecimea (Pogorîrea Sfîntului Duh) și nașterea Bisericii 
2. Biserica – „Trupul mistic al lui Hristos” 
3. Biserica luptătoare 
4. Ierarhia bisericească 
5. Viața monahală 
6. Rugăciunea și postul 
7. Sfintele Taine 
8. Sfînta Liturghie 
9. Sărbătorile religioase 
10. Creștinul în Biserică 
11. Simbolismul religios creștin 
12. Crucea și semnul crucii 
13. Cultul Sfintelor Icoane 
14. Artele în Biserică 
15. Combaterea formalismului religios 
VIII. SCOPUL VIEȚII CREȘTINE. MORALA CREȘTINĂ 
IX. SCURTĂ ISTORIE A CREȘTINISMULUI 
1. Nașterea și răspîndirea creștinismului 
2. Triumful creștinismului. Sfîrșitul Antichității și nașterea Evului Mediu 
3. Creștinismul medieval pînă la Marea Schismă 
4. Marea Schismă (1054) 
5. Ortodoxie și catolicism 
6. Căderea Constantinopolului (1453) din perspectiva istoriei creștinismului 
7. Criza catolicismului. Renașterea și Reforma 
8. Contrareforma. Problema Inchiziției 
9. Creștinismul în lumea modernă și contemporană. Sectele religioase 
10. Ortodoxia față de protestantism și neoprotestantism 
11. Ortodoxia românească 
12. Vrăjmașii istorici ai creștinismului 
a. Evreii 
b. Păgînii 
c. Ereticii 
d. Masonii 
e. Ateii 
X. PRINCIPALELE SĂRBĂTORI DIN CALENDARUL CREȘTIN 
1. Sfintele Paști (Învierea Domnului) 
2. Crăciunul (Nașterea Domnului) 
3. Alte sărbători importante 
XI. CREȘTINISMUL ȘI CULTURA 
Creștinismul și arta 
Creștinismul și filosofia 
Creștinismul și știința 
XII. CREȘTINISMUL ȘI VIAȚA SOCIAL-POLITICĂ 
XIII. MISIONARISMUL CREȘTIN. SPIRITUL ECUMENIC 
XIV. CĂRȚILE DE CĂPĂTÎI ALE CREȘTINULUI ORTODOX 
În loc de încheiere 
ANEXE 
Anexa I: 
Simbolul Credinței (Crezul) – în română, greacă și latină 
Anexa II: 
Rugați-vă neîncetat!”: „Tatăl nostru...” și alte rugăciuni creștine 
Anexa III:    
Mic glosar de termeni creștini 
Bibliografie selectivă
Indice de materii
Indice de nume 

 

Am ajuns să scriu – și să transcriu caligrafic (prin vara lui 1989), cu intenția de a dactilografia ulterior – numai Partea întîi și Partea a doua pînă la capitolul VII (acoperind expunerea doctrinară, pe care am socotit-o cea mai importantă). 

Evenimentele din decembrie 1989 au pus de la sine demersul meu într-un con de desuetudine. Noua libertate religioasă a dus la fireasca explozie a literaturii aferente, iar Biserica și-a putut exercita de-acum nestingherită misiunea ei catehetică, așa că n-am mai avut motivația de a duce la capăt modestul meu „catehism” subversiv, rămas mai degrabă ca simplu document al unei deveniri personale (sau cel mult al zbaterilor unei epoci nefericite, pe care slavă Domnului că am depășit-o mai repede decît aș fi putut eu să sper atunci cînd îmi începusem demersul auctorial).  

Ca să nu rămîn cu sentimentul unei osteneli cu totul zadarnice, am decis totuși să public, cu minime restructurări, reformulări sau adaosuri, ceea ce apucasem să scriu, folosindu-mă de contextul oferit de revista Puncte cardinale din Sibiu (întemeiată și condusă de veteranul de război și fostul deținut politic Gabriel Constantinescu), unde materialul a apărut în serial, mai mulți ani de-a rîndul (din august 1991 pînă în septembrie 1995), cu titlul Curs elementar de religie creștină și sub semnătura Vasile A. Marian. Nota inaugurală a fost aceasta (nr. 8/1991, p. 7): „Acest modest «curs» de creștinism, pe care-l inaugurăm în paginile revistei Puncte cardinale, nu are nici intenția și nici căderea de a fi un catehism în înțelesul strict al cuvîntului. Redactat de un mirean, el se adresează mai cu seamă tinerilor care, deși ținuți departe de problemele religioase, simt totuși nevoia (sau nutresc măcar simpla curiozitate) de a afla, într-o expunere sistematică, clară și concisă, lucruri pe care nu au avut pînă acum putința să și le limpezească îndeajuns, fie din pricina lipsei de informație, fie din pricina denaturărilor curente de tot felul (heterodoxe, ideologice, științifice, culturale etc.). Sîntem siguri că Biserica Ortodoxă Română este deja preocupată, cu autoritatea, competența și mijloacele ei specifice, să umple acest gol moștenit din era comunistă. O adevărată renaștere a spiritului românesc, la care năzuim cu toții, nu va putea fi lipsită de dimensiunea religioasă, în speță de aceea a creștinismului strămoșesc”. Iar la încheierea serialului scriam (nr. 9/1995, p. 6),: „Aici se încheie primul volum al acestui Curs..., pe care am început să-l publicăm în serial în urmă cu patru ani [...], considerîndu-l folositor, ca material auxiliar, mai ales elevilor ce studiază, în gimnazii și licee, Religia și morala creștină sau Istoria religiilor. Desigur, spre marea noastră bucurie, astăzi lucrurile stau mult mai bine în privința educației și culturii religioase a tinerei generații decît la data cînd noi am elaborat această Introducere... (anii ‘80) sau decît la data cînd am avut posibilitatea să începem publicarea ei (1991)...” (mă întreb, în paranteză, dacă acum, după mai bine de 20 de ani, am evoluat sau am involuat în acest sens...). 

Pe la jumătatea anilor ‘90, avusesem intenția de a rescrie vechiul Curs elementar..., reintitulîndu-l, mai simplu, O introducere în creștinism (titlu sub care a și figurat vreme de cîțiva ani în planurile editoriale ale Fundației Anastasia, a maestrului Sorin Dumitrescu), dar m-am oprit după primele pagini, confiscat de alte priorități publicistice și editoriale, dar și realizînd treptat că de-acum contextul era cu totul altul: piața de carte din România era deja invadată de alte „catehisme” sau „manuale” (mai bune sau mai rele), iar noului public îi era de-acum lesne accesibilă o mare și variată ofertă de literatură religioasă, depășind cu mult bibliografia restrînsă pe care mă bazasem eu în redactarea inițială din anii comunismului și reclamînd alt tip de abordare a problematicii religioase în general (pe care nu sînt sigur că teologia oficială l-a nimerit – dar aceasta rămîne o altă discuție). 

Pe măsura apariției textului în Puncte cardinale, am primit semne că unora le-a fost de folos – și îmi place să cred că altora le-ar mai putea fi de folos și astăzi –, așa că am decis în 2016 să reiau și pe blogul meu serialul din Puncte cardinale (cu unele actualizări și mici îndreptări tacite), măcar ca provocare la o mai bună așezare în orizontul credinței (pe care cineva ar putea-o dobîndi pornind de aici și accesînd treptat o literatură teologică mai înaltă). 

Astăzi, fără îndoială, aș aborda altfel multe dintre aceste probleme, dar am încredințarea că reformularea și adîncirea lor rămîne treaba altora mai autorizați decît mine, sub tutela consfințitoare a Bisericii, căreia îi sîntem cu toții smerite mădulare, cu multele noastre păcate și cu puținele noastre virtuți. 

După postarea parțială pe blog (dar și pe Platforma ROST a prietenului Claudiu Târziu, care a preluat, cu îngăduința mea, aproape întreg materialul), au început să se înmulțească îndemnurile – și din partea unor apropiați, și din partea unor necunoscuți – de a publica textul și în volum, iar în cele din urmă am cedat ispitei, susținut îndeaproape și de colegii de la Editura Christiana, cărora le rămîn încă o dată îndatorat. Așa se face că, după 30 de ani de la data primei redactări și după un traseu destul de sinuos, romantica mea tentativă juvenilă apare acum pentru prima oară în volum, cu titlul cu care figurase cîndva în planurile Anastasiei. 

Am adăugat textului apărut pe vremuri în Puncte cardinale două ample fragmente (semnalate la locurile respective) din cartea mea mai recentă Teologia sexelor și Taina nunții. O introducere ortodoxă în antropologia conjugală (2002), precum și mai multe note de subsol, adeseori cu trimiteri la o bibliografie teologică mai recentă. 

În Addenda, am așezat cîteva texte mai noi, cele mai multe apărute în paginile revistei Lumea credinței (2003-2016); am evitat să reiau texte din alte cărți ale mele (fac excepție, totuși, „Înțelesul numelor Domnului” și „Despre post”, care se regăsesc în Ghidul pascal din 2009, precum și „Acatistul Sfîntului Arhanghel Rafail”, publicat mai întîi în Teologia sexelor... din 2002). Materialul reunit în Addenda acoperă, în parte, tematica pe care aș fi abordat-o în partea finală a Introducerii mele (conform proiectului inițial), pe care n-am mai ajuns să o scriu. El se referă, în mare măsură, la cultul bisericesc și la practica vieții creștine. Sînt în această secțiune și cîteva texte cu un ton mai polemic („«Luptători împotriva lui Dumnezeu»?” – despre fundamentarea teologică a naționalului, „Ortodoxia românească și rezistența anticomunistă” sau „Problema iertării”), care sper să nu pară discordante în economia volumului (cum sper să nu pară discordante nici cele două Acatiste pe care le-am alcătuit în 2002 și 2003 și pe care le-am inclus aici la insistențele sfătuitorilor mei apropiați – și mai ales în memoria Maicii Hristofora*, fără de care probabil că n-aș fi ajuns să le scriu niciodată). 

Pentru a nu îngreuna lectura, pe parcursul cărții am evitat să dau datele editoriale mai amănunțite ale titlurilor din care am citat sau la care am făcut trimitere; ele pot fi aflate de cei interesați în „Reperele bibliografice” de la sfîrșitul volumului. 

Cu rare excepții contextuale, citatele biblice au fost date după ediția sinodală din 1988. 

Un indice general și exhaustiv de nume am găsit că ar fi fost prea stufos și prea pestriț, așa că am optat pentru două liste separate: una de sfinți (între care sînt incluși și cîțiva sfinți ai Bisericii Romano-Catolice) și alta – doar selectivă – de autori moderni. Neîncadrîndu-se nici printre sfinți, nici printre autorii moderni (din secolul XVII încoace), mulți dintre cei pomeniți de-a lungul cărții nu se regăsesc în indicii finali (este vorba de nume antice și medievale, de la străvechii autori biblici și primii autori greci pînă la un Thomas à Kempis sau un Nicolaus Cusanus). Mi-ar plăcea să fie singurul cusur al ediției.  

Deși reprezintă pariul altor vremuri, poate că lectura acestei Introduceri va mai reuși să fie stimulatoare și azi, mai ales pentru tinerii dornici să-și completeze sau să-și ordoneze cunoștințele de bază cu privire la religie, dar și la civilizația și cultura lumii creștine, cîtă vreme creștinismul, cu tradiția lui de două ori milenară, rămîne măsura identității noastre românești și europene.

Răzvan Codrescu

* Gabriela Moldoveanu (1943-2013), călugărită în 2010 sub numele de Hristofora, a fost înainte de 1989 redactor la Editura Eminescu, iar din 1992 consilier editorial al Asociației „Christiana” şi adevărat înger păzitor al editurii omonime, îngrijitoare a mai multor ediții din scrierile lui Daniil Sandu Tudor (culminînd cu prima ediţie integrală a Acatistelor şi cu excelenta ediţie critică a Imnului Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu) și traducătoare în românește a lui Paul Evdokimov (Femeia și mîntuirea lumii, Taina iubirii), dar și co-autoare a volumului Cînd cuvintele sînt de la Cuvîntul. Ce şi cum vorbesc creştinii între ei şi unii despre alţii (Editura Christiana, Bucureşti, 2009). Se află înmormîntată, cum i-a fost dorința, la Sfînta Mănăstire Nera din Caraș-Severin (ctitorită la inițiativa doctorului Pavel Chirilă, a cărui mînă dreaptă a fost timp de peste 20 de ani).