INTERMEZZO LIRIC: CRUCILE IUBIRII

SUMARUL BLOGULUI 
INDICE DE NUME

ÎNTÎIA CRUCE (Agape)

Mereu ne sîntem nouă poticnire

şi-am vrea măcar pe alţii a nu-i sminti

din fraţii cîţi se ostenesc pe-aci

şi-atîrnă toţi de-un fir de vis subţire.

De nu ne este-a zecea fericire,

pustia-i doar corvoadă de stihii

sau, pe războiul anilor tîrzii,

urzeli ce stau la rînd să se deşire.

Nădejde-avem, sau îndîrjire doară?

Şi credem oare cît cu rugi jelim?

Au nu ne-au tras ispitele pe sfoară

şi n-a ajuns deşertul ţintirim?

Iubirea noastră-i de-ndoială grea

şi n-are cerul loc destul în ea....

A DOUA CRUCE (Philia)

Te rog din suflet, Doamne, să-mi mai dai

răgaz în trup, să pot la capăt duce

iubirea mea purtată ca o cruce,

urcînd Golgota pe suiş de grai.

Acolo, sus, cuvîntul e-nviere

şi visul se răsfaţă în lumină,

plinind în noi, din mila ta divină,

ce-am copt în spuza lumii care piere.

Nu-mi lua de-aici arvuna slavei tale

şi bucuria lucrului rotund,

să nu mă-nghită stearpa morţii vale

şi nici de faţa ta să nu m-ascund,

iar îndărătul meu, spre veşnicie

cînd voi porni, să las o urmă vie.

A TREIA CRUCE (Sorge)

De neamul meu mă leagă o iubire

ce n-ar avea altminteri vreun temei:

nu vii pe lume-acolo unde vrei,

dar unde vii te faci părtaș prin fire.

Să fie-oricît virtutea de subțire

și boala-ncățelită într-ai mei,

aceasta-i crucea mea, iar greul ei

îl port smerit, cu cerul în privire.

De n-ar fi vii, cu morții mei m-aș ține,

pe pajiști verzi și-n codri răcoroși,

și cuib i-am face-n noi luminii line,

cu sînta cuminție din strămoși,

iar de s-ar stinge neamul meu cu mine,

am fi c-o mărturie mai frumoși.

A PATRA CRUCE (Eros)

Nu frumusețea unică te face,

ci un ceva ce nici o formă n-are

și ce îți cîntă mut în mădulare

și-ți războiește dulcea cărnii pace.

O taină-n tine ferecată zace,

ce-i și blestem, și binecuvîntare,

decît dulceața nurilor mai mare

și decît gîndul însuși mai dibace.

În noima ta ești unduire pură

și nu-s măsuri spre a-ți găsi un preț,

nici nu-i asemeni ție vreo făptură:

de-a dreapta-ți ard, de-a stînga ta îngheț,

dar, foc sau sloi, cu vis cu tot mă fură

aievea ta, ca un păcat măreț.

Răzvan CODRESCU