INDICE DE NUME
Revista
Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul
de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o
întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost
alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu,
Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor
comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor
colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi
accesată aici. Pentru detalii despre această antologie
on-line, a se citi aici. (R. C.)
2010
NICU NAUM: PREZENT!
NICU NAUM: PREZENT!
Numărul 86 al revistei Rost a
fost închinat în această primăvară unei mari figuri mărturisitoare, pe care am
încredinţarea că Dumnezeu o proslăveşte în ceruri tot atîta pe cît oamenii o ignoră
pe pămînt. Pun şi eu mărturia mea că Nicu Naum a fost poate omul cel mai curat,
mai inimos şi mai discret pe care l-am cunoscut vreodată în carne şi oase. Nu
mai sînt să mărturisească despre el fraţii de cruce de odinioară, cu care a
înfruntat prigoanele istoriei şi a pribegit de-a lungul şi de-a latul unei lumi
care nu l-a meritat nicăieri şi niciodată. Pot însă mărturisi îndestul nu
puţini purtători ai crucii exilului, care au avut în el măsura vie a credinţei nelimitate. Şi dacă n-ar
mărturisi ei, ar striga pietrele, de la Montréal pînă la Bucureşti. Iată şi aici cîteva extrase din evocările pe care le-am
primit la Redacţie cu prilejul împlinirii a 10 ani de la trecerea lui Nicu Naum
la cele veşnice. (R. C.)
„Ne-am cunoscut în ziua de Crăciun a anului 1981 la Biserica. «Buna Vestire». Eram veniţi de 3 zile din cîmpul de refugiaţi din Latina. Eram – şi eu, şi soţul meu – speriaţi, dezorientaţi... [...]. Din toţi cei care erau în biserică, un singur Om s-a desprins ca o umbră de lîngă perete, unde avea un loc discret, pentru a asculta slujba şi a nu se face remarcat prin nimic. Acest Om era Nicu Naum. Ne-a întrebat unde sîntem cazaţi, de cînd sîntem veniţi, şi ne-a dat primele noţiuni de supravieţuire [...], şi ne-a lăsat numele lui şi telefonul, rugîndu-ne să-l căutăm dacă sîntem în impas. [...] De atunci D-l Naum a fost pentru noi Familie, Patrie, Prieten, şi a fost prezent în viaţa noastră la toate evenimentele, bune sau mai puţin bune. [...] Şi să nu se creadă că era monopolizat de noi: era prezent în viaţa întregii comunităţi româneşti, ajuta pe toată lumea în limita posibilităţilor şi nu zicea niciodată nu cînd era rugat să ajute pe cineva. Mergea la spitale, să facă vizite dacă cineva avea probleme, făcea curse cu maşina pentru a da o mînă de ajutor celor în nevoie [...]. Era nelipsit de la biserică duminică de duminică, indiferent de intemperiile naturii, care nu lipseau la noi. De o discreţie rar întîlnită, a fost şi a rămas un Om respectat şi iubit de toţi cei care l-au cunoscut”. (Sarmiza, Puiu şi Hortensia Mircescu)
„Nea Nicu era unic chiar printre cei din leatu’ lui, un creştin în sensul pur al cuvîntului. Întrebat fiind de un prieten cum a reuşit să ardă toată viaţa pentru acelaşi ideal, nea Nicu i-a răspuns: «Să vină după mine cel ce crede nelimitat!». Dedicat cauzei poporului său, încerca înainte de toate să pună în practică învăţătura creştină: «Ajută-ţi aproapele fără să-l judeci!».
Ca fizic, nea Nicu este omul fără vîrstă, cu zîmbetul aninat permanent în colţul buzelor, dovada unei tinereţi fără bătrîneţe. Pe umerii obrajilor puţin proeminenţi stăteau nişte ochelari cu ramă aurie şi o privire veselă, arareori încruntată.
Nea Nicu a fost punctul de întîlnire între vechea emigraţie românească şi cea nouă. Ştia pe toată lumea, cu toată istoria... [...] Cum se face că nea Nicu cunoştea şi era cunoscut şi de o mare parte a noii emigraţii româneşti? Nea Nicu îl aştepta pe noul venit la intrarea în Biserica «Buna Vestire», în partea dreaptă a uşii, acolo unde astăzi se găseşte icoana Arhanghelului Mihail. De acolo se îndrepta spre noul venit, întrebîndu-l de nume, de unde vine din România, ce meserie are etc. Scopul acestui interogatoriu era de a-l încredinţa unui emigrant mai vechi, deja stabilit, şi-n acest fel să-l ajute la o mai rapidă adaptare.
Nea Nicu, «pompistul de la colţul străzii», cum îi plăcea să se numească, era acolo pentru cine avea nevoie. Cine voia să intre, intra, se alimenta cu ziare, reviste, cărţi de autori puşi la index în România comunistă... Ne spunea tuturor că avem datoria de a ne alimenta la mai multe izvoare, pentru a ne forma o opinie cît mai aproape de adevăr... ” (Lia şi Viorel Pană)
... Nea Nicu était une personne qui m’a marqué malgré mon bas âge et je ne peux me rappeler de lui que par ses bonnes actions et sa façon d’être un modèle de bienfaisance. Entre autres, je peux me souvenir de sa gentillesse envers des personnes qu’il connaissait si peu ainsi que son habileté de répandre un bonheur autour de lui. Il avait une façon d’aborder les gens ; il trouvait toujours un point commun à partager ce qui le rendait une personne agréable étant donné la facilité de s’y attacher. Unique comme il était, il a su me marquer avec les petites gâteries qu’il m’apportait quand il nous rendait visite. Durant toute sa vie, il a apporté sa touche de bonheur dans nos vies et c’est ainsi que je vais m’en souvenir. [„... Nea Nicu era o persoană care m-a marcat în ciuda vîrstei mele fragede şi-mi amintesc de dînsul prin gesturile frumoase şi prin felul lui de a fi un model de altruism. Printre altele, îmi amintesc de bunătatea cu care trata persoanele din jurul lui, chiar dacă nu le cunoştea. Avea un fel special de a aborda oamenii; găsea întotdeauna un punct de interes comun, făcîndu-se agreabil şi uşor abordabil. Unic cum era, mi-a lăsat o amintire vie prin micile atenţii pe care mi le acorda la fiecare vizită. Pe tot parcursul vieţii sale, a adus o undă de fericire în vieţile noastre. Aşa am să-mi amintesc de el”.] (Petru Pană)
„Veneam din plin comunism… Ce va fi cu mine în această lume? Cum voi supravieţui fără să-mi rup continuitatea vieţii?!... M-am dus la biserică, iar acolo am întîlnit un om, o lumină, un zîmbet pe care nu-l voi uita niciodată. El este cel care m-a ajutat să ies din starea de conflict interior pe care o trăiam intens. Nenea Nicu este cel care, prin tot ce făcea sau spunea, constituia acel exemplu viu al păsării Phoenix, dar multiplicat perpetuu. Viaţa i-a fost potrivnică, zborul întrerupt, şi totuşi la fiecare cădere explozia de iubire arzătoare devenea o nouă înălţare… La fiecare lovitură de bici primită de la viaţă, parcă tot mai mulţi din jurul lui îl îndrăgeau şi îl urmau. [...]
Pentru a încerca să mă explic, voi face o paralelă: acum vreo 3-4 ani, Statistiques Canada publica un studiu prin care se aprecia că o mamă exercită, după nomenclatorul de meserii, nu mai puţin de... 525 tipuri de intervenţie (meserii) pentru a-şi creşte copilul! Pentru a înlocui o mamă, este nevoie aşadar de 525 tipuri de tehnicieni sau funcţionari care să asigure banda rulantă a industriei de formare a copilului! [...] Permiteţi-mi să vă mărturisesc că, atunci cînd l-am cunoscut pe nenea Nicu, mă simţeam foarte imigrant, adică foarte copil, neajutorat într-o lume nouă de oameni mari. [...] Or, el, la modul inconştient, ca şi în exemplul cu mama, exercita pentru noi, în special cei nou veniţi, acele 525 de meserii – cu care ne ajuta mai mult decît tot sistemul de la Imigraţie. [...]
Din punctul de vedere al omului occidental, părea că nenea Nicu şi-ar fi irosit viaţa: a pierdut prea mult timp pentru alţii şi nu a fost productiv. [...] În schimb, a rodit şi încă rodeşte în toţi cei care l-am întîlnit şi l-am îndrăgit; vorbele şi faptele lui sînt prezente şi astăzi, precum florile de la mormîntul său...” (Şerban Popa)
„Ne-am cunoscut în ziua de Crăciun a anului 1981 la Biserica. «Buna Vestire». Eram veniţi de 3 zile din cîmpul de refugiaţi din Latina. Eram – şi eu, şi soţul meu – speriaţi, dezorientaţi... [...]. Din toţi cei care erau în biserică, un singur Om s-a desprins ca o umbră de lîngă perete, unde avea un loc discret, pentru a asculta slujba şi a nu se face remarcat prin nimic. Acest Om era Nicu Naum. Ne-a întrebat unde sîntem cazaţi, de cînd sîntem veniţi, şi ne-a dat primele noţiuni de supravieţuire [...], şi ne-a lăsat numele lui şi telefonul, rugîndu-ne să-l căutăm dacă sîntem în impas. [...] De atunci D-l Naum a fost pentru noi Familie, Patrie, Prieten, şi a fost prezent în viaţa noastră la toate evenimentele, bune sau mai puţin bune. [...] Şi să nu se creadă că era monopolizat de noi: era prezent în viaţa întregii comunităţi româneşti, ajuta pe toată lumea în limita posibilităţilor şi nu zicea niciodată nu cînd era rugat să ajute pe cineva. Mergea la spitale, să facă vizite dacă cineva avea probleme, făcea curse cu maşina pentru a da o mînă de ajutor celor în nevoie [...]. Era nelipsit de la biserică duminică de duminică, indiferent de intemperiile naturii, care nu lipseau la noi. De o discreţie rar întîlnită, a fost şi a rămas un Om respectat şi iubit de toţi cei care l-au cunoscut”. (Sarmiza, Puiu şi Hortensia Mircescu)
„Nea Nicu era unic chiar printre cei din leatu’ lui, un creştin în sensul pur al cuvîntului. Întrebat fiind de un prieten cum a reuşit să ardă toată viaţa pentru acelaşi ideal, nea Nicu i-a răspuns: «Să vină după mine cel ce crede nelimitat!». Dedicat cauzei poporului său, încerca înainte de toate să pună în practică învăţătura creştină: «Ajută-ţi aproapele fără să-l judeci!».
Ca fizic, nea Nicu este omul fără vîrstă, cu zîmbetul aninat permanent în colţul buzelor, dovada unei tinereţi fără bătrîneţe. Pe umerii obrajilor puţin proeminenţi stăteau nişte ochelari cu ramă aurie şi o privire veselă, arareori încruntată.
Nea Nicu a fost punctul de întîlnire între vechea emigraţie românească şi cea nouă. Ştia pe toată lumea, cu toată istoria... [...] Cum se face că nea Nicu cunoştea şi era cunoscut şi de o mare parte a noii emigraţii româneşti? Nea Nicu îl aştepta pe noul venit la intrarea în Biserica «Buna Vestire», în partea dreaptă a uşii, acolo unde astăzi se găseşte icoana Arhanghelului Mihail. De acolo se îndrepta spre noul venit, întrebîndu-l de nume, de unde vine din România, ce meserie are etc. Scopul acestui interogatoriu era de a-l încredinţa unui emigrant mai vechi, deja stabilit, şi-n acest fel să-l ajute la o mai rapidă adaptare.
Nea Nicu, «pompistul de la colţul străzii», cum îi plăcea să se numească, era acolo pentru cine avea nevoie. Cine voia să intre, intra, se alimenta cu ziare, reviste, cărţi de autori puşi la index în România comunistă... Ne spunea tuturor că avem datoria de a ne alimenta la mai multe izvoare, pentru a ne forma o opinie cît mai aproape de adevăr... ” (Lia şi Viorel Pană)
... Nea Nicu était une personne qui m’a marqué malgré mon bas âge et je ne peux me rappeler de lui que par ses bonnes actions et sa façon d’être un modèle de bienfaisance. Entre autres, je peux me souvenir de sa gentillesse envers des personnes qu’il connaissait si peu ainsi que son habileté de répandre un bonheur autour de lui. Il avait une façon d’aborder les gens ; il trouvait toujours un point commun à partager ce qui le rendait une personne agréable étant donné la facilité de s’y attacher. Unique comme il était, il a su me marquer avec les petites gâteries qu’il m’apportait quand il nous rendait visite. Durant toute sa vie, il a apporté sa touche de bonheur dans nos vies et c’est ainsi que je vais m’en souvenir. [„... Nea Nicu era o persoană care m-a marcat în ciuda vîrstei mele fragede şi-mi amintesc de dînsul prin gesturile frumoase şi prin felul lui de a fi un model de altruism. Printre altele, îmi amintesc de bunătatea cu care trata persoanele din jurul lui, chiar dacă nu le cunoştea. Avea un fel special de a aborda oamenii; găsea întotdeauna un punct de interes comun, făcîndu-se agreabil şi uşor abordabil. Unic cum era, mi-a lăsat o amintire vie prin micile atenţii pe care mi le acorda la fiecare vizită. Pe tot parcursul vieţii sale, a adus o undă de fericire în vieţile noastre. Aşa am să-mi amintesc de el”.] (Petru Pană)
„Veneam din plin comunism… Ce va fi cu mine în această lume? Cum voi supravieţui fără să-mi rup continuitatea vieţii?!... M-am dus la biserică, iar acolo am întîlnit un om, o lumină, un zîmbet pe care nu-l voi uita niciodată. El este cel care m-a ajutat să ies din starea de conflict interior pe care o trăiam intens. Nenea Nicu este cel care, prin tot ce făcea sau spunea, constituia acel exemplu viu al păsării Phoenix, dar multiplicat perpetuu. Viaţa i-a fost potrivnică, zborul întrerupt, şi totuşi la fiecare cădere explozia de iubire arzătoare devenea o nouă înălţare… La fiecare lovitură de bici primită de la viaţă, parcă tot mai mulţi din jurul lui îl îndrăgeau şi îl urmau. [...]
Pentru a încerca să mă explic, voi face o paralelă: acum vreo 3-4 ani, Statistiques Canada publica un studiu prin care se aprecia că o mamă exercită, după nomenclatorul de meserii, nu mai puţin de... 525 tipuri de intervenţie (meserii) pentru a-şi creşte copilul! Pentru a înlocui o mamă, este nevoie aşadar de 525 tipuri de tehnicieni sau funcţionari care să asigure banda rulantă a industriei de formare a copilului! [...] Permiteţi-mi să vă mărturisesc că, atunci cînd l-am cunoscut pe nenea Nicu, mă simţeam foarte imigrant, adică foarte copil, neajutorat într-o lume nouă de oameni mari. [...] Or, el, la modul inconştient, ca şi în exemplul cu mama, exercita pentru noi, în special cei nou veniţi, acele 525 de meserii – cu care ne ajuta mai mult decît tot sistemul de la Imigraţie. [...]
Din punctul de vedere al omului occidental, părea că nenea Nicu şi-ar fi irosit viaţa: a pierdut prea mult timp pentru alţii şi nu a fost productiv. [...] În schimb, a rodit şi încă rodeşte în toţi cei care l-am întîlnit şi l-am îndrăgit; vorbele şi faptele lui sînt prezente şi astăzi, precum florile de la mormîntul său...” (Şerban Popa)
* „Nicu Naum: Prezent!”, în Puncte
cardinale, anul XX, nr. 5/233, mai 2010, p. 7 (rubrica „Evocări”).
Nicu Naum (dreapta), cu Părintele Calciu și familia Popa
(spre sfîrșitul anilor '90, la Cîmpul Românesc de la Hamilton - Canada)
Mai puteţi citi pe acest blog:
* Antologia
Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?"
(1991)
* Antologia
Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)
* Antologia
Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără
Dumnezeu»?" (1992)
* Antologia
Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului"
(1992)
* Antologia
Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic
între bucurie şi dezamăgire" (1992)
* Antologia
Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor"
(1993)
* Antologia
Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)
* Antologia
Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)
* Antologia
Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a
politicului: Mişcarea Legionară" (1994)
* Antologia
Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de
dreapta..." (1994)
* Antologia
Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea
naţionalistă»" (1995)
* Antologia
Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi
Uitare" (1995)
* Antologia
Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..."
(1995)
* Antologia
Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are
dreptate" (1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances"
(1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui
Mircea Eliade" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi
«legionarul de 1,65»" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…"
(1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…"
(1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»"
(1996)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit
admiraţia pentru Codreanu!" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo
religiosus" (1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa"
(1997)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la
Paris" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini
Mondiale»" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile
internaţionale" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat
moral" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de
puternicii zilei!" (1998)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului
religie-cultură…" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100":
"La aniversară", "Măcel de Buna Vestire",
"Marginalii" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe
editoriale" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…"
(1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în
metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule
Neştian?" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit
ortodox" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna
cezarilor" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea
eroismului" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea
ei?" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui
Mircea Eliade" (2000)
* Antologia
Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în
istorie" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe
morale" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de
azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende"
(2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a
naţiunilor" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura
politică naţionalistă" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism
european" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al
Ortodoxiei" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează
America" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia
Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu
Djuvara" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele
politice" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia
Bernea" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania"
(2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît
niciodată!" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea
(1902-2002)" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al
unei noi generaţii" (2002)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele
Arhanghelului" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..."
(2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi
utopiile lor păguboase" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la
perversiune" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a
dorului" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul
pămîntului»" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină"
(2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii
altora" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?"
(2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului
50" (2003)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru
Nobel?" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume"
(2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?"
(2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii
Neamului..." (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă
şi abjecţie" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără
pîine" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută
prin ochii unui soldat german" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile"
(2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)
* Antologia
Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul
XXXIV" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din
închisori" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare
perpetuă" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul
II..." (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M.
Popescu?" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie
şi magie" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la
francmasonerie" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă"
(2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei
blasfemii" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la
copilărie" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe
Ceauşescu»" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg
consum" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXIII) – "Adevărata dramă de la
Petru-Vodă" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXIV) – "În jurul unei neînţelegeri"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXV) – "Ofensiva homosexualilor"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXVI) – "Ultima biruinţă a lui Ştefan cel
Mare" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXVII) – "«Sfîntul» Mişa din
Clejani" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXVIII) – "Memento Gulag în
Vendeea" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXIX) – "La plecarea dintre noi a
Părintelui Calciu" (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXX) – "Tinereţe fără bătrîneţe"
(2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXI) – "O nouă carte la Editura Puncte
Cardinale..." (2006)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXII) – "Despre poziţia Bisericii faţă
de stăpînire" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXIII) – Două traduceri din Annick de
Souzenelle (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXIV) – "Suferinţa ca
binecuvîntare" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXV) – "Cele trei atacuri ale diavolului
asupra lui Hristos" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXVI) – "Luciferismul în ţara lui
Caragiale" (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXVII) – "Sperietoarea şi modelul"
(2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXVIII) – "José Antonio Primo de
Rivera..." (2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXXXIX) – "(De) ce uită Occidentul?"
(2007)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXL) – " Principale diferenţe între
Catolicism şi Ortodoxie"; "O istorisire de demult..." (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLI) – "Poezia carcerală (1): Valeriu
Gafencu" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLII) – "Adevăr, Biserică,
ecumenism" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLIII) – "De la un tînăr cititor al Punctelor
cardinale" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLIV) – "Poezia carcerală (2): Radu
Gyr" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLV) – "Paul Goma – lupul
singuratic" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLVI) – "Biserica şi Securitatea"
(2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLVII) – "Poezia carcerală (3): Nichifor
Crainic" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLVIII) – "De la ecumenism la
apostazie" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CXLIX) – "Taina decadenței" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CL) – "Dezbatere A.Z.E.C.: Cazul Nicolae
Corneanu" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CLI) – "Cele două Românii (XV)"
(2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CLII) – "De ce Bram Stoker aici?!"
(2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CLIII) – "Despre dreptul de proprietate
într-o perspectivă ortodoxă" (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CLIV) – "Interviu cu regizorul Nicolae
Mărgineanu..." (2008)
* Antologia
Punctelor cardinale (CLV) – "Dezbatere A.Z.E.C.: Pașapoartele
biometrice..." (2009)
* Antologia
Punctelor cardinale (CLVI) – "Sufletul românesc între Răsărit
și Apus: V. O viziune românească a existenței" (2009)
* Antologia
Punctelor cardinale (CLVII) – "Gabriel Constantinescu: 3
răspunsuri pe lună [august]" (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLVIII) – "De vorbă cu Claudiu Târziu" (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLIX) – "O potaie gureșă" (2009)
* Antologia Punctelor cardinale (CLX) – "Chestiunea țigănească..." (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXI) – "Interviu cu d-l Ilie Berghezan..." (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXII) – "Gabriel Constantinescu (1921-2010)" (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXII) – "Gabriel Constantinescu (1921-2010)" (2010)
Frumos, dar pacat ca nu l-ati pomenit si in CARTEA MARTURISITORILOR...
RăspundețiȘtergereDacă ați fi mers la Indice, ați fi văzut că figurează. De pomenit l-am pomenit: v. pag. 10, nota 1, sau pag. 540, în text („necrologul făcut [de Zahu Pană] camaradului Nicu Naum”) și nota 2 („Născut la Tulcea, în 1923, și răposat pe 4 aprilie 2000, la Montréal, după apoape 60 de ani de exil, Ispas Nicolae Naum a fost un mare și discret slujitor al aproapelui și al ideii naționale, fără preget în ardoarea și vrednicia lui mărturisitoare. N-a avut titluri universitare, n-a ajuns la demnități publice, n-a fost lider legionar, n-a scris cărți și nici măcar articole, nu s-a bucurat de bogăție și viața nu l-a răsfățat în nici un fel: el a fost, pur și simplu, pînă la capăt, fratele de cruce”), dar nu m-am învrednicit să-i dedic anume un text, neavînd despre el date suficiente și destul de sigure (pe care am să-mi fac poate timp să le procur, pentru o viitoare ediție îmbogățită, cu care mă simt în multe privințe dator, nu doar pentru că sînt destule lipsuri, dar s-au strecurat și mici inexactități, ca de pildă anul de naștere al tenorului Ion Piso - 1928, nu 1929 -, ceea ce afectează însăși structura cronologică a cărții, sau al lui Israel Shahak - 1933, nicidecum 1925). Am făcut o treabă imperfectă și sînt primul care să o recunoască, dar mai rămîne loc de îndreptări (și poate și de iertarea dvs.).
RăspundețiȘtergere