ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CLXII)

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)

2010 

GABRIEL CONSTANTINESCU  
(1921-2010)

[ÎN LOC DE EDITORIAL]

I 

Călătoria pămînteană a Domnului Gabriel Constantinescu – pe drumuri întortocheate, pline de neprevăzut şi presărate cu toate strîmbătăţile istoriei – s-a desfăşurat aproape pe întinderea unui veac întreg: 88 de ani, 4 luni şi o zi de viaţă pămîntească i s-au hărăzit de către Cel de Sus, de la 5 noiembrie 1921 la 6 martie 2010.

Marţi 9 martie, de sărbătoarea creştină a Celor 40 de Mucenici oşteni, pe la ora 3 şi jumătate p. m., trupul fără viaţă al neobositului şi neînfricatului luptător pentru Ţară, Neam şi Adevăr se pogora în ţărîna Cimitirului Central din Sibiu, spre odihnă întru aşteptarea învierii.

Cu plecarea dintre noi a Domnului Gabriel Constantinescu, lumea noastră rămîne încă şi mai dureros de săracă. S-a dus pe calea veşniciei unul dintre ultimii martori supravieţuitori ai unei lumi zărghite şi haine, care i-a „răsplătit” pe cei mai buni dintre fiii Neamului Românesc cu atrocităţile cele mai feroce: temniţe îngrozitoare. muncă silnică, gropi comune fără cruci, iar pentru supravieţuitori – domicilii forţate, despolieri abuzive, hărţuire permanentă, umilinţă şi marginalizare.

Ceremonia funerară s-a oficiat în noua biserică din Piaţa Prahova (la ctitorirea căreia familia Constantinescu şi-a dat din plin obolul) de către un numeros sobor de preoţi, avîndu-l în frunte pe Î. P. S. Serafim Joantă, Mitropolitul românilor creştini ortodocşi din Germania, Europa Centrală şi de Nord. Alături de familia îndoliată, la ceremonie a participat multă lume, din Sibiu, din ţară şi din străinătate: prieteni, vecini, colaboratori, admiratori, camarazi de luptă şi crez.
Deşi pe Domnul Gabriel Constantinescu lunga sa viaţă l-a supus la cele mai grele încercări şi nedreptăţi, verticalitatea, curajul, onoarea, simţul datoriei şi puterea de sacrificiu au fost valorile de care nu s-a despărţit cu nici un preţ. Cei care l-au cunoscut şi au zăbovit în preajma sa au trăit bucuria unui permanent exemplu de distincţie şi discreţie, de ordine şi dăruire fără preget. Pregătirea pentru profesia armelor, clădită pe moştenirea moral-spirituală a unei vechi familii creştine cu rădăcini olteneşti, i-a marcat întreaga existenţă. N-am cunoscut mai deplină întruchipare a permanentei strădanii omeneşti pentru bine, dreptate şi adevăr.

II 

În calitate de şef de promoţie (1942) a Şcolii de Ofiţeri de Cavalerie din Tîrgovişte, Domnul Gabriel Constantinescu avea să primească sabia – simbol al acestei prime prestigioase calificări – chiar din mîna M. S. Regele Mihai. Trecut prin focul campaniei de pe frontul de Răsărit, în Cruciada împotriva bolşevismului, a participat la numeroase operaţiuni militare, care l-au purtat pînă la Cotul Donului. Căzut în prizonieratul sovietic, a cunoscut asprimea fără limite a lagărelor. Despre modul demn și eroic în care s-a comportat în anii aceia stă mărturie, între altele, cartea Domnului Radu Mărculescu, Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică (Ed. Albatros, Buc., 2000), care-i dedică pagini de neuitat.
Din păcate, reîntoarcerea în patrie nu a însemnat nicidecum eliberarea. Ţara încăpuse pe mîinile aceloraşi vrăjmaşi străini de Neam şi fără Dumnezeu. În locul unei fireşti recunoştinţe pentru fidelitate şi jertfă, „republica populară” l-a răsplătit cu o lungă şedere în temniţele Gulagului românesc şi cu domiciliul obligatoriu prin pustietăţile Bărăganului. Cînd şi aceste episoade ale calvarului au luat sfîrşit, „libertatea” din marea temniţă care devenise România comunistă a însemnat permanenta supraveghere a Securităţii, opresiunea directă sau mascată, şicanele de tot felul, împiedicarea sistematică a afirmării şi valorificării capacităţilor şi competenţelor intelectual-profesionale ale unei personalităţi de excepţie. Toate aceste vrăjmăşii şi fărădelegi nu au reuşit totuşi să-i frîngă elanul de luptător şi tenacitatea neobosită. Dovada acestor excepţionale calităţi intelectuale şi morale sînt diplomele de licenţă ale celor două facultăţi – Filosofie şi Cibernetică – dobîndite în pofida tuturor greutăţilor şi persecuţiilor oficiale.
După evenimentele din decembrie 1989, Domnul Gabriel Constantinescu a făcut proba unei perfecte lucidităţi în privinţa noului regim comunist deghizat în „democraţie originală”. A afirmat repetat că pentru supravieţuitorii temniţelor şi lagărelor comuniste aşa-zisa “revoluţie” de acum două decenii „a survenit prea devreme pentru ca eroii să fi putut trece în legendă şi prea tîrziu pentru cei rămaşi în viaţă ca să mai fi putut contribui efectiv la schimbarea în bine a unei lumi profund mutilate de comunism”. Cu toate acestea, nu doar că nu a dezarmat, dar a ctitorit încă din ianuarie 1991 periodicul de orientare naţional-creştină Puncte Cardinale, căruia i-a fost timp de aproape 20 de ani, părinte iubitor şi ocrotitor. A continuat, cu aceeaşi luciditate şi tenacitate care l-au caracterizat dintotdeauna, să lucreze, cu uneltele gîndului temeinic şi ale slovei scrise, în slujba adevăratelor valori ale spiritului naţional, a autenticelor tradiţii creştine şi româneşti şi, nu în ultimul rînd, pentru mărturisirea ororilor şi fărădelegilor trecutului recent şi pentru cinstirea jertfelor atîtor eroi sau martiri ştiuţi şi neştiuţi. Pe aceeaşi linie a lucrării trezitoare şi luminătoare de conştiinţe, a modelării şi călirii de caractere prin cunoaşterea şi mărturisirea Adevărului, se înscriu şi cele cinci cărţi pe care a apucat să le publice (din 1996 pînă în 2007), dintre care Gîlceava anticomunistului cu lumea (2002) îl reprezintă cel mai intim şi mai deplin.
Preocupările Domnului Gabriel Constantinescu au fost dintre cele mai diverse, caracterizînd un spirit profund şi complex: istoria şi cultura naţională şi universală, într-o abordare dintre cele mai temeinice; politica şi diplomaţia modernă şi contemporană, cu punerea în lumină şi analizarea celor mai subtile condiţionari şi celor mai neaşteptate efecte. Personalitatea sa complexă şi chipul său luminos vor rămîne elemente de reper în viaţa spirituală şi culturală a Sibiului şi a „României profunde”.
Dumnezeu să-l numere, să-l odihnească şi să-l învie cu drepţii! 

Nicolae  POP

* Nicolae Pop, „Gabriel Constantinescu (1921-2010)”, în Puncte casrdinale, anul XX, nr. 4/232, aprilie 2010, p. 1 (cu urm. în p. 2).

GABRIEL CONSTANTINESCU
DESPRE IBN HALDUN

O cercetare monografică
unică în bibliografia românească

Pentru o filosofie arabă a istoriei 

Cercetarea monografică a unui important filosof arab al istoriei, de la sfîrşitul Evului Mediu, Ibn Haldun, întreprinsă de regretatul Gabriel Constantinescu în lucrarea Filosofia arabă a istoriei. Ibn Haldun (Editura Anastasia, Bucureşti, 1996, 264 pagini) este o contribuţie importantă la studiile despre Islam din spaţiul cultural românesc, lipsit de prea multe competenţe în acest domeniu, în raport cu direcţiile de cercetare occidentală (să amintim numai contribuţia lui Henry Corbin la studiile de filosofie a Islamului).
La origine, o teză de doctorat care nu a mai putut fi susţinută din motive care l-au depăşit pe autor – istoria ei, cu toate meandrele, ne este relatată de el însuși în postfaţa volumului –, cartea de faţă dă măsura vocaţiei unui autentic specialist în studiile islamice. Gabriel Constantinescu, fiul scriitorului sibian din perioada interbelică Paul Constant, cu studii de Filosofie şi Cibernetică, fost ofiţer în timpul celui de-al doilea război mondial, a trecut prin cele mai dure experienţe: frontul de răsărit, prizonieratul la ruşi, detenţia politică în lagărele comuniste din România, domiciliul obligatoriu în Bărăgan, marginalizarea socio-profesională. 
Format în atmosfera intelectuală a unor personalităţi remarcabile din zona occidentală a cadrului de cultură islamic şi participînd direct la frămîntările politice ale secolului al XIV-lea, Ibn Haldun este autorul cunoscutei lucrări Muqaddimah – Prolegomenele. 

Omul faţă cu adevărul istoric 

O primă problemă cu care filosoful arab se confruntă priveşte dimensiunea oportunităţilor cunoaşterii umane de a descoperi adevărul istoric. Ibn Haldun îşi propune, în pofida canonului culturii islamice, să definească istoria ca obiect de cercetare ştiinţifică. Cercetarea istoriei trebuie să ţină cont de numeroase delimitări conceptuale şi precizări epistemologice, conform viziunii filosofiei medievale cu privire la relaţia dintre filosofie şi ştiinţă. Ibn Haldun decelează eroarea majoră a filosofiei musulmane, care postula că atît ştiinţa, cît şi religia şi metafizica se examinează cu acelaşi utilaj metodologic. El operează distincţia netă între ştiinţă „ca sumă a cunoştinţelor dobîndite de raţiune din studiul existenţei naturale” şi religie „ca sumă a cunoştinţelor revelate”. Gabriel Constantinescu reliefează concepţia lui Ibn Haldun care vizează „organizarea cercetării ştiinţifice în cadrul unui sistem complex de ştiinţe particulare, definit prin obiectul şi metodele lor, la care se adaugă drept criteriu de distincţie caracterul lor teoretic sau practic, fiecare ştiinţă practică fiind dependentă de o anumită ştiinţă teoretică, pe care o fundamentează”. 

Sedentari și nomazi 

Autorul subliniază contribuţia adusă de Ibn Haldun la cultura şi gîndirea universală, crearea unei discipline teoretice pe care să se fundamenteze, la nivel ştiinţific, istoria. Astfel apare „ideea ştiinţei despre societate şi cultură”. Disocierea pe care o face filosoful arab al istoriei între „noua ştiinţă despre societate şi cultură şi filosofia politică” este una esenţială. Dacă filosofia politică este „un instrument pentru conducerea efectivă a statului”, noua ştiinţă se manifestă, în viziunea lui Ibn Haldun, ca „un instrument pentru înţelegerea şi scrierea istoriei”. Cercetarea istoriei, în raport cu o cunoaştere adecvată a realităţilor islamice, îl determină pe Ibn Haldun să afirme că „societatea este o necesitate naturală a omului”. Plecînd de la acest principiu fundamental, filosoful arab vorbeşte despre importanţa „sistemului de relaţii sociale”, ca factor al existenţei umane, precum şi despre „relaţiile de cooperare în vederea apărării” care se remarcă la nivelul organizării politice. 
Cele două modele sociale prezentate de Ibn Haldun - societatea nomadă şi societatea sedentară - nu constituie „forme statice, ci realităţi dinamice în continuă prefacere”. Prima expresie de manifestare a dinamicii sociale este reprezentată de trecerea de la existenţa nomadă la cea sedentară. Consecinţele acestor metamorfoze sînt constituirea statului şi participarea la istorie. Ibn Haldun nu operează o distincţie între stat şi societate, ele fiind „feţele aceleiaşi realităţi”. Analiza asupra societăţii sedentare se constituie şi într-un studiu asupra apariţiei şi dezvoltării statului musulman medieval. Ibn Haldun propune şi o analiză morfologică a celor două modele sociale, cu accent pe activitatea economică. 

O nouă stiinţă 

„Utilizarea realizărilor gîndirii europene moderne ca sistem de referinţă pentru determinarea importanţei şi valorii conţinutului Prolegomenelor poate însă conduce la interpretări eronate. Întrebarea dacă Prolegomenele reprezintă o lucrare de sociologie, de filosofia istoriei sau de filosofia culturii este greşit pusă. Prolegomenele nu sînt nici un tratat de sociologie, nici de filosofia istoriei şi nici de filosofia culturii. Aceste concepte sînt determinări proprii gîndirii contemporane, ele reprezentînd sinteza unui proces pe care gîndirea cadrului de cultură islamic nu l-a parcurs. Obiectul ştiinţei despre care Ibn Haldun afirmă că «este o ştiinţă întru totul nouă» îl constituie ceea ce exprimă termenul de ’umrîn, al cărui înţeles, în funcţie de sarcina ideativă ce i se atribuie, poate fi populaţie, societate, civilizaţie, cultură sau experienţă socială acumulată (idei, atitudini, comportament, activităţi). În concluzie Prolegomenele sînt ştiinţa despre ’umrîn, nu altceva. O ştiinţă cu domeniu şi problematică proprie, fără echivalent în actualele ştiinţe despre om, societate şi cultură, dar cu remarcabile corespondenţe în toate aceste domenii”.
Ibn Haldun se înscrie în tradiţia marilor filosofi şi savanţi ai Islamului - Avicenna, Averroes, ar-Rîzî - care au fecundat gîndirea occidentală europeană, depăşind rigiditatea scolasticii. Prezenţa filosofului arab în contextul unei gîndiri dominate de mistica sufismului are semnificaţia unei fronde faţă de o anume dogmatizare şi de o anume sterilitate a ideii. Opera lui Ibn Haldun reuşeşte să refacă legătura cu tradiţia ştiinţifică a gîndirii islamice, oferind posibilitatea unei dezvoltări fireşti, creative a tradiţiei, prin redefinirea conceptului de ştiinţă şi deschiderea spre un nou orizont reflexiv. 
Meritul autorului este unul incontestabil, prin revalorizarea unui gînditor unic şi a unei opere exemplare, contribuind astfel la revigorarea studiilor despre Islam în cultura română. Această cercetare rămîne cu siguranţă un reper în orice bibliografie consacrată problematicii filosofiei islamice. 

Constantin MIHAI

* Constantin Mihai, „Gabriel Constantinescu despre Ibn Haldun. O cercetare monografică unică în bibliografia românească”, în Puncte casrdinale, anul XX, nr. 4/232, aprilie 2010, p. 7.

Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)

* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)

* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)

* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)

* Antologia Punctelor cardinale (XI) – "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)

* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)

* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)

* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)

* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)

* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)

* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)

* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXII) – "Luciferismul de larg consum" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIII) – "Adevărata dramă de la Petru-Vodă" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIV) – "În jurul unei neînţelegeri" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXV) – "Ofensiva homosexualilor" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVI) – "Ultima biruinţă a lui Ştefan cel Mare" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVII) – "«Sfîntul» Mişa din Clejani" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXVIII) – "Memento Gulag în Vendeea" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXIX) – "La plecarea dintre noi a Părintelui Calciu" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXX) – "Tinereţe fără bătrîneţe" (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXI) – "O nouă carte la Editura Puncte Cardinale..." (2006)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXII) – "Despre poziţia Bisericii faţă de stăpînire" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIII) – Două traduceri din Annick de Souzenelle (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIV) – "Suferinţa ca binecuvîntare" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXV) – "Cele trei atacuri ale diavolului asupra lui Hristos" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVI) – "Luciferismul în ţara lui Caragiale" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVII) – "Sperietoarea şi modelul" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXVIII) – "José Antonio Primo de Rivera..." (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXXXIX) – "(De) ce uită Occidentul?" (2007)

* Antologia Punctelor cardinale (CXL) – " Principale diferenţe între Catolicism şi Ortodoxie"; "O istorisire de demult..." (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLI) – "Poezia carcerală (1): Valeriu Gafencu" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLII) – "Adevăr, Biserică, ecumenism" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLIII) – "De la un tînăr cititor al Punctelor cardinale" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLIV) – "Poezia carcerală (2): Radu Gyr" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLV) – "Paul Goma – lupul singuratic" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLVI) – "Biserica şi Securitatea" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLVII) – "Poezia carcerală (3): Nichifor Crainic" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLVIII) – "De la ecumenism la apostazie" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CXLIX) – "Taina decadenței" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CL) – "Dezbatere A.Z.E.C.: Cazul Nicolae Corneanu" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLI) – "Cele două Românii (XV)" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLII) – "De ce Bram Stoker aici?!" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLIII) – "Despre dreptul de proprietate într-o perspectivă ortodoxă" (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLIV) – "Interviu cu regizorul Nicolae Mărgineanu..." (2008)

* Antologia Punctelor cardinale (CLV) – "Dezbatere A.Z.E.C.: Pașapoartele biometrice..." (2009)

* Antologia Punctelor cardinale (CLVI) – "Sufletul românesc între Răsărit și Apus: V. O viziune românească a existenței" (2009)

* Antologia Punctelor cardinale (CLVII) – "Gabriel Constantinescu: 3 răspunsuri pe lună [august]" (2009)

* Antologia Punctelor cardinale (CLVIII) – "De vorbă cu Claudiu Tîrziu" (2009)

* Antologia Punctelor cardinale (CLIX) – "O potaie gureșă" (2009)

* Antologia Punctelor cardinale (CLX) – "Chestiunea țigănească..." (2010)
* Antologia Punctelor cardinale (CLXI) – "Interviu cu d-l Ilie Berghezan..." (2010)