Răzvan Codrescu: poet, traducător şi eseist de orientare tradiţionalistă, promotor al principiilor şi idealurilor dreptei creştine, fără să fi fost membru al vreunui partid politic nici înainte şi nici după 1989, a debutat publicistic în 1985, cu eseul "Don Quijote şi Prinţul Mîşkin" (în revista "Luceafărul", an XXVIII, nr. 39, p. 8), şi editorial în 1997, cu volumul de eseuri "Spiritul dreptei. Între tradiţie şi actualitate" (Editura Anastasia, Bucureşti).
SUMARUL BLOGULUI
publicat de Răzvan Codrescu @ 19:39
6 comentarii
Data naşterii: 07.05.1959. Locul naşterii: Bucureşti. Naţionalitatea: română. Religia: creştin-ortodoxă. Studii: Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere (licenţiat 1983). Activitatea profesională: profesor (1983-1999), publicist şi editor (din 1991 pînă azi). Funcţii actuale: director literar al Editurii Christiana și redactor-şef la "Lumea Credinţei". Cărţi publicate: șapte volume de poezii ("Răsăritenele iubiri. Fals tratat de dezlumire", 2002; "Rug aprins. O sută de sonete şi false sonete", 2008; "Crucile pustiei. Poeme neptice", 2010; "Rost de doină. Cîntece fără stăpîn", 2012; "Sonetele lui Dionis", 2013; ”Erosstihuri”, 2016; "Acatistele Sfinților Arhangheli...”, 2018), un volum de proză („Povești de ocazie...”, 2020), cincisprezece volume de eseuri (de la "Spiritul dreptei", 1997, la "Tentative de dreapta în România postcomunistă", 2019), traduceri din Dante Alighieri ("Infernul", 2006) şi Sf. Ioan al Crucii ("Integrala operei poetice" - în colaborare cu hispanista Anca Crivăţ, 2003). O bibliografie completă a cărţilor publicate se află în arhivele blogului (august 2007), adusă periodic la zi.
Abonați-vă la
Postări [Atom]
Afișați versiunea pentru mobile
6 comentarii:
Va multumim pentru urari! Cele bune si dvs! E interesant ca exista un blog cu asa de multe postari.
Sa aveti si domnia voastra un an cat mai bun! Fotografiile - minunate!
În privinţa fotografiilor nu am nici un merit: sînt preluate de pe internet.
Un an bun bunei gazde si cititorilor!
Si din partea unui cititor fidel al dumneavoastra, de la Timisoara, sincere urari de sanatate!
Multi Ani Traiasca !
Mi-ati adus aminte, domnule Codrescu, de vremurile bune cand eram colindati de romanii nostrii, nu de tigani! Cred ca, la orase cel putin, adevaratul colindat a disparut odata cu secolul trecut...
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire