INTERMEZZO LIRIC: DEDICAŢIE
SUMARUL BLOGULUI
TU NU
EŞTI EA
Damei de
pică,
la drum
de seară…
M-aş pune curmeziş tristeţii tale
de n-aş fi eu cu mii de ani mai trist
să mor mereu şi totuşi să exist,
cu raiul în priviri şi iadu-n poale.
Tu eşti de-acum, eu sînt dintotdeauna
şi n-ai habar ce jale-n mine port
şi cît aş vrea să fiu sau viu, sau mort,
iar dragostea să fie numai una.
Un lucru ştiu: că nu eşti tu aceea
pe care-o caut de-un amar de vieţi:
femeie eşti de fel, dar nu Femeia
acelei blestemate dimineţi,
şi-oricîtă-ar fi-n tristeţea ta splendoare,
străină-mi eşti din creştet la picioare.
Răzvan
CODRESCU
publicat de Răzvan Codrescu @ 01:57
4 comentarii
4 comentarii:
splendid si adanc
Am decis să şterg ultimele comentarii postate, deoarece indelicateţea lor a atras şi alte mesaje, încă şi mai reprobabile, pe care desigur nu le-am postat. E oare prea mult dacă le cer comentatorilor un plus de delicateţe?
Draga Razvane, e mai simplu sa nu-i postezi si gata! Nu poti cere ceva, nici mult, nici putin, de la niste spectre anonime, pe care nu-i duce capul si inima la mai mult sau la mai bine.
Dincolo de toate, permite-mi si mie sa spun ca dupa parerea mea "sonetul" (din cele "false", cum le zici tu) e prea personal si prea patetic.
Drept care nu voi mai posta comentarii în subsolul lui, oricum ar suna şi de la oricine ar veni.
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire