AFR: O ISTORIE A EPIDEMIILOR

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Considerăm potrivit să scriem şi noi cîteva impresii privind epidemia care bîntuie în toată lumea: coronavirusul. Putem cugeta, de exemplu, la modul în care societatea a reacţionat la epidemii similare cu sute ori mii de ani în urmă. Din asta am putea chiar învăţa cîte ceva. Pe vremea aceea chiar milioane de oameni mureau din cauza epidemiilor, iar epidemiile ţineau cu anii. Medicamente pentru contracararea epidemiilor nu existau, iar suferinţa oamenilor probabil că era mult mai mare ca astăzi. Astăzi mor doar cîteva mii şi, totuşi, întrega societate globală intră în panică. Ce gîndeau şi cum reacţionau, psihic vorbind, oamenii pe vremea aceea?

Cornonavirus – o istorie a epidemiilor

Extinderea coronavirusului în ultimele trei luni a coincis cu publicarea unor cărți interesante despre epidemii dintr-o perspectivă istorică. Săptămîna trecută am dat peste o astfel de carte, Epidemics and Society: From the Black Death to the Present, scrisă de istoricul Frank M. Snowden.

Cartea analizează marile epidemii din trecut, dar și modul în care societatea a reacționat ori s-a relaționat cu aceste epidemii. Interesante sînt discuțiile privind, de exemplu, reacția la epidemii a oamenilor pioși, a artiștilor, a politicienilor, a oamenilor din diferite pături sociale ori economice, a celor educați (în contrast cu cei mai puțin educați), a celor bogați (în contrast cu cei săraci), ori a creștinilor (în contrast cu reacțiile altor confesiuni).

Autorul dă exemple concrete ale impactului epidemiilor asupra unor evenimente istorice majore. Unele epidemii au schimbat cursul istoriei, spune autorul. Un exemplu este Napoleon și abandonarea posesiunilor franceze din America de Nord. Francezii, ne informează Snowden, au pierdut războiul de independență din Haiti pentru că soldații lui Napoleon au murit de yellow fever („febra galbenă”). Europenii nu sînt imuni la febra galbenă, dar persoanele descendente din africani sînt. Eșecul din Haiti, spune Snowden, l-a influențat pe Napoleon să cedeze Louisiana americanilor, America dublîndu-și, dintr-o dată, suprafața geografică.

Impact asupra artei si credinței

Snowden face și o trecere în revistă a impactului epidemiilor asupra literaturii și artei. În secolul XIX, clasa intelectuală îi privea pe cei bolnavi de tuberculoză ca avînd un statut superior. Lui Victor Hugo i s-a reproșat, de fapt, că ar fi fost un scriitor de și mai mare succes dacă ar fi suferit de tuberculoză! Un scriitor care a scris pe cînd suferea de tuberculoză a fost André Gide.

Aflăm detalii interesante și despre impactul epidemiilor asupra artei în Evul Mediu. Pictorii medievali au fost profund influențați de epidemii și de efectul lor devastator asupra ființelor umane. Temele tratate în picturile de atunci aveau de-a face cu preocuparea oamenilor de moarte, penitența înainte de moarte, pregătirea personală pentru moarte, imagini de îngeri ducînd pe credincioși în Paradis, imagini ale îngerului morții (Grim Reaper) care taie sufletele oamenilor cu secera, imagini inspirate din cartea Eclesiastului privind vanitatea vieții, imagini din cartea Apocalipsei etc. În cuvintele lui Snowden, epidemiile Evului Mediu had a transformative effect on the iconography of European art („epidemiile au avut un efect transformant asupra iconografiei artei europene”).

Impactul epidemiilor asupra economiei, demografiei și politicii este și el abordat. Plăgile medievale din Evul Mediu au ucis aproape jumătate din populația Europei și au dus la înăsprirea relațiilor între clasele sociale. Iobăgia, de exemplu, a devenit și mai aspră, iar mobilitatea oamenilor a fost restricționată. Epidemiile au generat războaie ori au decis soarta altora. Sărăcia a avut și ea impact. În general, săracii erau mult mai susceptibili de a se îmbolnăvi de holeră și tuberculoză decît oamenii înstăriți.

Epidemiile au afectat relația oamenilor cu Dumnezeu, scrie Snowden: Plagues raised the whole question of man's relationship to God („Plăgile au adus în discuție relația omului cu Dumnezeu”). Pe unii creștini, epidemiile i-au transformat în și mai buni creștini și chiar eroi. În lumea veche, creștinii îi vizitau pe cei afectați de epidemii și îi îngrijeau. Mulți dintre ei mureau împreună cu cei bolnavi, dar mulți bolnavi se însănătoșeau, devenind după aceea creștini. Snowden discută și cazul eroic al arhiepiscopului din Milano, Cardinalul Borromero, care vizita bolnavii în zonele puse sub carantină, pentru a-i îngriji ori mîngîia în momentul morții.

Coronavirusul – la ce ne putem aștepta

în viitorul imediat?

Ce zic specialiștii în boli epidemice despre extinderea coronavirusului? Aici oferim cîteva dintre impresiile specialistului în epidemiologie Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie la Universitatea Harvard din Boston. El prezice că într-un an „40 pînă la 70%” din populația lumii va fi infectată cu coronavirus. Declarațiile lui au fost obiectul unui comentariu privind extinderea rapidă a coronavirusului, publicat luna trecută în The Atlantic (vezi aici). Conform declarațiilor lui, the likely outcome is that it will ultimately not be contained („în final, nu cred că virusul va putea fi controlat”). Tot luna trecută, Center for Disease Control (Centrul pentru controlul bolilor) din Statele Unite a publicat ultimele date privind extinderea globală a virusului. (vezi aici).

În Germania, Merkel comentează că între 60 și 70% din populația Germaniei va putea fi infectată de coronavirus, adică pînă la 56 de milioane de oameni! Mortalitatea cauzată de coronavirus e de aproximativ 3 ori 4% din populatia infectată, ceea ce, în cazul Germaniei, ar insemna chiar peste două milioane de oameni (detalii aici).

Sîntem atenționați, însă, că afirmațiile lui Lipsitch nu trebuie să ne îngrijoreze: din cei 40 pînă la 70% din populația lumii care ar putea fi infectați de coronavirus, doar un procent mic va fi afectat în mod fatal. În prezent, mai puțin de 2% din persoanele care au fost infectate cu coronavirus au decedat. Ceilalți, zice Lipsitch, doar vor avea simptome de coronavirus, dar vor supraviețui.

Totuși, asta nu înseamnă că putem sta liniștiți. În doar o lună, coronavirusul a afectat peste 100 de milioane de oameni în China, în sensul că la majoritatea dintre ei nu li se permite să se deplaseze de la domiciliu. Aceste măsuri sînt desemnate să prevină extinderea virusului. În Italia carantina pentru prevenirea coronavirusului a fost extinsă în toată țara, afectînd aproape 50 de milioane de oameni.

Un vaccin pentru coronavirus?

O provocare pe care experții în epidemiologie o constată sînt costurile enorme pentru producerea vaccinurilor, inclusiv a unui vaccin împotriva coronavirusului. În 2003 a apărut febra aviară, care de atunci a ucis 455 de persoane. Dar un vaccin contra febrei aviare nu a fost produs. Cîțiva ani mai tîrziu a izbucnit febra SARS, care a făcut aproape 1000 de victime, dar pentru care încă nu există vaccin. La fel, Lipsitch nu se așteaptă la descoperirea imediată a unui vaccin contra coronavirusului. Costurile sînt enorme și, ca de obicei, după ce epidemia curentă va intra în declin, interesul în a produce un vaccin va scădea.

Conform articolului din The Atlantic, opinia cvasi-unanimă a medicilor epidemiologi este că coronavirusului va deveni „o febră de sezon” (a new seasonal disease), la fel ca și celelalte, fără a duce, însă, la decese de proporții uriașe.

În final, experții în epidemiologie ne sugerează tuturor să ne aducem contribuția la prevenirea extinderii virusului. Cum? Prin metodele obișnuite: spălarea mîinilor cu săpun și apă caldă; cînd tușim ori strănutăm să ne acoperim fața, și alte măsuri de igienă similare.

ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București

Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082

www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro