De
cînd mai toate forurile europene (și nu numai) au ajuns să se pronunțe
împotriva abuzurilor Puterii penale din România, s-a umflat rău păsatul nu doar
în actanții coaliției de guvernămînt, ci și în toată mîrla neaoșistă și
antieuropeană, care împiedică constant și sistematic țara, de 30 de ani
încoace, să de desprindă definitiv de mentalitatea și practicile comuniste. La
sugestia cîtorva prieteni – și simțind eu însumi nevoia în context – reiau
aici, mai la vedere, un comenrariu din subsolul unei postări recente de pe
pagina mea de Facebook: „Nu poți să fii și în Uniunea Europeană, și împotriva
principiilor ei! (Asta se prefac a nu înțelege penalii de serviciu și mîrla
oligofrenă a neamului). INDEPENDENȚA NU ÎNSEAMNĂ SĂ TE URINEZI PE VALORILE
COMUNE”:
Nici
reprezentanții UE, nici ambasadorii țărilor democratice nu intervin (nu se
amestecă) în „treburile interne ale României” decît în măsura în care aceste
„treburi interne” tind să încalce flagrant angajamentele asumate de România
prin apartenența de bunăvoie la Uniunea Europeană sau la alte structuri
internaționale. Ca și în sport, și în jocul politic există reguli pe care nu le
poți schimba în timp ce joci, după cum ți se năzare ție. Despre asta este vorba,
iar nu despre vreun „tratament colonial” sau despre vreo „conspirație
planetară” împotriva României. Punctum.
(Ergo: problema nu este cu „cerberii”
de afară, ci cu jigodiile de acasă, care vor să exercite discreționar o putere
patibulară, a cărei singură miză – majoră și evidentă – este să nu dea
socoteală de ce a furat și să poată fura în continuare fără teama de a fi trasă
la răspundere.)
DACĂ TOATE ACESTE ABUZURI ALE HOȚILOR
ANALFABEȚI NU VOR AJUNGE „LITERĂ DE LEGE” ȘI DACĂ „TELEORMANIZAREA” ROMÂNIEI VA
EȘUA, PRIMII ȘI PRINCIPALII BENEFICIARI VOR FI ROMÂNII ÎNȘIȘI.
Răzvan CODRESCU
2 comentarii:
Eu nu pot fi si cu UE, in cele cu care SCUIPA in obrazul Domnului, si cu Hristos.
Restul din UE vor fi fiind bune foarte, dar o lingurita de caca intr-un butoi cu miere nu face mierea de negustat? Sau o gust, daca "interesele partidului o cere"?
Trăim în intervalul imperfect al istoriei și se pare că, istoricește vorbind, avem de ales - ca să păstrez termenii dvs. - între un butoi de miere cu o lingură de căcat și un butoi de căcat cu o lingură de miere... Altminteri, bun creștin puteți fi în orice condiții, cum s-a și întîmplat cu atîția de-a lungul istoriei, în cele mai felurite contexte.
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire