miercuri, februarie 26, 2014

ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CIII)



Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)


2004
PĂCATUL LUI ONAN

Răspunzînd provocărilor tot mai insidioase ale lumii de azi şi mobilizînd lămuritor întreaga tradiţie şi sensibilitate morală şi duhovnicească a Ortodoxiei, Editura Christiana a publicat în ultimii ani un triptic teologic privitor la temeiurile şi menirea sexualităţii, abordînd complexa ei problematică din trei perspective conjugate: cea a unui ortodox laic (Răzvan Codrescu, Teologia sexelor şi Taina Nunţii. O introducere ortodoxă în antropologia conjugală, 2002), cea a unui preot de mir (francezul Marc-Antoine Costa de Beauregard, Teologia sexualităţii. Heterosexualitatea şi homosexualitatea din perspectivă creştină, 2004) şi cea a unui călugăr (Daniel Cornea, Sexualitatea. O privire din tinda Bisericii, 2004, ieşită de sub tipar chiar luna trecută şi constituind totdeodată debutul editorial al autorului). Ni se restituie astfel, în polemică deschisă cu smintelile contemporane, icoana dumnezeiască a umanului, în care firescul şi suprafirescul sînt două feţe ale aceleiaşi taine mîntuitoare, consfinţite teandric în Iisus Hristos, Domnul Vieţii şi al Învierii.
Micul eseu al tînărului monah Daniel Cornea [de la Tarcău], viu, realist şi admirabil esenţializat, constituie efectiv un model de abordare ortodoxă destresată a unei problematici adeseori ocolite cu falsă pudoare, sau abordate şablonard şi desuet, de teologii noştri mai vîrstnici. Semnalînd apariţia cărţii, reproducem aici, cu îngăduinţa autorului, unul dintre capitole (“Păcatul lui Onan”, pp. 79-84), ca pe o provocare la lectura ei integrală (din care mai ales tinerii vor putea trage mult folos, în măsura în care nu le este indiferentă, pe traseul firesc al împlinirii “în lume”, raportarea la credinţă şi la propria lor consistenţă moral-duhovnicească). În legătură cu subtitlul cărţii (“O privire din tinda Bisericii”), merită reţinută frumoasa lămurire auctorială din fruntea acesteia (p. 7): “«Membrană» ce stră­ju­ieşte veci­nătatea plină de promisiuni şi riscuri a Bisericii cu lumea, tinda este prin excelen­ţă un interval al pocăin­ţei. Pocăinţă ne­cesară celor din lume ca să înainteze că­tre Bise­rică, iar celor căzuţi din Biserică pen­tru ca să i se poată ală­tura din nou. Tinda este loc al opţiunii şi al unei pri­me purifi­cări. Prin tin­dă, lucrurile lumii pri­vesc către Bise­rică şi ia­răşi prin tindă Biserica îşi deschide larg braţele într-un elan cos­mic, in­te­grator. În fine, tinda este locul ieşirii către lume, ieşire care poate fi «a lui Iuda» («Şi era noapte...»), a tînărului bogat, ori ieşirea cea binecuvîn­tată, cea în pace”.
Ilustraţia de pe coperta reprodusă alăturat îi reprezintă pe protopărinţii Adam şi Eva şi este un detaliu dintr-o Pogorîre la iad (Anastasis) bizantină de secol XII. (R. C.) 

Există un interes particular pe care teologii contemporani îl acordă unui subiect ajuns în ulti­mul timp nelipsit din agenda ori­cărei întîlniri la vîrf dintre discursul bise­ri­cesc şi cel secular: bio­etica. Preocupări dintre cele mai diverse şi oarecum neaştep­tate îi fac pe responsabilii Tradiţiei să isco­dească îngri­jorat noile achiziţii ale tehno­logiilor genetice. Propensiunea noastră mora­lă se simte invitată să-şi dezlănţuie vehemenţele într-un spaţiu de stringentă nou­tate, ce reclamă grab­nice elaborări etico-teo­lo­gice.
Paradoxal însă, în tot acest timp se ta­ce chitic (ori cu vagi aluzii ocolitoare) cu pri­vire la un fe­nomen care a ieşit demult dintre copertele tra­tatelor de etică, invadînd practic viaţa cotidiană. Ba mai mult, am pu­tea spune, producînd deja metastaze gene­rali­za­te: contracepţia.
Ciudăţenia este că grija pentru forma­rea şi destinul embrionului (vezi intermi­na­bi­lele discuţii privitoare la clonare, celulele su­şă, fecundarea in vitro etc.) se fereşte obstinat să-şi ia în discuţie pre­misa elementară, anu­me dacă evenimentul numit embrion are sau nu totuşi loc.
Privită din unghiul specific al atmos­ferei bi­sericeşti, chestiunea este şi mai puţin nostimă. Deşi canoanele stipulează explicit îndepărtarea de la comuniune (afurisirea) a celor ce practică anti­con­cepţia, un fel de acord tacit s-a instalat între cle­rici şi pon­derea statistică a laicatului, astfel încît cei dintîi să nu le spună “credincioşilor” despre contra­cepţie, iar cei din urmă să nu întrebe. Motivul real al acestei situaţii este ur­măto­rul: în momentul în care o mare parte din clerici ar înceta să-şi mintă frumos eno­riaşii, există riscul ca numărul “contribua­bililor” să scadă sever, cu consecinţe nu doar economice, ci şi de imagine. Marşul tri­umfal al Ortodoxiei naţionale s-ar vedea re­dus ast­fel la adevăratele lui dimensiuni, pre­cizate de Mîntuitorul Însuşi: acelea de “tur­mă mică”…
De ce însă atîta înverşunare împotriva unui comportament care în vocabularul sexu­alităţii con­temporane a devenit aproape sino­nim cu bunul simţ? Asta în condiţiile în care a face toţi copiii este privită ca o ade­varată enormitate... Ei bine, ne place sau nu, avem de-a face cu o în­verşunare a lui Dumnezeu Însuşi, fapt do­vedit de capitolul 38 din cartea Facerii.
Înaintea altor consideraţii, trebuie să remar­căm situarea neobişnuită a istorisirii numită “Iuda şi Tamar” în miezul unei alte relatări, de mult mai mare anvergură, şi cu care, aparent, nu are nici în clin nici în mînec. Ce anume l-a motivat pe autorul cărţii Facerii să curme firul epic al dramei lui Iosif şi a fraţilor săi, pentru a insera acest episod pe care dacă l-am numi “prozaic” ar însemna că folosim un eufemism?
Dar să consemnăm mai întîi faptele: “Apoi Iuda a luat pentru Ir, întîiul născut al său, o femeie cu numele Tamar. Dar Ir, în­tîiul născut al lui Iuda, a fost rău înaintea Domnului şi de aceea l-a omorît Domnul. Atunci a zis Iuda catre Onan: «Intră la femeia fratelui tău, însoară-te cu ea, în puterea levi­ratului, şi ridică urmaşi fratelui tău!». Ştiind însă Onan că nu vor fi urmaşii ai lui, cînd intră la fe­meia fratelui său el vărsă sămînţa jos, ca să nu ridice urmaşi fratelui său. Ceea ce făcea el era rău înaintea lui Dumnezeu şi l-a omorît şi pe acesta”.
Ce făcea aşadar Onan? Contrar unei confuzii adînc şi voit înrădăcinate, Onan nu se masturba, ci practica una dintre cele mai ru­dimentare metode contraceptive, pe care “specialiştii” contemporani o numesc cu em­fază coitus interruptus.
Că Dumnezeu dezaprobă acest com­porta­ment rămîne scris negru pe alb şi ni­meni nu o va putea contesta în vecii vecilor. Motivul pentru care contracepţia este un rău înaintea lui Dumne­zeu rămîne însă, pentru moment, ascuns. Evident, există un argument uşor de invocat şi “bun la toate”: contracepţia este împotriva firii. Nu trebuie să uităm însă că multe din cele ome­neşti sînt împotriva firii (ori în răspărul ei) şi nu toate sînt în mod necesar rele înaintea lui Dumne­zeu. Altul trebuie să fie adevăratul motiv, incom­parabil mai greu, mai bogat în sem­nificaţii.
“Ştiind însă Onan că nu vor fi urmaşii ai lui …” – această formulare izbitor de pa­ra­doxală ope­rează în fapt o deschidere incisivă către misterul abisal al genealogiei omeneşti. În continuarea cap. 38 al Facerii, Iuda îi pro­mite Tamarei să o dea de soţie ultimului său născut, Şela. Îşi calcă apoi promisiunea, fapt ce o impinge pe aceasta să “fure” sămînţa cea binecuvîntată, făcînd uz de o salva­toare şi dumnezeiască şiretenie.
După acest “pasager” şi “insignifiant” epi­sod al Vechiului Testament, numele Ta­marei apare de data aceasta în versetul al treilea din primul capitol al Noului Testa­ment, Cartea neamului lui Iisus Hristos, ză­mislirea, numele şi naşterea: “Cartea neamu­lui lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui; Iuda a născut pe Fares şi pe Zara, din Tamar…”. Lăsînd la o parte faptul că Tamar şi Rut sînt singurele femei care s-au învrednicit să figu­reze alături de Maria într-o genealogie preocupată de ascendenţa pe linie strict pa­ternă, adevărata revelaţie o constituie impor­tanţa covîrşitoare a nea­mului care traver­sează sămînţa omenească de-a lungul gene­raţiilor. Intuiţia fundamentală a lui Onan este aceea că urmaşii săi biologici aveau să fie verigi ale neamului lui Iisus Hristos, căruia el alege să I se pună de-a curmezişul. Împotrivirea lui Onan ţinteşte, aşadar, nu perpetuarea speciei omeneşti, ci Întru­pa­rea Fiului lui Dumnezeu! În această perspectivă, contracepţia, de orice natură ar fi ea, dobîndeşte o dublă co­no­taţie: stri­carea firii pe de o parte, dar mai ales potrivnicie faţă de voia lui Dumnezeu.
Cea dintîi şi cea mai mare reper­cu­si­une pe care contracepţia o are asupra firii este subminarea substratului fiziologic al se­xualităţii, cu o primă consecinţă, deterio­ra­rea severă a calităţii actului sexual. Este un ade­văr elementar asupra căruia se tace mîlc: procesele energetice ce stau la baza fu­ziunii erotice se sprijină pe o infrastructură nu doar somatică (penis, vagin), ci şi fiziologică. Per­tur­barea traseelor fiziologice, fie mecanică (prezerva­tiv, ste­rilet), fie chimică sau de altă natură [1], va duce în scurt timp la o pertur­bare a mecanismelor energe­tice. Extazul se aplatizează, devine con­damnat la statutul de simplă rutină, de or­gasm. Partenerii încetează practic să simtă „cine ştie ce mare lucru”, iar dacă dorinţa lor maschează pentru moment lip­sa, pe termen lung nu va reuşi totuşi să o com­pen­seze. Nici o proteză nu va putea de aici inainte să în­locuiască picioarele rupte ale sexualităţii, atîta timp cît cei doi nu-şi vor pune problema tă­mă­duirii!
Cît priveşte celălalt aspect al păcatului onaniei (cum îl numeşte Pravila, în acord cu epi­sodul biblic), omul nu poate să planifice iconomia lui Dumnezeu, ci doar să i se împo­trivească. Feme­ia nu poate, aşa cum afirmă Olivier Clément, să-şi controleze fertilitatea [2], ci doar cel mult să o reprime, iar tîlcul acestui comportament nefiresc este unul singur: un nu răs­picat voii lui Dumnezeu.

Monahul Daniel Cornea

[1] Asemenea şi “metoda calendarului”; chiar dacă ea nu “faultează”, ci numai “fentează” firea, rezultatul este ace­laşi: nu se întîlneşte cu ea, nu o asumă, cu atît mai puţin nu o trans­figurează.
[2] “... femeia este stăpînă pe propria sa fecunditate...” (Olivier Clément, Tru­pul slavei şi al morţii, Editura Chris­tiana, Bucureşti 1996, p. 91).

* Monahul Daniel Cornea, “Păcatul lui Onan”, în Puncte cardinale, anul XIV, nr. 11/167, noiembrie 2004, p. 15.


Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – “Cine se teme de naţionalism?” (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (III) – “Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?” (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (IV) – “Fiziologia trepăduşului” (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (V) – “«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire” (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (VI) – “Necesara despărţire a apelor” (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VII) – “Distincţii necesare” (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – “Spiritul viu al dreptei” (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (IX) – “Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară” (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (X) – “Necesitatea unei viziuni de dreapta...” (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (XI) “Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»” (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XII) – “Confruntarea dintre Memorie şi Uitare” (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – “Martin Luther şi evreii...” (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – “Dreptatea d-lui Pleşu” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XV) – “Pe marginea unei decepţii” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – “Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – “Viaţa – proprietate de stat” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – “Sensul unităţii creştine” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – “Căderea Cuvîntului în cazuri” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XX) – “O reacţie a d-lui Patapievici” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – “San Juan de la Cruz: Romances” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – “Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – “Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – “Iarba verde de acasă…” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – “Doar o vorbă să-ţi mai spun…” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – “«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»” (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – “Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – “Între zoón politikón şi homo religiosus” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – “Apocalipsa şi ştiinţa” (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – “Stafia comunismului la Paris”   (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – “«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»” (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – “Falimentul speranţei” (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – “Masoneria şi organizaţiile internaţionale” (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – “Ispita «iubirii»” (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – “Apostrof-area ca asasinat moral” (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – “Fabulă cu trandafir” (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – “Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!” (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – “Aspecte ale dialogului religie-cultură…”
 (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – “Puncte cardinale 100”: “La aniversară”, “Măcel de Buna Vestire”, “Marginalii” (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – “Cronica unei gafe editoriale” (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XL) – “Epica Holocaustului…” (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – “Lecţia americană” (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – “Demonizarea Americii” (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – “«Dictatura bunului simţ»…” (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – “În sfîrşit, Acasă…” (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – “Anul Eminescu”, “Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – “Cine eşti dumneata, domnule Neştian?” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – “Demitizarea” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – “Maxime Egger: Cum am devenit ortodox” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – “Marea iertare” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (L) – “Maica Mihaela” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LI) – “Un luceafăr pe columna cezarilor” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – “Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – “Supără realitatea sau formularea ei?” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LV) – “Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade” (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – “Odihna de Eminescu” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – “Mesianismul Dreptei” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – “Misiunea românilor în istorie” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – “Obligaţiile unei conştiinţe morale” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LX) – “Naţionalismul şi România de azi”, “Menirea generaţiei noastre” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – “Lichidarea unei legende” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – “Pentru o Europă unită a naţiunilor” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – “Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – “Despre a fi altfel” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – “Pentru un naţionalism european” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – “Caracterul naţional al Ortodoxiei” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – “Un evreu renegat avertizează America” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – “In memoriam: Horia Bernea”, “Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – “Europa lui Hristos” (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – “Ziua judecăţii” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – “Interviu cu istoricul Neagu Djuvara” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – “Elitele şi partidele politice” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – “Revolta «omului recent»” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – “Naţionalism şi democraţie” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – “Perversiunea naţional-comunistă” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – “Isteria antifascistă” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – “Moştenirile lui Horia Bernea” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – “Veşti triste din Spania” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – “Mai bine prea tîrziu decît niciodată!” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – “Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – “Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii” (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – “Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – “Cultul monştrilor” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – “Nu-i pace sub măslini...” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – “Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – “De la vulgaritate la perversiune” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – “Dimensiunea cosmică a dorului” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – “Călătorie în «buricul pămîntului»” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – “Taina fratelui” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XC) – “Conceptul de medicină creştină” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – “Cazul Paulescu văzut cu ochii altora” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – “Political correctness?” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – “Tîlcuirea patristică a Psalmului 50” (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – “Un clown pentru Nobel?” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – “Chilia isihastului în lume” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – “Paul Goma «antisemit»?” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – “Catedrala Mîntuirii Neamului...” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – “Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – “August roşu: circ fără pîine” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (C) – “«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CI) – “Erosul care mişcă lumile” (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CII) – “Sfinţita rugăciune” (2004)

0 Comments:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire