O PRECIZARE
NECESARĂ
Oameni buni, nu este în discuție persoana ÎPS Teodosie (Doamne
ferește de-o asemenea discuție!), ci demersul în sine, care ar fi ridicat
aceeași problemă și dacă ar fi fost inițiat unilateral de orice alt ierarh.
Demersul, dincolo de alte considerații, este cel puțin neelegant, pentru că nu
reprezintă doar o sfidare a ordinii de stat (aceasta rămîne o discuție
separată), ci mai ales una a ordinii ecleziale (ceea ce a și determinat „reacția” vădit indispusă a Patriarhiei). Prin această
decizie unilaterală, Patriarhul și colegii din Sf. Sinod sînt puși în postura
de... păcălici, pentru că demersul se traduce așa: „VOI SÎNTEȚI PROȘTI ȘI LAȘI,
EU SÎNT DEȘTEPT ȘI CURAJOS, ȘI FAC CE VREA MUȘCHII MEI!”. În mod sigur, nu
acesta este duhul sobornicesc al Ortodoxiei. Biserica nu-i un acoperiș sub care
fiecare să-și poată face damblaua. „Dar nu-i decît odovania
praznicului”, zic unii. Hai să fim serioși! Odovania e una și plata ostentativă
de polițe e alta. Odovania a fost mereu, an de an, dar de data aceata, acolo,
prin decizie unilaterală, ea se vrea și
altceva, altminteri n-am purta aceste discuții și Patriarhia n-ar fi dat
comunicatul cu pricina. E vreo biserică în care nu se face odovania? Nu. Atunci
e limpede că nu de odovanie e vorba, ci de o anume ostențație („odovanie cu
moț”).
Altminteri, „Hristos a
înviat!” pentru toți și peste toate, și cu toții – de la vlădică la opincă – ne
bucurăm în strălumina Învierii Lui.
Răzvan CODRESCU
P. S. Un raționament simplu: Dacă demersul este în regulă, atunci de
ce Biserica nu și-l asumă în integralitatea ei? Dacă Biserica nu și-l asumă în
integralitatea ei, atunci înseamnă că ceva e în neregulă. Dacă ceva este în
neregulă, atunci de ce neregula este tolerată? Dacă neregula este tolerată,
atunci... (Mă abțin de la următoarea întrebare. Uneori e prea riscant să duci
raționamentele pînă la capăt...)
Duhovnic și fiu duhovnicesc: ÎPS Teodosie și Viorel Cataramă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu