Am semnalat în postarea anterioară o exprimare ambiguă (ce lasă loc unei erori generalizate). Din păcate, în vorbirea curentă a lumii noastre descreștinate (sau doar necatehizate) astfel de exprimări nepotrivite sînt mult mai numeroase, vădind fie o gîndire atee, fie incultura crasă, fie vorbitul pe negîndite (uzînd de „automatismele” unei anumite „limbi de lemn”): „A TRECE ÎN NEFIINȚĂ”, „LOC DE VECI”, „SOMN DE VECI”, „ODIHNĂ VEȘNICĂ”, „BEZNA MORȚII”, „„SĂRAC CU DUHUL” (cu înțelesul de „tîmpit”), „PAȘTE FERICIT!”, „PILAT DIN PONT”, „MOȘ GERILĂ”, „SĂRBĂTORILE DE IARNĂ” (sau, în Occident, „X-MAS”), „A DOUA/A TREIA ZI DE CRĂCIUN”, „MAGIA SĂRBĂTORILOR” (mai ales „MAGIA CRĂCIUNULUI”), „FRUMOS CU DRACI”, „A FI (CEL MAI) AL DRACULUI” sau „DAT DRACULUI” (ca expresie a admirației superlative, concurată mai nou de exclamația: „E BESTIAL!”) etc.,ca să nu mai vorbim de anumite proverbe sau zicale ale pretinsei „înțelepciuni populare” sau „din bătrîni”: „FĂ-TE FRATE CU DRACUL PÎNĂ TRECI PUNTEA!”, „NICI DRACUL NU-I AȘA DE NEGRU CUM PARE”, „PÎNĂ LA DUMNEZEU TE MĂNÎNCĂ SFINȚII”, „MORTUL DE LA GROAPĂ NU SE MAI DEZGROAPĂ”, „DRACU' ȘTIE!” ș. a. Primii care ar trebui să ocolească și să amendeze prompt aceste exprimări sînt preoții. Dar ce să te faci cînd chiar un părinte profesor (Dumitru Radu, Dumnezeu să-l ierte) spune la înmormîntarea părintelui Stăniloae că marele teolog „a trecut în neființă”, sau cînd o publicație oficială a Bisericii vorbește despre „a doua zi de Crăciun”, sau cînd în unele biserici încă se mai spune în Crez „Pilat din Pont”?! Las la o parte cazul ateilor sau necreștinilor, dar oare celor care sînt sau se pretind creștini să le fie chiar atît de greu să-și ia seama și să gîndească înainte de a vorbi?
Răzvan CODRESCU
Mulțumesc cu plecăciune pentru lecția dură,dar atât de necesară.Dacă ignoranța nu doare...fizic.
RăspundețiȘtergere