„Te îneci ca românii/vlahii la malul Dunării” este una
dintre cele mai populare zicale bulgărești în care sînt menționati românii/vlahii.
Apărută în timpuri îndepărtate, și-a schimbat astăzi formularea și
specificitatea, fiind folosită pentru a ironiza o persoană cu ambiții neîmplinite,
ce renunță la ceva în ultimul moment.
Totuși, ea exprimă, în general, atitudinea bulgărească față
de români/vlahii din Timocul bulgăresc și dorința lor de a se prezenta,
chipurile, altfel decît sînt. Un stereotip fundamental vizavi de o realitate
etnopsihologică, pătruns și în literatura de specialitate (Blagovest Negulov, Balkanski identicinosti, Sofia).
Dar – nota bene
– înțelesul expresiei „Te îneci ca românii/vlahii la mal” nu are legătură cu
zicala românească „a se îneca ca țiganul la mal”.
O legendă bulgărească leagă și îi desparte pe bulgari de
români prin relațiile dintre doi regi mitici: Vlas și Slav. Cei doi erau
frați, însă s-au despărțit după ce regele Slav s-a așezat cu lucrătorii pămîntului
slavi la sud de Dunăre, iar regele Vlas a rămas cu vlahii crescători de vite în
pămînturile de la nord de fluviu. Mai tîrziu, regele Vlas a trimis băieți vlahi
să-și caute soții printre fetele slave, însă din pricina unei furtuni vlahii nu
au ajuns pe malul celălalt cu bărcile lor și s-au înecat la malul Dunării (a se
vedea B. Iliev, Balgarski leghendi,
Sofia, 2001, pp. 47-49).
Gheorghiță CIOCIOI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu